Pentru Socialism, august 1961 (Anul 12, nr. 2346-2371)

1961-08-01 / nr. 2346

I Ä PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, N AI COMITETULUI REGIONAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN ȘI A SFATULUI POPULAR REGIONAL MARAm­­UREȘ ANul XII NR. 2346 Marți, 1 augUst 1961 4 pagini =* 20 bani Cuvîntarea tovarășului N. S. Hrușciov Dragă tovarășe Gheorghiu-Dej, Dragă tovarășe Maurer, Dragi tovarăși și prieteni, împreună cu întregul popor sovietic vă spunem: Bun venit, scumpi prieteni! Permiteți-mi ca în numele Co­mitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, al Prezidiului Sovietului Suprem și al Consiliului de Miniștri, în numele întregului popor sovietic să salut cordial pe pămîntul so­vietic pe tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar Comitetului Central al Partidu­­l­­ui Muncitoresc Român, președin­tele Consiliului de Stat al Repu­blicii Populare Romîne, pe tova­rășul Ion Gheorghe Maurer, pre­ședintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne, pe toți stimații membri ai dele­gației de partid și guvernamen­tale a Republicii Populare Ro­mîne. Oamenii sovietici întîmpină cu dragoste pe solii poporului frate român, care, sub conducerea Par­tidului Muncitoresc Român, pășeș­te cu încredere pe calea socialis­mului. In persoana poporului so­vietic, oamenii muncii din Romî­­nia socialistă au un prieten de nădejde și un frate. Acest lucru a fost dovedit nu o dată în fapt, a fost confirmat de viață, de în­treaga istorie a relațiilor frățești dintre Uniunea Sovietică și Re­publica Populară Romînă. De a­­cest lucru vă veți putea convinge încă o dată și acum, cu prilejul călătoriei dv. în Țara Sovietică. Acordăm, dragi prieteni, o ma­re însemnătate vizitei dv. în (Continuare în pag. a 4-a.) Brigada de la Privind fotografia de alături mulți ar putea crede că momen­tul imortalizat de fotoreporter coborât la Baia Sprie la 400 de metri adîncime ar reprezenta o convorbire oarecare. Scena aceas­ta se repetă aci zilnic. Iată-i și acum pe cei opt oameni adunați în jurul șefului de brigadă, pe patul de rambleu, transformat ad-hoc în planșetă,, în tablă, in țiglă de calcul dacă vreți. Aici, la orizontul 13, de unde zilnic ies spre lumina zilei sute de tone de minereu, nimic nu se datorește întîmplării, nimic nu se înfăp­tuiește fără contribuția fiecăruia din colectiv. Fiecare este chemat să-și spună cuvîntul. Cei din fotografie sînt o parte din bri­gada condusă de comunistul Ște­fan Bud (primul din stingă), pe care iată­ l transformat din miner un profesor, dînd lecții ortacilor. — O să ne consultăm și cu to­varășii ingineri , poate vom schimba metoda ! Deocamdată trecem toți la armarea abataju­lui. Să nu rămînă loc nearmat... Ce l-o fi determinat pe șeful de brigadă să treacă la armare ? La începutul lunii iulie în aba­tajul său de la axa filonului au tăbărît cei 30 de ortaci ai săi cu perforatoarele, făcînd ravagii în inima muntelui. Plăcerea a­­cestor oameni neînfricați de a se simți puternici trebuie satisfăcu­tă prin sclipiri de metal, prin axa filonului cu­ mai multe tone. Și astfel se treziră minerii că nici nu trecuse bine a 24-a zi a lunii iulie că în urma lor, ca niște cosași harnici, rămăseseră boltele goale întunecate și hidoase, golite de bogăția lor seculară. In schimb, și cele cîteva mii de tone cît aveau planificat — ba și angajamentul luat în cinstea Zilei minerului — erau trimise și trecute prin „dinții“ de oțel manganos ai flotațiilor. In iureșul lor cei din brigada lui Bud au și uitat — de altfel inițial nici nu se văzuse prea mult nevoia — să urmeze. Acum însă, cînd se făcuse un gol mare — lucrarea se impunea cu nece­sitate. Planul a fost stabilit și timp de o zi o parte a brigăzii a trecut la armare, adică pregătirea lui pentru a fi eva­la­cuat tot minereul și pentru a fi rambleat. Dar restul membrilor brigăzii? Tot aici, pe orizontul 13 — la axa filonului — un alt abataj era deja pregătit, pentru a fi ex­ploatat, și cum cei din brigada lui Bud nu se pot afla în aștep­tare, s-au adunat ca de obicei, și oamenii au hotărit : o prrte din brigadă, în frunte cu mine­rii Octavian Vălean, Vasile Oan­­ță, Viorel Moldovan, cu aju­torii și rulătorii lor, vor trece în abatajul vecin. T. TOHATAN (Continuare în pag. a 2-a.) CI XRALA UNIVERSITATA VI. üKvUKEüvU* IA$l Expresie a grijii partidului și guvernului pentru bunăstarea oamenilor muncii Consecință firească a partidului și­­ Muncitorii din domeniul sani­tar din orașul Baia Mare au primit cu deosebită bucurie Ho­­tărîrea C.C. al P.M.R. și a Con­siliului de Miniștri al R.P.R. care dovedesc încă o dată grija deose­bită pe care partidul o acordă ridicării nivelului de trai al oame­nilor muncii. Majorarea în medie cu 15 la sută a salariului Ca­drelor medico-sanitare cu pregă­ a politicii înțelepte și guvernului tire superioară și în medie cu 10 la sută a salariului cadrelor sanitare medii și reducerea de prețuri la o serie de produse ,este consecința firească a politicii partidului și rod al eforturilor depuse de oamenii muncii pen­tru a da viață hotărîrilor Con­gresului al III-lea al P.M.R. Recentele măsuri luate de par­tid și guvern vor duce la o simțitoare creștere a puterii noastre de cumpărare. Răspunzînd grijii partidului, cadrele sanitare ne vom face cît mai conștiincios datoria, îngrijind cît mai bine pe bolnavi și stră­­duindu-ne să prevenim bolile. Dr. Gheorghe Costea medic Vizita delegației de partid și guvernamentale a R. P. Române în Uniunea Sovietică MOSCOVA 31. — De la trimișii speciali Agerpres C. Răduca­­nu și Al. Cîmpeanu.­ de Moscova, gara Kiev, ora 14,20 de minute. Sub cupola uriașă sticlă și oțel fîlflie drapele romînești și sovietice. In depărtare se zărește înaintînd încet trenul special care aduce în capitala Uniunii Sovietice delegația de partid și guvernamentală a R. P. Române, venită, la invitația C.C. al P.C.U.S. și a guvernului sovietic, într-o vizită de prietenie în Uniunea Sovietică. Piața gării, de la o margine la alta, este plină de lume. Au venit aici zeci de mii de moscoviți — reprezentanți ai oamenilor muncii din întreprinderi, ai colectivelor diferitelor instituții, ai or­ganizațiilor obștești pentru a saluta pe înalții oaspeți. „Salut fra­tele oamenilor muncii din Republica Populară Romînă care con­­struesc socialismul!“, „Trăiască prietenia sovieto-romînă!“, „Tră­iască Partidul Muncitoresc Romîn — organizatorul și inspiratorul victoriilor oamenilor muncii din R. P. Romînă în lupta pentru pace și socialism!“, Trăiască și înflorească măreața comunitate a popoarelor țărilor lagărului socialist!“, „Trăiască unitatea și coe­ziunea de nezdruncinat a partidelor comuniste și muncitorești!“ — stă scris pe pancarte purpurii. Pe clădirea gării, uriașe drapele în­cadrează portretele tovarășilor Gh. ciov, L. I. Brejnev, iar sub ele — în Gheorghiu-Dej, N. S. Hruș­­limbile romînă și rusă este înscrisă urarea „Bine-ați venit!“. In întîmpinarea delegației de partid și guvernamentale a R.P. Române au sosit tovarășii N. S. Hrușciov, L. I. Brejnev, F. R. Kozlov, A. I. Mikoian, N. A. Muhu­dinov, D. S. Poleanski, M. G. Pervuhin, G. I. Voronov, I. S. Kodița, vicepreședinte al Prezi­diului Sovietului Suprem al U.R.S.S., K. N. Rudnev, V. N. Novi­kov, vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., V. G. Bakaiev, B. P. Beșcev, A. A. Gromîko, M. A. Olșanski, N. S. Pa­­tolicev, miniștri, S. A. Skacikov, A. N. Șelepin — președinți ai comitetelor de stat ale U.R.S.S., mareșalul Uniunii Sovietice A. A. Greciko, E. I. Afanasenko, ministrul Invățămîntului al R.S.F.S.R., I .V. Andropov, șef de secție la C.C. al P.C.U.S., P. N. Demicev, prim-secretar al Comitetului orășenesc Moscova al P.C.U.S., N. I. Bobrovnikov, președintele Comitetului Executiv al Sovietului Orășenesc Moscova, F. F. Molocikov, șeful secției Protocol din M.A.E. al U.R.S.S., activiști de răspundere ai C.C. al P.C.U.S., ai Consiliului de Miniștri, ai Ministerului Afacerilor Externe al U.R.S.S. La gară au sosit, de asemenea, șefi ai reprezentanțelor diplo­matice acreditați în Uniunea Sovietică, membri ai ambasadelor, personalul diplomatic al Ambasadei Republicii Populare Române, ziariști sovietici și străini. ...Trenul se oprește în fața peronului. Coboară tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al C. C. al P.M.R., președintele Consiliului de Stat, conducătorul delegației, Ion Gheorghe Maurer, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., președintele Consiliului de Miniștri, Nicolae Ceaușescu, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., secretar al C.C. al P.M.R., Leonte Răutu, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., șeful Direcției de Propagandă și Cultură a C.C. al P.M.R., Alexandru Bîrlădeanu, membru al C.C. al P.M.R., vicepre­ședinte al Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe, Nicolae Gum­ă, membru al C.C. al P.M.R., am­basadorul R.P. Române la Moscova. Tovarășii N. S. Hrușciov, L. I. Brejnev și ceilalți conducători sovietici îi salută cu căldură pe oaspeți. Un grup de copii înm­înează membrilor delegației de partid și guvernamentale a R. P. Romîne buchete de flori. In fața gării conducătorii două țări sînt întîmpinați cu aclamații și aplauze puternice. In­fa­celor­ia lor este aliniată compania de onoare. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej primește raportul companiei de onoare. Se aud acor­durile solemne ale imnurilor de stat ale R. P. Române și Uniunii Sovietice. Tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej și Ion Gheorghe Maurer, însoțiți de tovarășii N. S. Hrușciov și L. I. Brejnev, trec in revistă compania de onoare. Conducătorilor romîni le sînt apoi prezentați șefii misiunilor diplomatice și celelalte persoane oficiale venite în întîmpinare. Cuvîntările rostite de tovarășii N. S. Hrușciov și Gheorghe și Gheorghiu-Dej au fost ascultate cu mare atenție și au fost în re- s­petate rînduri întrerupte de aplauze puternice. Tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer, N. I. S. Hrușciov, L. I. Brejnev iau loc apoi într-o mașină deschisă și­­ se îndreaptă spre reședința delegației R. P. Române la Kremlin, jj Cortegiul de mașini oficiale este deschis de o escortă de motoci­­cliști. Intre gară și porțile Borovițki ale Kremlinului, întregul tra­­­­­eu, lung de cîțiva kilometri, este împodobit cu mii de drapele ro­mînești și sovietice. Trotuarele sunt înțesate de lume. Zecile de mii­­ de moscoviți flutură stegulețe și buchete de flori. Cortegiul se apropie de strada Arbat. De pe trotuare zboară­­ flori. Aplauzele și aclamațiile nu contenesc. Din loc în loc, strada este traversată de uriașe pancarte suspendate, pe care se poate citi: „Bun venit, dragi prieteni din Republica Populară Romînă“. Salut fierbinte solilor poporului român“, „Trăiască Republica Populară Romînă“, „Salut frățesc oamenilor muncii din Republica Populară Romînă care construiesc socialismul“. Mașinile au ajuns în piața Arbat. Aici s-a adunat populația cartierelor din împrejurimi. Mașinile de-abia străbat prin mulțime, de unde se aud neîncetat urări în cinstea prieteniei sovieto-ro­­mîne. Mașinile se apropie de Kremlin. Aici din nou mulțimea sa­lută cu însuflețire pe conducătorii celor două țări legate printr-o veșnică prietenie frățească. Populația Moscovei a făcut o caldă și prietenească primire so­lilor poporului român. In atmosfera sărbătorească și de uriaș avînt creator prilejuit de publicarea proiectului de program al P.C.U.S., programul construcției comunismului, vizita delegației de par­tid și guvernamentale se încadrează ca o manifestare a unității și coeziunii de neclintit a marii comunități a țărilor socialiste, a prie­teniei frățești dintre poporul român și popoarele Uniunii Sovie­tice, ' Cuvîntarea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej Dragă tovarășe Hrușciov, Dragă tovarășe Brejnev, Dragi tovarăși și prieteni. Sosind în glorioasa capitală a Uniunii Sovietice, îngăduiți-ne, înainte de toate, să exprimăm mulțumirile noastre cordiale Co­mitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și guvernului sovietic pentru invi­tarea delegației de partid și gu­vernamentale a Republicii Popu­lare Romîne, pentru primirea atît de caldă pe care ne-o faceți, și totodată să vă transmitem sa­lutul frățesc adresat din toată inima de poporul român marelui popor sovietic. Ca și de alteori cînd am avut prilejul de a ne afla în Uniunea Sovietică, venim și acum în mi­jlocul oamenilor sovietici ca la prietenii cei mai buni și cei mai apropiați ai poporului român. Poporul nostru urmărește cu admirație succesele epocale pe care le obține poporul sovietic -și-------------------------------------­sub conducerea înțeleaptă a Par­tidului Comunist al Uniunii So­vietice, a Comitetului Central, în frunte cu iubitul nostru tovarăș și prieten Nikita Sergheevici Hrușciov, a cărui activitate pro­digioasă — pusă în slujba cauzei comunismului și păcii — i-a cîști­­gat în întreaga lume un înalt prestigiu, stima și dragostea ce­lor ce muncesc. Victoriile repur­tate de poporul sovietic în crea­rea bazei tehnico-materiale a co­munismului, în dezvoltarea gigan­ticei forțe economice a statului sovietic și în făurirea unei vieți de înaltă bunăstare materială și spirituală pentru poporul sovie­tic, excepționalele realizări tehni­­co-științifice ale U.R.S.S. consti­tuie un puternic­ factor mobiliza­tor în lupta oamenilor muncii de pretutindeni, exercită o în­­rîurire profundă asupra întregii dezvoltări contemporane. (Continuare în pag. a 4 a.) Recunoștință Am ascultat textul Hotărîrii Comitetului Central al Partidu­lui și a Consiliului de Miniștri la radio, aici în pădure, la marginea cătunului Blidari, unde se află păstrăvăria ocolului­­ silvic. Des­chisesem aparatul din întîmplare să mai ascult noutăți. Chiar pri­mele cuvinte pe care le-am prins­­mi-au atras atenția că s­e trans­mite ceva important. Crainicul spunea: „veniturile bănești ale salariaților și ale altor categorii ale populației vor crește în ulti­mele 5 luni ale anului 1961 cu circa 400 milioane“. Au urmat în continuare prevederile hotărîrii privind creșterea salariilor unor categorii de salariați și reduce­rea de prețuri. M-am bucurat mult cînd am auzit trecut în rîndul articolelor care se vor ief­tini și mașinile de cusut indi­gene, căci împreună cu soția mea vrem să ne cumpărăm o mași­nă de cusut „Ileana“. Alături de ceilalți oameni ai muncii din țara noastră am simțit și eu grija perman­entă a partidului pentru îmbunătățirea nivelului de trai al celor ce muncesc­ însuși faptul că la 22 km dis­tanță de Baia Mare, unde se află locul meu de muncă, pot as­culta la aparatul de radio, spune multe. In ultimii ani, din sala­riu mi-am putut aranja casa ca la oraș. In afară de mi-am cumpărat și mobilă radio, rate, acum urmează mașina de cu­în­sat, iar pe urmă... vom vedea noi ce. Pentru a răspunde grijii par­tidului care ne creează condiții tot mai bune de viață și eu, ală­­.­turi de tovarășii mei, mă voi stră­dui și mai mult ca în sectorul meu de activitate să­ voi realizez sarcinile privind o muncă de ca­litate, creșterea productivității,­­depășirea de plan etc. Dumitru Mureșan maistru BILANȚ BOGAT întreprinderea raională de in­dustrie locală „I. C. Frimu“ din Cărei și-a îmbunătățit simțitor activitatea. Prețul de cost s-a re­dus față de sarcina planificată de 2,4 la sută la 5,3 la sută. Acest lucru a dat posibilitatea ca pe în­treaga producție marfă să se rea­lizeze o economie peste prevede­rile planului în valoare de 398.000 lei. S-au mai realizat beneficii peste plan în valoare de 230.000 lei. Aportul colectivelor de lucră­tori la mișcarea de inovații este meritoriu. De la începutul anului și pînă în prezent s-au înregis­trat 40 de propuneri de inovații, numărul lor crescînd cu 60 la sută față de întreg anul 1960. Vasile Rațiu. coresp. voluntar Un strălucit document — —■ l­ l.ll— HWHITIgi-i ■ [UNK]vrm-j ——gr—n—«—ș——i al marxism-leninismului creator PROIECTUL DE PROGRAM AL PARTIDULUI COMUNIST­­ AL UNIUNII SOVIETICE l MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS transmite: j La 30 iulie „Pravda“, organ al C.C. al P.C.U.S., a publicat­­ proiectul de Program al Partidului Comunist al Uniunii Sovie­­t I­ti­ce. Proiectul de Program a fost aprobat în unanimitate de Ple­­­­nara din iunie a C.C. al P.C.U.S. In conformitate cu­ hotărârea Plenarei, proiectul de Program este prezentat tuturor comuniș­­­­tilor, tuturor oamenilor muncii din U.R.S.S. pentru o largă dez­batere. Rezultatele dezbaterii vor fi luate în considerare în cursul examinării definitive a proiectului de program. Noul proiect de Program al partidului va fi prezentat spre examinare și aprobare celui de-al XXII-lea Congres al Partidu­lui Comunist al Uniunii Sovietice, care se va deschide la 17 octombrie 1961. Proiectul noului Program al P.C.U.S. este alcătuit dintr-o introducere și două părți. Prima parte este intitulată „TRECE­REA DE LA CAPITALISM LA COMUNISM - CALEA DEZ­VOLTĂRII OMENIRII“, cea de-a doua - „SARCINILE PAR­TIDULUI COMUNIST AL UNIUNII SOVIETICE IN CON­STRUIREA SOCIETĂȚII COMUNISTE“. " Prima parte a proiectului de Program cuprinde 8 capitole: Inevitabilitatea istorică a trecerii de la capitalism la socialism; importanța istorico-mondială a Revoluției din Octombrie și a victoriei socialismului în U.R.S.S.; sistemul mondial socialist; criza capitalismului mondial; mișcarea revoluționară interna­­țională a clasei muncitoare; mișcarea de eliberare națională; lupta împotriva ideologiei burgheze și reformiste; coexistența pașnică și lupta pentru pacea generală. Partea a doua a proiectului de Program al P.C.U.S. cuprin­de 7 capitole și o introducere „Comunismul — viitorul luminos al întregii omeniri“. Primul capitol este intitulat „Sarcinile partidului in dome­niul construcției economice, al creării și dezvoltării bazei tehni­co materiale a comunismului“. Acest capitol cuprinde trei sub­capitole: dezvoltarea industriei, rolul ei în crearea forțelor de producție ale comunismului; dezvoltarea agriculturii și a rela­­­­­­țiilor sociale la sate; conducerea economiei naționale și planifi­carea. Al doilea capitol este intitulat „Sarcinile partidului în do­meniul ridicării bunăstării materiale a poporului". Cel de-al treilea capitol al părții a doua a proiectului de­­ Program este intitulat „Sarcinile partidului în domeniul con­­­­strucției de stat și al dezvoltării continue a democrației socialis­­­­te". Acest capitol cuprinde trei subcapitole: Sovietele și dezvol­­­­tarea principiilor democratice ale conducerii de stat; creșterea continuă a rolului organizațiilor obștești. Statul și comunismul; întărirea forțelor armate și a capacității de apărare a Uniunii Sovietice. Capitolul patru este intitulat „Sarcinile partidului in do­meniul relațiilor între națiuni“. „Sarcinile partidului in do­meniul ideologiei, educației, în­­vățăm­întului, științei și culturii sînt expuse în cel de-al cincilea capitol care cuprinde patru subcapitole ce stabilesc: sarcinile în domeniul educării conștiinței comuniste; în domeniul învăță­­mântului public; în domeniul științei; in domeniul construcției culturale, al literaturii și artei. Capitolul șase este intitulat „Construirea comunismului în U.R.S.S. și colaborarea dintre țările socialiste“. Capitolul șapte este intitulat „Partidul în perioada construc­ției desfășurate a comunismului“. la I. F. Baia Mare se reduce preșul de cost în centrul preocupărilor Cei aproape 900 de munci­tori de cadrul întreprinderii fo­restiere Baia Mare antrenați în întrecerea socialistă depun efor­turi susținute pentru a asigura realizarea ritmică a planului, îm­bunătățirea calității produselor, creșterea indicilor de utilizare a masei lemnoase și, în final, obți­nerea unor sortimente la un preț de cost cît mai scăzut. Din analiza activității întreprinderii rezultă că acestei planul producției globale al semestru­lui I a fost realizat în proporție de 112:4 și al producției marfă — 121,3 la sută, dîndu-se peste plan importante cantități de produse. Dar cel mai important rezultat este cel din domeniul reducerii prețului­­ de cost. Aces­tui indicator sintetic — ce carac­terizează calitatea întregii activi­tăți economice a întreprinderii — i s-a acordat atenția cuvenită atît din partea conducerii cît și a tuturor organelor tehnice și­­ economice angrenate în procesul de producție. O dată cu închide­rea bilanțului de activitate pe semestrul I al anului curent, I.F. Baia Mare a înregistrat o economie la prețul de cost în valoare de 814.000 lei față de anul de bază și de 134.000 lei față de prețul planificat. Aceste succese au putut fi do­­bîndite datorită faptului că s-au luat măsuri din timp ca planul prețului de cost să fie cunoscut în mod temeinic de către cadre­le tehnice și economice. Organi­zațiile de bază și-au îndreptat preocuparea principală în atrage­rea și mobilizarea maselor de muncitori la valorificarea re­zervelor interne. Cele 10 propuneri de inovații, raționalizări și îmbunătățiri ale proceselor tehnologice care au fost înaintate și acceptate de către cabinetul tehnic — în mare majoritate sînt concepute de către muncitori — constituie o mărtu­rie de netăgăduit în ce privește însușirea propunerilor venite din rîndul muncitorilor și care au un efect favorabil asupra îmbunătă­țirii muncii și a reducerii prețu­lui de cost. La această întreprindere planu­l prețului de cost a fost studiat cu minuțiozitate, luîndu-se din timp măsuri ca el să fie defal­cat nu numai pe sectoare, ci și pe guri de exploatare (parche­te). Conducerea tehnico-adminis­­trativă a dat indicațiile necesare la fiecare loc de muncă ce anu­me este de făcut pentru ca acest indicator să poată fi urmărit și realizat pe fiecare fază de lucru. Pe lingă această măsură, în cadrul consfătuirilor de produc­ție se poartă ample discuții pe seama prețului de cost, anali­­zîndu-se cu mult simț de răs­pundere felul cum a fost rea­lizat, stabilindu-se în același timp căile cele mai eficace de urmat pentru asigurarea reali­zării lui pe viitor. Organizarea unui număr în­semnat de muncitori în brigăzi complexe cu plata în acord glo­bal a dus la creșterea producti­vității muncii și a cîștigului me­diu, permițind în același timp sporirea indicelui de utilizare a lemnului de lucru, atit prin fap­tul că s-a executat tăierea la rînd și scoaterea în trunchiuri lungi, cît și prin faptul că mun­citorii sînt direct cointeresați pentru depășirea procentului de lemn de lucru prevăzut în con­tract. Mai mult lemn de lucru dintr-un volum mai mic de masa lemnoasă Ridicarea indicilor de utiliza­re a masei lemnoase cu 2 la sută la rășinoase, 6,5 la sută la fag și cu 1 la sută la stejar înseamnă o economie de mate­rial lemnos ce se ridică la un volum de 8.165 m.c., echivalen­tul a 24 hectare pădure. Acest lucru a fost posibil datorită ela­nului cu care au muncit toți lucrătorii. Ei și-au desfășurat munca de valorificare a masei lemnoase sub lozinca „Mai mult lemn de lucru dintr-un volum mai mic de masă lemnoasă“. Și astfel principalul lor angajament pe care l-au luat în cinstea celei I. RETEGAN (Continuare în pag. a 3-a.)

Next