Pentru Socialism, noiembrie 1961 (Anul 12, nr. 2424-2449)

1961-11-01 / nr. 2424

v A Experiența din acest an ne este de mare folos­ ie apropieri de recoltării porumbului, terminarea Colecti­viștii noștri au efectuat această lucrare plini de satisfacție, în ciuda timpului secetos din vara aceasta, am strîns totuși cîte 4.000 kg știuleți la hectar de pe Întreaga suprafață de 280 hec­tare cultivată cu porumb. In ob­ținerea acestei producții și-au spus cuvintul măsurile agroteh­nica aplicate și hărnicia colecti­viștilor. Acum, cînd ne pregătim ca în anul viitor să obținem o produc­ție­­ și mai mare de porumb, e deosebit de important să reamin­tim modul cum s-au lucrat tere­nurile cultivate anul acesta cu porumb, care anume au fost mă­surile hotărîtoare în obținerea producției medii de 4.000 kg știuleți la hectar. Prima și cea mai importantă măsură a constat în executarea la timp a arăturii adînci de toamnă pe întreaga suprafață cultivată. Arătura de toamnă, ffăcută la adîncimea de 28—30 fc. , a permis acumularea unei m­ari cantități de umiditate în­apol în urma ploilor căzute și a opirii zăpezilor. Totodată, în terenul mobilizat adînc, plantele­­ de porumb și-au putut înfige bine rădăcinile, folosind rezerve­le de umiditate adunate în pe­rioada precipitațiilor abundente. Este cu­ se poate de clar acum pentru toți colectiviștii că fără arătura adîncă de toamnă n-am fi obținut poate nici jumătate din producția medie de 4.000 kg în condițiile secetoase din acest an. . La sporirea producției de po­rumb a contribuit mult și faptul ,feă pe 150 hectare din suprafața portivată cu porumb au fost a­­­plicate importante cantități de îngrășăminte naturale și chimice. ■i Odată cu creșterea șeptelului de animale, avem posibilitatea să ingrășăm suprafețe tot mai mari cu gunoi de grajd, care aduce mări sporuri de recoltă pe solu­rile noastre podzolice. *■ Primăvara, imediat ce s-a pu­tut intra pe tarlale, arătura de toamnă a fost grăpată. Pînă la sem­ănat- arătura s-a menținut curată prin lucrări cu cultivato­rul. Semănatul s-a făcut în a doua jumătate a lunii aprilie, cu ma­șinile de semănat porumb ale S.M.T.-ului. Pe întreaga supra­față am folosit sămînța dublu hibridă, ceea ce a constituit, de asemenea, un factor principal în obținerea producției sporite de porumb din acest an. O atenție neslăbită am acordat în continuare întreținerii culturii. Au fost efectuate, în cursul pe­rioadei de vegetație a porumbu­lui, patru prașile mecanice și trei prașile manuale. Prașilele repe­tata nu numai că au împiedicat îmburuienirea terenului, dar, distrugînd scoarța formată la su­prafață, au micșorat foarte mult evaporarea umidității atît de necesară porumbului. Așadar, se­mănată în arătură adîncă, care a fost întreținută curată și afinată în primăvară, prășită deseori, cultura noastră de porumb­­ n-a resimțit prea mult efectele sece­tei. Evident că în condiții clima­terice normale prin aplicarea măsurilor arătate mai sus am fi obținut o producție și mai mare de porumb. In anul viitor vom cultiva cu porumb tot 280 hectare. Ne pre­gătim de pe acum să obținem pe întreaga suprafață o produc­ție medie mai mare ca anul a­­cesta. Experiența din acest an ne este de mare folos în spori­rea producției de porumb în anul viitor. Pe 70 hectare ne-am pla­nificat să producem cel puțin 5.000 kg boabe la hectar. Avem toată convingerea că în condiții climaterice normale vom realiza și chiar depăși această producție. Am ales pentru porumbul la care vrem să obținem 5.000 kg la hectar cele mai bune tere­nuri, situate în lunca Someșului. Pe 80 hectare din suprafața ce va fi cultivată cu porumb au fost efectuate arături adînci de vară. Acum, în toamnă, pe în­treaga suprafață se va executa arătura adîncă. Odată cu execu­tarea arăturii adînci de toamnă, cele 70 hectare destinate pentru obținerea producției de cel puțin 5.000 kg boabe la hectar vor fi îngrășate cu cîte 20 tone gunoi de grajd la hectar. Ajutați de mecanizatorii de la S.M.T., ne vom strădui să terminăm cît mai grabnic arăturile adînci de toam­nă și vom aplica în continuare cu strictețe complexul de mă­suri agrotehnice la culture po­rumbului, pentru a realiza chiar depăși producția medie de și 5.000 kg boabe la hectar. Ing. ANDREI CSATARI președintele G.A.C. din Cărășeu, raionul Satu Mare Frigidere „Fram“ în rata Incepînd de la 1 noiembrie a.c. se pun în vînzare, cu plata în rate, frigiderele romînești „Fram“. Odată cu încheierea contractului, cumpărătorii vor achita 30 la su­tă din preț, iar restul se va plă­ti în maximum 6 rate lunare de către muncitori și militari și în 5 rate lunare de către ceilalți salariați, inclusiv lucrătorii din cooperația meșteșugărească. r PROLETARI DIN TOATE [ARILE, UNIȚI-VA! ,RB ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN ȘI AL­ SPATULUI POPULAR RSIONAL BARIBBHÍ Arh­ XH Nr. 2424 # Miercuri, 1 noiembrie 1911­ ­ * 1 4 pagini — 20 bani Gospodăria agricolă colectivă din Foeni a obținut o bogată pro­ducție de cartofi. IN FOTOGRAFIE: Aspect de la repartizarea cartofilor. Insâmînțârile trebuie grabnic terminate! Din situația operativă primită de la secția agricolă a sfatu­lui popular regional rezultă că pînă în ziua de 31 octombrie, planul însămințărilor de toamnă a fost realizat pe regiune în proporție de 86,7 la sută. Fruntașe sînt gospodăriile agricole de stat, care au terminat însă militările. De asemenea, au obți­nut rezultate frumoase raioanele Vișeu, Lăpuș și Cehu Silvaniei. Pînă la aceasta dată încă sînt rămase în urmă raionul Satu Mare și îndeosebi orașul Satu Mare, precum și comunele ce intră în raza administrativă a orașului Baia Mare, care au realizat pla­­­nul de însămînțări doar în proporție de 70,5 la sută — 76,2 la sută. Rămînerea în urmă a însămințărilor este cu totul ne­justi­ficată. Organele de partid și de stat au datoria să impulsioneze neîntîrziat ritmul însămințărilor de toamnă. La cisnurația întreprinderii „Petre Gheorghe" ln una din zilele lunii­ octom­­­brie, la­­ cianurația întreprinderii „Petre Gheorghe“ s-a blocat brusc îngroșătorul nr. 4 de 1.000.000 de litri. Golirea lui ar fi însemnat muncă continuă și stagnarea lui pe cel puțin 40-45 zile. In această­ situație șefu­l­ insta­lației, inginerul Ilie Mitran, îm­preună cu maiștrii­­ și muncitorii secției au trecut imediat la de­blocarea lui, evacuî­nd un mare volum de minereu din îngroșă­­tor. Totodată, ei au ținut în miș­care continuă axul și brațele­ în­­groșătorului (operația a fost fă­cută manual­ pentru a­­ evita pe cît posibil decantarea minereului în îngroșător. Datorită muncii susținute, pre­cum și a măsurilor de înlăturare a decantării, îngroșătorul a fost redat producției, fiind deblocat după patru ore. TOMA HOTEA (Din postul de coresp.) ACȚIUNI ALE PIONIERILOR Elevii de la Școala medie din Vișeu de Sus participă cu mult entuziasm la acțiunea de colectare a fierului Vechi și a cîrpelor. Intr-o sin­gură oră ei au adu­nat peste 400 kg fier vechi. S-au evi­dențiat elevii din grupa nr. 3 a clasei a V-a C. (De la ION FAICIUC, corespon­dent.) EXCURSII LA SFlR­­ȘIT DE SÄPTÄM1NÄ Agenția O. N. T. „Carpați“ din Baia Mare organizează la sfîrșitul acestei săp­­tămîni excursii în diferite localități, din țară și la cabanele din regiune. Sîmbătă du­­pă-amiază se organi­zează o excursie cu trenul la București pentru "vizitarea ex­poziției de mostre și una cu autocarul la Arad cu ocazia me­ciului dintre echipe­le C.S.M.D. Baia Ma­re și C.F.R. Arad. Duminică dimineața se pleacă în excursie la Complexul turistic Borșa, la cabanele Mogoșa și Izvoare. EXPOZIȚIE­­ DE CĂRȚI Biblioteca raională din Tg. Lăpuș a or­ganizat ieri o expo­ziție de cărți pe te­ma „Scriitorii con­temporani cîntă ma­rele Octombrie“. Cu această ocazie au­­ fost expuse cărți cu lucrări ale scriitori­lor și poeților con­temporani închinate Marii Revoluții So­cialiste din Octom­brie. BULETIN METEOROLOGIE Timpul probabil de mîine. Vremea rămâne călduroasă, cu cerul schimbător, temporar noros. Ploi slabe locale. Tem­peratura minimă va fi cuprinsă între și 8 grade, iar maxi­­­mă între 14 și 19 grade. Vînt slab cu intensificări locale din sud și sud-vest. Utemistul Ștefan Deak, responsabil la magazinul Foto sport muzică de la O.C.L. Produse indus­triale Sighet acordă o atenție deosebită de sim­­rii memplare a clienților, Citi­ți în pag. a 4-a: — Oamenii sovietici urmăresc cu un uriaș interes lucrările Congresului al XXII-lea al P.C.U.S. — Rachetele sovietice funcționea­ză cu o precizie uimitoare Ședința de închidere a Congresului al XXII-lea al P. C U. S. MOSCOVA 31 (Agerpres). s TASS transmite : In ședința din dimineața din 31 octombrie Congresul al XXII- lea al P.C.U.S. a ascultat co­municarea lui P. N. Demi­­ce și președintele Comisiei pen­tru numărătoarea privire la rezultatele voturilor cu alegerilor în organele centrale ale partidu­lui. Delegații la Congres au întîm­­pinat prin aplauze furtunoase, prelungite informarea despre ale­gerea unanimă a membrilor Co­mitetului Central al P.C.U.S., a membrilor supleanți ai C.C., membrilor Comisiei Centrale de­­ Revizie. Tovarășul N. S. Hrușciov subliniat că votul unanim în a­ a­legerea organelor centrale ale partidului dovedește încă o dată unitatea și coeziunea de monolit a partidului. In numele tovară­șilor aleși, el mulțumește delega­ților la Congres pentru înalta lor încredere. Marți după-amiază, sub preșe­dinția lui N. S. Hrușciov, a avut loc ședința de închidere a Con­gresului al XXII-lea al P.C.U.S. Din partea Comisiei pentru elaborarea rezoluției cu la raportul de activitate al privire Co­mitetului Central a luat cuvîntul delegatul Leonid Ilicev, care supus Congresului spre dezbate­a­re și aprobare proiectul de re­zoluție. Rezoluția cu privire la ra­portul de activitate al Comitetu­lui Central a fost adoptată în unanimitate. Rezoluția aprobă în întregime linia politică și acti­vitatea practică a C.C. al P.C.U.S. in domeniul politicii interne și externe. Delegatul Boris Ponomariov a supus apoi spre examinare Con­gresului proiectul de rezoluție cu privire la Programul P.C.U.S. El a amintit că, la 30 iulie, proiectul de Program al P.C.U.S. a fost publicat în presă pentru a fi dezbătut de întregul popor. Po­porul sovietic, a subliniat Boris Ponomariov, a aprobat în una­nimitate noul Program al P.C.U.S., ca program marxist-leninist de luptă pentru crearea primei so­cietăți comuniste din lume. Comisia a examinat toate pro­punerile și completările la pro­iectul de Program și supune spre aprobare Congresului proiectul de rezoluție cu privire la Pro­gramul P.C.U.S. In rez­luție se spune: Con­gresul al XXII-lea al P.C.U.S., după audierea raportului lui Ni­kita Hrușciov cu privire la pro­iectul de Program al P.C.U.S., ho­tărăște să fie adoptat Progra­mul Partidului Comunist al Uni­unii Sovietice. Timp de cîteva minute răsună de puternice ovații, sala De­legații și invitații la Congres se ridică în picioare. Se aud urale. In continuare Congresul XXII-lea a aprobat în unanimi­ai­tate noul statut al Comunist al Uniunii Partidului Sovietice prezentat spre examinare de Co­mitetul Central al partidului. A luat cuvîntul N. S. Hrușciov. Din însărcinarea Prezidiului C.C. el a informat pe delegații la Con­gres că a avut loc o plenară a Comitetului Central care a ales organele de conducere. N. S. Hrușciov a rostit cuvin­­­tarea de închidere a Congresu­lui, care a fost primită cu pu­ternice și îndelungi aplauze. A­­poi N. S. Hrușciov a declarat în­chis Congresul al XXII-lea. Delegații și invitații la Con­gres intonează imnul clasei mun­citoare „Internaționala“. Din toate colțurile sălii răsună aclamații: „Pentru Congresul al XXII-lea al P.C.U.S. - Ura!“; „Slavă Partidului leninist!“’; „Trăiască Programul leninist partidului. Ura!“; „Pentru parti­al­dele marxist-leniniste frățești — Ura!“; — Ura!“; „Pentru lagărul socialist „Trăiască Comitetul Central leninist! Ura!“; „Pentru poporul sovietic — Ura!“. Sala scandează: „Leninism — comu­nism, leninism — comunism, Ura!“; „Prietenie între popoare, Prietenie intre popoare“, „Pace!“, „Ura!“. Ca tunetul răsună din nou ova­țiile, se aud aclamații în cinstea mișcării comuniste și muncito­rești internaționale, în cinstea marxism-leninismului. — Trăiască popoarele care lup­tă pentru libertate și indepen­dență, împotriva jugului colonia­lismului și imperialismului! Ura­ Miile de delegați și oaspeți la Congres, ovaționează cu căldură pe reprezentanții popoarelor Asir­ei, Africii,­­Jipiepcii Latine, care lupta pentru­­ libertate și inde­pendență. Oaspeți de peste hotare adau­­gă Uniunea Sovietică, marele Partid al lui Lenin, unitatea și înfrățirea popoarelor în lupta pentru pace și un viitor luminos, Cuvîntarea lui N. S. HRUȘCIOV la închiderea Congresului al XXII-lea al P. C U. S. DRAGI TOVARĂȘI, Lucrările Congresului al XXII- lea s-­au încheiat. Ordinea de zi a fost epuizată. Congresul a adoptat rezoluția cu privire la raportul Comitetului Central, a adoptat noul Program al Parti­dului, Statutul partidului, a apro­bat raportul Comisiei Centrale de Revizie și a ales organele conducătoare ale partidului. Se poate spune cu deplin te­­m­ei că cel de-al XXII-lea Con­gres marchează una dintre cele mai importante etape în viața partidului și a țării noastre, în lupta pentru triumful comunis­­mului. (Aplauze furtunoase.) Calea luptei p­entru construirea societății comuniste a fost fun­damentată științific de marii dascăli ai clasei muncitoare, Marx, Engels, Lenin. Conducăto­rul nostru nemuritor, Vladimir Ilici Lenin, a creat partidul re­voluționar al bolșevicilor, care a condus clasa muncitoare, poporul muncitor la victoria Marii Re­voluții Socialiste din Octombrie. După Octombrie, partidul nostru a început să se numească partid comunist. Aceasta înseamnă că țelul lui este construirea comu­nismului. Comuniștii, întregul popor muncitor, au avut o în­credere fermă în Lenin, în par­tid. Multora însă, comunismul li se părea pe atunci un vis, un vis , atrăgător, dorit, dar foarte în­depărtat. ■ De atunci am străbătut o cale im­ensă. Poporul sovietic a con­struit socialismul, a înfăptuit grandioase transformări în viața (Continuare în pag. a 4-a) L-am întîlnit pe deputatul Mihai Chițac în circumscripția electorală orășenească nr. 88 din Satu Mare. Stătea de vor­bă cu un grup de cetățeni des­pre curățenia străzilor. Il cunoaște multă lume pe deputatul Mihai Chițac. Lu­crează ca inginer la secția C.T. nr. 4 din Satu Mare. Este și președintele comisiei perma­nente de gospodărire orășeneas­că. , Ce părere au cetățenii despre deputatul lor? Iată ce ne-a­m spus Petre Șuta: — Deputatul nostru este un bun gospodar. Vine mereu printre noi. Se sfătuiește cu noi. Ne gîndim împreună continua înfrumusețare a stră­la zilor. Vrem ca în circumscripția­­ noastră totul să fie frumos... Sînt cîteva vorbe simple, dar concludente. Vorbele acestea le-ar fi rostit cu mîndrie fie­care din cetățenii circumscrip­ției electorale. De ce se spune că Mihai Chițac este un bun gospodar? Iată, o să ilustrăm prin cîteva cifre despre ce s-a realizat în circumscripția sa de cînd a fost ales deputat. Cine a trecut acum un an pe strada Neculce, cu siguranță a rămas cu o impresie nu toc­mai plăcută. Strada nu era pa­vată. Cînd ploua era noroioasă. După alegerile de la 5 martie 1961, cetățenii circumscripției electorale nr. 88 din Satu Ma­re, împreună cu deputatul lor, umăr la umăr, au muncit cu entuziasm la pavarea străzii. Prin muncă patriotică, această stradă a fost pavată pe o lun­gime de peste 450 metri liniari. S-au efectuat peste 600 ore de muncă patriotică. Trebuie a­­mintită și acțiunea de asfal­tare pe o distanță de 150 metri liniari a străzii K. Marx. S-au schimbat multe în cir­cumscripția electorală nr. 88. Gospodinele au sădit în fata caselor straturi cu flori. Stră­zile se mătură zilnic. Au fost plantați peste 150 de arbori ornamentali. Mihai Chițac își face datoria de deputat cu conștiinciozitate, cu simț de răspundere, cu bu­curie. Planul de gospodărire și înfrumusețare a circumscripției electorale prevede și alte o­­biective edilitare, de realizarea cărora nu se îndoiește absolut nimeni. De ce spunem acest lucru? Pentru că atunci cînd este vorba de deputatul Mihai Chițac trebuie să avem in ve­dere faptul cel mai impor­tant, el se bucură de sprijinul și încrederea deplină a alegă­torilor. Cea mai elocventă mărturie care vine să confirme cele spu­se este și faptul că cetățenii din circumscripția electorală l-au ales pentru a doua oară deputat. V .. . Ă V. G. S-a întîmplat cu vreo doi ani în urmă. Intorcîndu-se într-o zi de pe cîmp, unde fusese să vadă dacă n-a dat cumva griul în pîrgă, Gheorghe Rițu se întilni în drum cu cîțiva colectiviști. — Măi, tu nu vii încă alături de noi? — i se adresă careva. Colectiva nu era un fapt toc­mai nou în Doba, dar lui Gheor­ghe Rițu îi plăcea să afle cît mai multe lucruri despre ea. Și asta nu numai fiindcă așa era firea sa — dornică de-a cunoaște cît mai amănunțit și orice ches­tiune, ci și pentru că în fața lui, de gospodar cu stare, apariția colectivei ridicase un mare semn de­­ întrebare, căruia îi căuta cu înfrigurare răspunsul. Așa că și de astă dată, cu toată graba, o­­mul s-a întins cam multișor la vorbă. Totuși, cină fu întrebat din nou ce are de gînd să facă, el răspunse că... va mai chibzui încă pleacă. — Păi, aicea toate-s clare — rosti un colectivist. Gîndește-te numai ce ușor și spornic se lu­crează cu mașinile. Aceste cuvinte n-au fost spuse întîmplător; doar tot satul știa că Gheorghe Rițu depune efor­turi deosebite pentru a smulge pămîntului roade cît mai bogate. Dar el răspunse: — Apoi, pină-s sănătos, mă mai descurc eu și numai cu cei doi căișori ai mei... — Bine, bine — se amestecă în vorbă și un alt colectivist — dar în același timp, noi putem obține cu­ tres­te soi­mul, Gheorghe Rițu căzu pe gîn­­duri, de ceea ce se temuse nu scăpase; cuvintele îl nimeriseră tocmai în punctul cel mai sensi­bil — recolta. Dar poate pentru că atunci nu găsi, așa la repe­zeală, un răspuns mai de doam­­ne-ajută, zise cu o fermitate ca­re îi uimi pe ceilalți. — Asta mai vedem noi, la re­colte nu cred c­ o să mi-o luați înainte... Fii — cum s-ar spune — o a­­devărată provocare la întrece­re!. . . Colectiviștii și-au dat repede seama că, in acel moment, orice vorbe ar fi de prisos. Gheorghe Rițu făcea doar parte dintre a­­cei oameni cărora dacă le intră ceva în cap, apoi nu i-o scoți de-a­­colo cu una, cu două. El, în schimb, abia după ce a ajuns a­­casă a început să priceapă că, colo în drum, a rostit cuvinte mari: Să se întreacă cu colecti­va! Nu cumva sărise peste cal?... Se așeză îngîndurat la masă și începu să răsfoiască iar cărțile și broșurile — adunate în ultimii ani — despre lucrarea pămîntului. Pînă atunci, acestea i-au fost de mare folos; din ele a învățat cît de importante sînt arăturile a­­dînci, de ce e bine să nu se mu­­șuroiască porumbul și încă multe alte lucruri folositoare — a că­tat tradu­cere in fapt i-a creat o faimă de bun gospodar, ce s-a răspîndit în șapte sate... De astă dată însă, privirile lui Gheorghe Rițu se apriră mai în­delung numai asupra unui sin­gur pasaj în care se vorbea des­pre arăturile adinei — cheia cu ajutorul căreia se deschide ușa spre recolte bogate, își făcu o so­coteală în gînd. — Cu cei doi cai ai mei nu pot ara mai adînc de zece centime­tri. Ce-i de făcut atunci?... A, dacă mă întrajutorez cu vreunul dintre cumnați, atunci cu două perechi de cai la un plug poate că ajungem la douăzeci! Dar, oare va fi de-ajuns?.­­. . Gheorghe Rițu se gindi că trac­toarele merg ușor pînă la trei­zeci de centimentri, iar dacă mai agață după ele și drăciile alea de scormonitoare, atunci ajung la patruzeci și chiar mai mult!..­­. Socoteala nu avu darul să-l mulțumească pe deplin. Așa-zisa lui întrecere cu colec­tiva nu i-a micșorat lui Gheor­ghe Rițu interesul față de ceasta. Dimpotrivă, putea fi vă­n­­zut adesea pe ogoarele colectiviș­tilor — în urma tractoarelor care arau sau a combinei ce le strîn­­gea recolta, pe pășune — la ci­reada de vite ori la turma de oi, ba chiar și prin grajduri. De a­­ceste dăți insă, de obicei, nu sco­tea prea multe vorbe; omul pri­vea și se gîndea, gîndea și Pri­vea­­a . Veni și vremea secerișului din acest an. Și poate că niciodată n-a așteptat Gheorghe Rițu cu atîta nerăbdare să-și vadă roa­dele muncii sale — muncă din zori și pînă-n noapte! Culesul porumbului nu-l mai așteptă însă.­­. . Vestea că Gheorghe­­ Rițu rupt-o cu traiul de individual s-a a răspîndit prin sat cu iuțeala ful­gerului, stîrnind un­­ puhoi de vorbe și de gînduri. Atunci — prin mijlocul lui septembrie — și mai tirziu — cînd a dus mun­că de lămurire cu cei rămași pe dinafară să se înscrie și ei în colectivă — unii oameni i-au pus fel și fel de întrebări pe fel și fel de tonuri. — Cum de te-a răbdat inima să-ți dai bunătatea de păm­înt? — i-a zis odată careva. — Nu l-am dat nimănui •­> răs­punse calm Gheorghe Rițu — ci l-am pus lingă al celora pe care îi ține cureaua să-l lucreze cum se cere.: — Da­ce, parcă tu nu l-ai lu­crat bine? Bunăoară, n-ai scos tu la grîu recolte frumoase? — Nu prea — se împotrivi Gheorghe Rițu. — Dacă­ tracto­riștii ar fi arat și la noi peste tot așa cum trebuie — ca la co­lectiva din Boghiș, de pildă, — atunci eu aș fi rămas și mai mult în urmă, așa cum am rămas AUREL BECEA (Continuare în pag. a 2-a.) Sâmteme de toamnă !

Next