Pentru Socialism, octombrie 1961 (Anul 12, nr. 2398-2423)

1961-10-14 / nr. 2409

OCTIH II COMITETULUI REBICTUL­UI PARTIM MUHCITNUC HHlN MUMIHII POPIHASI MIMOSIL IMIRIM Planul anual să fie realizat la toți indicii. Primele trei trimestre ale a­­cestui an s-au încheiat cu rezul­tate bune în industria regiunii noastre. Planul producției glo­bale a fost realizat în proporție de 105,2 la sută, iar al produc­ției marfă în proporție de 1­05,7 la sută. S-au dat peste preve­derile planului importante can­tități de produse industriale și bunuri de larg consum, ca 823 tone acid sulfuric, 1.797.000 bu­căți cărămizi, 9.387 m.c. cheres­tea, 56.000 bucăți tricotaje de șină, 877 bucăți mașini de gătit cu combustibil gazos, 169 tone preparate de carne etc. Peste 90 la sută din numărul unităților industriale din regiune, ca „7 Noiembrie“ Nistru, „Drapelul roșu“ Ileria, „Unio“ Satu Mare, „ Mondiala“ Satu Mare, Iprofil ,„Alexandru Tamaș“ Sighet și altele au raportat realizarea planului de producție pe acest interval înainte de termen. In­dustria locală a realizat de pe acum planul pe 10 luni, iar une­le întreprinderi, printre care combinatul „1 Mai“ Satu Mare, întreprinderea mixtă orășeneas­că Satu Mare, „Cloșca“ și „Agro­­fruct“ Baia Mare produc deja în contul anului viitor. Rezultate deosebite au fost ob­ținute și în realizarea celorlalți indici de plan. Astfel, numai în primele 8 luni ale anului au fost date economii peste plan prin reducerea prețului de cost de peste 16 milioane lei, iar cali­tatea produselor fabricate s-a îmbunătățit simțitor. Introducerea pe scară largă a tehnicii noi și aplicarea meto­delor avansate în muncă au con­stituit una dintre principalele preocupări ale colectivelor de lucru din numeroase întreprin­deri din regiune. La uzina „Unio“, de exem­plu, prin punerea în func­țiune a unui număr însemnat de aparate de sudură semiauto­mate, pe lângă faptul că duc la o sporire a productivității mun­cii de 35—40 la sută, asigură totodată și o calitate superioară a sudurii executate. La întreprinderea „1 Septem­brie“ din Satu Mare fiecare al șaptelea salariat este inovator. Ca urmare a celor 34 de propu­neri aplicate în producție se realizează 800.000 lei economii, iar o serie de faze ale procesu­lui tehnologic s-au mecanizat. Colectivele de muncă din ex­ploatările miniere duc o luptă susținută pentru folosirea din plin a condițiilor de zăcămînt, aplicarea cu strictețe a pușcării selective a minereului, a selec­ționării lui parțiale încă în sub­teran. Prin realizarea normelor de consum și a tiparelor de croia­lă, precum și prin aplicarea unor metode avansate în croit, între­prinderea „Mondiala“ a obținut peste două milioane lei economii la costurile planificate, aplicarea cu succes a rodajului chimic și recondiționarea pieselor de schimb au scurtat cu 3—4 zile timpul de imobilizare a mașini­lor aflate în reparații la I.R.A.­­ Satu Mare. Mobilizați de comitetele de sin­dicat din Întreprinderi, sub di­recta îndrumare a organizațiilor de partid, muncitorii, tehnicienii și inginerii din întreaga regiune își desfășoară munca în cadrul unor vii întreceri socialiste, pen­tru realizarea cu cinste a anga­jamentelor luate cu prilejul ani­versării a 40 de ani de la crea­rea partidului nostru. Ca urma­re, un număr de 22 de unități industriale și-au îndeplinit de pe acum angajamentele pe întregul an. (Continuarte in pag. a 3-a.) Succese de seamă (De la postul corespondenți volun­de tari din Bixad.) Valorificarea su­perioară a masei lemnoase este o preocupare de sea­mă a colectivului de muncitori de la sec­torul de industriali­zare a lemnului din Bixad. La depozitul de bușteni, de pildă, sosesc zilnic 120— 150 m.c. bușteni din diferite parchete fo­­restiere. Acești buș­teni nu numai că sunt descărcați la timp (anul acesta nu s-a plătit pentru lo­cații nici un ban), dar sunt și sortați după dimensiuni și calitate, în așa fel ca secția gatere să nu aibă goluri de producție. Aceeași muncă în­suflețită se desfășoa­ră și in hala de ga­tere. Prin aplicarea metodelor de debita­re a buștenilor „cap la cap", productivi­tatea muncii a cres­cut în ultima perioa­dă cu 3 la sută. In scopul folosirii cît mai judicioase a masei lemnoase, s-au instalat nu demult încă un ferăstrău circular și o pendu­lă, unde se realizea­ză zilnic cite 3 m.c. lețuri pentru mobilă. La obținerea aces­tor rezultate o con­tribuție de seamă a adus întreg colec­tivul de muncitori, in frunte cu Grigo­­re Moldovan, Teodor Buzdug, Teodor Bor­­hidan și alții. Ioan Huszti Pregătiri pentru plantările de pomi Colectiviștii din Remeți au pichetat pînă acum peste 25 hec­tare d­e teren și au săpat un nu­măr de 2.000 gropi pentru noile livezi. Inginerul agronom Vasile Vezendan și brigadierul pomicol Mihai Todarciuc acordă o mare atenție plantărilor de­ toamnă. La această gospodărie s-au sta­bilit și soiurile de meri care vor fi plantați. Astfel, se vor planta 000 bucăți meri Șovari, 2.200 bucăți Farmen auriu, 2.000 bu­căți Jonathan, 1.600 bucăți Ste­­tin roșu etc. In toamna aceasta patrimoniul pomicol al raionului Sighet se va mări cu încă 350 hectare. 14 octombrie 1981 Ann­ XH Nr. 2409 * Sâmbătă, *­ 4 pagini — 20 bani Pilotul cosmonaut Gherman Titov __va sosi azi în București ——­t Pilotul cosmonaut, maiorul Gherman Titov, Erou al Uniunii Sovietice, care va face o vizită in țara noastră la invitația Con­siliului de Miniștri al R. P. Române, va sosi în Capitală la ae­roportul Băneasa, azi, sîmbătă 1­1 octombrie, la ora 10. In cursul­­ zilei, cosmonautul Titov va vizita orașul București, iar duminică , orașele Ploiești și Brașov. Azi, sîmbătă 14 octombrie,­ în jurul orei 10 dimineața, postu­­­­rile noastre de radio și televiziune vor transmite de la Aero­­­portul Băneasa sosirea în Capitală a pilotului cosmonaut Gher­­­­man Stepanovici Titov. " | Dora Tepfenhard, țesătoare fruntașă la „Intexar“ Satu Mare, ,­luna trecută a dat peste plan 666 m țesături. IN STUDIOUL RADIOT­ELEVIZIUNII Ansamblul de cintece și dan­suri al Sfatului popular regio­nal Maramureș a întreprins un turneu în țară care va dura pînă la data de 1 noiembrie. In ca­drul acestui turneu, artiștii ma­ramureșeni au prezentat peste 20 de spectacole în diferite locali­tăți, ca Oradea, Chișineu-Criș, Arad, Timișoara, Lupani, Tg. Jiu și alte orașe. In cursul zilei de azi, ansamblul băimărean prezin­tă un spectacol în București. Acest spectacol, artiștii maramu­reșeni îl prezintă în studioul radioteleviziunii și va fi televi­zat. NOI CADRE MEDICO-FARMACEUTICE Odată cu începerea lunii no­iembrie numărul cadrelor me­­dico-farmaceutice va crește în mod simțitor. Este vorba de peste 100 de medici și farma­ciști care vor munci­ pentru ocro­tirea sănătății oamenilor muncii în diferite localități­­ din regiune. Noile cadre medico-sanitare se vor prezenta la locurile de muncă în ziua de 1 noiembrie. LOTO CENTRAL La tragerea de ieri au fost ex­trase din urnă următoarele nu­mere: 36, 63, 50, 79, 30, 16, 11, 8, 33, 17. Premiul special A : 50, 79, 17. Premiul special B : 16, 11, 33. Premiul special C : 30, 63, 3. Fond de premii : 820.214 lei. Buletin meteorologic Timpul probabil de mîine: Vreme în general frumoasă și răcoroasă, cu cerul variabil, tem­porar noros. Temperatura mini­mă va fi cuprinsă noaptea între minus 2 și plus 5 grade, iar ma­ximele vor fi cuprinse între 15— 18 grade. Vînt slab din est. Di­mineața — brumă. 1 in dimineața aceea, Ioan Molnár plecă de la întilnirea cu directorul și cu secretarul de partid copleșit de tot felul de gînduri — atît de copleșit încît, spre marea lui rușine, ieși­e ușă înaintea maistrului, care, oricum, îi era șef, iar pe deasupra era și mai in vîrstă decit el. In mijlocul curții se opri însă — aproape fără să-și dea seama de ceea ce face — și își trecu palma rășchirată prin părul tuns scurt, cu un gest ce trăda marea încurcătură în ca­re intrase cu bună știință de altfel. — Ei, nu vii? — îl întrebă maistrul. Molnár tresări. Zise: — Mai lasă-mă, omule, să-mi trag sufletul!... Apoi adăugă, mai mult ca pentru sine, pe un ton plin de năduf. Mare deștept mai ești și tu, măi lăn­ci, ți-ai­ aprins singur paie-n cap... In ușa atelierului se opri din nou. Privi spre un grup de tineri — destul de pestriț și ca îmbrăcăminte, și ca fizic, și ca vîrstă — care se uitau, unii cu interes, alții absenți, la un ca­mion sosit pentru reparații, încercă să deslușească cam ce-i de capul fiecăruia, dar nu reuși mare lucru, cu toate că mai avusese de-a face cu oa­meni de felul lor. Maistrul îl strigă iar și, apropiindu-se de tineri, le zise pe un ton so­lemn, dar care lui Molnár i se păru — nici el nu știa de ce — că sună mai degrab­a ironic: — Voi toți o să formați o brigadă, iar el o să fie șe­ful. Mai rosti și alte cuvinte, în­să Molnár nu reținu decît că trebuie să se pună pe treabă și că de unde își pot lua scu­lele de care au nevoie, în a­­cele clipe pe el îl frămîntau alte gînduri, dintre care cel mai chinuitor era cum s-o înceapă cu noii lui ortaci adunați — după cum i se spusese — din patru colțuri ale regiunii. . . Ei, fraților — le zise el — cam ce știți voi să faceți? Se strădui să rostească aces­te cuvinte pe un ton care să nu jignească. Insă cum anume le-a rostit, nu s-ar putea spu­ne precis; cert e că unul dintre tineri îi dădu coate vecinului, nemulțumit: — Uite, bă, i s-a urcat șefia la cap... Molnar înghiți în sec și se sforța să rămînă calm. Spuse : — Atunci, haideți la treabă, începem cu demontarea ca­setei de direcție. Fiți atenți însă cum desfaceți șuruburile și nu... Se opri din vorbă, i se păru că prea a luat-o pe panta dăs­călelii. De altfel, cu demonta­tul a mers destul de bine. In schimb, când au trecut munca la banc, a fost un adevărat... dezastru, doar unul singur — pe nume Gheorghe Blagă — cu­noștea cum trebuie meseria.. . Pentru o clipă, Molnar se gîndi să meargă la maistru. Renunță însă repede la acest gînd: cineva tot trebuia să-i învețe meserie și pe acești ti­neri. Se apropie de Vasile Să­i­lăgean și îi zise: Nu așa se pitește, mai fră­­țioare... Dar în timp ce-i luă pila din mină ca să-i arate, Sălăgean rosti rușinat și intrigat totoda­tă : — Cum de m-ai găsit tocmai pe mine? Doar eu am fost șo­fer! — Ai fost tn șofer — s-o în­toarse Molnar tot calm — în­să de-la cum ești mecanic. Și, după cum vezi, e puțină dife­rență. .­­ .. .Săptămîni la rînd trebu­rile au mers greu­: oamenii nu cunoșteau meserie și pace! Ioan Molnár își frămînta continuu mintea cum s-o scoată la ca­păt, dar roadele strădaniilor lui nu erau prea bogate, își ajuta și pe mai departe tovarășii cu aceeași stăruință plină de tact, însă, spre marea lui îngrijora­re, ajungea tot mai des la con­cluzia că unii dintre ei nu prea aveau la inimă meseria de lă­­cătuș-mecanic. Care să fie cau­za, dezinteresul sau descuraja­rea?... Intr-o bună zi îi adună pe toți la un loc și le zise: — Spuneți-mi fiecare la ce vă place să lucrați mai mult. Poate mai degrabă din cu­riozitatea a ce va ieși pînă in cele din urmă, tinerii și-au îm­părtășit pe rînd preferințele. Și uite, așa s-a născut ideea muncii pe faze și pe operații. Acest lucru — poate în aparen­ță prea puțin însemnat — a marcat de fapt începutul unei adevărate revoluții în viața brigăzii. Cunoștințele — mai reduse ca sferă — se însușeau­­ de astă dată mai repede și mai temeinic, iar Molnár putea să-l ajute pe fiecare dintre ei mai cu folos. Veni, așadar, și tim­pul să se ocupe de îndeplini­rea planului, căci pînă atunci la aceasta s-a putut gîndi mai puțin. s­s. .Timpul se scurge repede. Că despre brigada lui Ioan Molnár se vorbea mult in în­­treprindere, de-acum nu mai era o noutate, nou era în schimb faptul că în aceste dis­ ■­cuții își făcea loc tot mai stă­­­­ruitor respectul față de mem­­­­­brii ei. Odată chiar și maistrul ■ • — care de altfel venea foarte des pe la ei — îl întrebă pe Molnár, jumătate în glumă, ju­mătate în serios: — Măi, ce minuni faceți voi aici? Trec luni la rînd și nu vă învredniciți de nici un... re­but? AUREL BECEA (Continuare în pag. a 3-a.) ritmul brig­ ăzii Să fie grăbit ritmul însămînțărilor de toamnă­ . Zii­­le acestea sînt hotărîtoare pentru recolta de cereale a anu­lui viitor. Din știrile sosite la re­dacție rezultă că în numeroase gospodării agricole de stat și gos­podării colective, unde au fost luate din vreme măsuri pentru pregătirea cît mai bună a tere­nului, pentru asigurarea semin­țelor de bună calitate din soluri de mare productivitate și unde sînt folosite din plin mijloacele de lucru, au fost însămînțate pî­­nă acum suprafețe întinse, unele unități agricole socialiste, ca gos­podăriile de stat din Arduzel, Odoreu, G.A.C. Agriș și altele apropiindu-se de terminarea în­sămînțărilor. In ansamblu pe regiune însă, ritmul însămînțârilor de toam­nă nu ține pasul cu înaintarea timpului. Deși a trecut mai mult de jumătate din perioada opti­mă­ pentru însămînțări, totuși ,pînă în 13 octombrie nu fusese­ră însămînțate în regiune decît 42.770 hectare cu grîu și secară, adică 39,2 la sută din plan. In­tr-un stadiu mai avansat cu pre­gătirea terenului și cu însămîn­­țările se află raionul Lăpuș, un­de s-a însămînțat mai mult de 60 la sută din suprafața planifi­cată, urmat de raionul Cărei, cu planul realizat în proporție de 50,4 la sută. In mod satisfăcător se execută însămînțările și în majoritatea gospodăriilor agrico­le de stat și colective din raio­nul Satu Mare. Dar este de ne­înțeles de ce în raionul Cehu Sil­­vaniei, unde se însămînțează suprafețe mari cu păioase de toamnă, s-a realizat numai 25,3 la sută din planul însămînțărilor de toamnă. Intr-un ritm de melc se execută însămînțările de toamnă și în raionul Șomcuta, care, de asem­enea, este un im­portant grînar al regiunii. Or­ganele de partid și de stat din aceste raioane, care și-au întoc­mit planuri bune pentru campa­nia de toamnă, uită să militeze acum pentru înfăptuirea lor, pentru asigurarea însămințării întregii suprafețe în epoca opti­mă? Faptele dovedesc că pre­ocuparea lor pentru mobilizarea tuturor forțelor la însămînțări nu este de loc satisfăcătoare. Ce s­e așteaptă oare în raioa­nele Sighet și Vișeu? Ele au su­prafețele arabile situate la cea mai mare altitudine în regiune, unde iarna vine mai repede, totuși în aceste raioane se con­si­stată cea mai mare rămînere în urmă la însămințări. In raionul Sighet, planul însămînțărilor este realizat în proporție de 22,7 la sută, iar în raionul Vișeu — de numai 14,8 la sută. In aceste, ra­ioane trebuie luate măsuri grab­nice, care să asigure terminarea însămînțărilor în următoarele cî­­teva zile. Suprafețe mult prea mici au fost însămînțate apoi și în raionul Oaș, precum și pe ogoarele orașelor Baia Mare și Satu Mare. Recoltarea produselor de toam­nă se apropie de terminare, te­renurile pentru însămințări fi­ind raionale deci eliberate. Comitetele de partid, sfaturile populare raionale au datoria să îndrume organizațiile de bază și conducerile unităților agricole so­cialiste să ia toate măsurile pen­tru terminareaa în cîteva zile a pregătirii terenurilor pentru în­­sămînțări, pentru ca întreaga suprafață planificată cu culturi păioase de toamnă să fie însă­­mînțată în epoca optimă* O experiență valoroasă în sporirea producției de grîu Din 1953, de cind a luat fiin­ță gospodăria agricolă colectivă „1 Mai“ din Remetea Chioaru­­lui, membrii ei luptă pentru a smulge roade tot mai bogate de pe ogoarele înfrățite, pentru a-și făuri un trai tot mai îmbelșu­gat, demonstrînd superioritatea lucrării pămîntului în comun și cu mijloace mecanizate. Deși obțineau și în anii trecuți recolte frumoase de grîu, totuși colectiviștii nu erau mulțumiți cu realizările lor și voiau să rea­lizeze producții la nivelul gospo­dăriilor fruntașe din raion și re­giune. Iată că în anul acesta, după o muncă bine organizată și aplicînd întregul complex de mă­suri agrotehnice, colectiviștii din Remetea Chioarului au obținut o recoltă bogată de grîu. Ei au reușit să obțină pe u­­nele suprafețe producții record pentru acest sat. De pe supra­fețele cu soiuri de înaltă pro­ductivitate, de exemplu, cu soiul Ponca, de pe o suprafață de 12 ha colectiviștii din Remetea Chioarului au recoltat 2.700 kg la hectar, iar la soiul Harrach au recoltat 2.460 kg/ha. Se vede limpede că dacă gospodăria ar fi însămînțat întreaga suprafață numai cu asemenea soiuri, ar fi obținut un spor mai mare de recoltă. Desigur că asemenea producții au fost realizate și în alte numeroase gospodării din regiunea noastră, totuși, față de condițiile locale ale gospodăriei colective din Remetea Chioaru­lui, succesul obținut de colecti­viștii de aici este demn, de toa­tă lauda. Preocuparea consiliului de con­ducere, a brigadierilor, șefilor de echipă și a tuturor colecti­viștilor pentru producția sporită de grîu din acest an a început încă din vara anului 1960. In primul rînd s-a urmărit ca griul să fie însămînțat după bune plante premergătoare. După ce au ales cele mai bune tere­nuri, colectiviștii, ajutați de agro­nomi, au întocmit un plan de măsuri, pe care l-au aplicat în­tocmai. De exemplu, pe terenul care a fost însămînțat cu soiurile nou introduse în gospodărie, reco­mandate pe aceste terenuri, care au dat producțiile cele mai mari, s-au aplicat in doze diferite atît gunoi de grajd, cît și în­grășăminte minerale. Unde griul a urmat după porumb, s-au ad­ministrat cite 300 kg superfos­­fat și 200 kg azotat de amoniu la hectar, iar pe porțiunile cu o fertilitate mai scăzută s-au apli­cat și cite 15—20 tone gunoi de grajd bine putrezit. Unde griul a urmat după trifoi, s-au cite 200 kg superfosfat, iar dar în primăvară s-au mai aplicat cite 100 kg azotat de amoniu la hec­tar. întreaga cantitate de să­mânță a fost tratată cu azotobac­teriu, fosfobacterin și silico­­bacterin, care, aplicate in com­plex cu celelalte îngrășăminte, au contribuit la sporirea producției. Toate lucrările de pregătire a terenului și semănatul au fost executate de mecanizatorii de la S.M.T. Satulung, care au dat o mare atenție calității. Obținînd o producție sporită, gospodăria și-a realizat cu cinste contractul încheiat cu statul și a repartizat ca avans de 40 la sută d­­e 2,5 kg grîu la zi-muncă. Și acum se întreabă unii co­lectiviști cum au putut obține asemenea producții, cind la ei în sat se știa din tradiție că nu se poate obține mai mult de 1.100—1.300 kg la hectar. Nu există prilej în care colectiviștii să nu se mîndrească cu acest succes. Pentru anul 1962 colectiviștii din Remetea Chioarului s-au ho­­tărît să obțină producții mai mari ca în acest an, cum se spu­ne — vor să se întreacă pe ei înșiși. In toamna aceasta vor însă­­mîn­ța Întreaga suprafață numai cu soiuri de mare productivitate. Astfel, vor menține in continua­re soiurile Ponca și Harrach, pentru terenurile podzolice, iar pe terenurile de luncă mai pro­funde vor însmînța soiul de grill Triumph. Căpătînd încredere deplină in mașinile S.M.T., și de data aceas­ta toate lucrările de bază ale solului se execută de către me­canizatorii de la S.M.T. Satulung, printre care Vasile Erdeg, care lucrează de cîțiva ani la această gospodărie. Pînă acum s-a terminat însă­­mînțatul pe terenurile care au fost eliberate din vară de cul­turi. Pe aceste terenuri s-au executat arături adinei de bază cu plugul prevăzut cu scormo­nitor, la adîncimea de 25 cm, iar înainte de insămînțare s-a lucrat cu polidiscul in lung și in lat și numai după aceea s-a trecut la insămînțare. Sub ară­tură s-au încorporat cite 300 kg superfosfat la hectar. Obținînd producții sporite an de an, colectiviștii din Remetea Chioarului se conving tot mai mult că agrotehnica avansată este factorul hotăritor care con­tribuie la ridicarea producțiilor agricole. Grigore Babici tehnician agronom , Comunistul Ioan Lihet este un destoinic lăcătuș de întreținere la fabrica „Unitatea“ din Sighet. El acordă o atenție deosebită reparării mașinilor intr-un timp cît mai scurt. Fotografia noastră îl prezintă în timpul lucrului la noua raboteză din atelierul de înn­treținere. iarna poate Multe necazuri se întîmplă chiar și intr-o gospodărie mică, atunci cind nu se iau măsurile necesare pentru întîmpinarea anotimpului rece. Aceste măsuri, ca sarcină de mare importanță pentru secția mecanic șef a U.M.M.U.M. Baia Mare, au fost discutate și puse în aplicare încă din plină vară. Astfel, a fost reparată și pregătită pentru a fi pusă în stare de funcționare în­treaga instalație de încălzire din hala mecanică și mașini-unelte. De asemenea, echipa de instala­tori a efectuat toate reparațiile necesare în interiorul halei de turnătorie. La secția modelărie urmează să se monteze patru radiatoare, aceasta considerîn­­du-se ca ultimă lucrare a in­stalatorilor. In prezent, o echipă de lăcătuși condusă de comunis­tul Anton Nutzbaum execută ultimele reparații la cazanul mare de aburi. Un dispozitiv simplu ajută această echipă să execute îndoirea­ unor țevi în­­tr-un format destul de compli­cat. O dată îndoite, aceste țevi VEM­ vor fi montate și presate în cele două colectoare, care vor forma supraîncălzitorul de aburi al ca­zanului mare, de care s-a simțit mult nevoia iarna trecută. Dato­rită eforturilor depuse de munci­tori, lucrările sunt foarte avan­sate, astfel că supraîncălzitorul va fi în curind montat. In jurul lui 20 octombrie, toate lucrările de pregătire vor fi terminate. Iarna n-are decît să vină, pentru că noi vom fi bine pregătiți. Gheorghe Horincar mecanic

Next