Pentru Socialism, noiembrie 1961 (Anul 12, nr. 2424-2449)
1961-11-01 / nr. 2424
v A Experiența din acest an ne este de mare folos ie apropieri de recoltării porumbului, terminarea Colectiviștii noștri au efectuat această lucrare plini de satisfacție, în ciuda timpului secetos din vara aceasta, am strîns totuși cîte 4.000 kg știuleți la hectar de pe Întreaga suprafață de 280 hectare cultivată cu porumb. In obținerea acestei producții și-au spus cuvintul măsurile agrotehnica aplicate și hărnicia colectiviștilor. Acum, cînd ne pregătim ca în anul viitor să obținem o producție și mai mare de porumb, e deosebit de important să reamintim modul cum s-au lucrat terenurile cultivate anul acesta cu porumb, care anume au fost măsurile hotărîtoare în obținerea producției medii de 4.000 kg știuleți la hectar. Prima și cea mai importantă măsură a constat în executarea la timp a arăturii adînci de toamnă pe întreaga suprafață cultivată. Arătura de toamnă, ffăcută la adîncimea de 28—30 fc. , a permis acumularea unei mari cantități de umiditate înapol în urma ploilor căzute și a opirii zăpezilor. Totodată, în terenul mobilizat adînc, plantele de porumb și-au putut înfige bine rădăcinile, folosind rezervele de umiditate adunate în perioada precipitațiilor abundente. Este cu se poate de clar acum pentru toți colectiviștii că fără arătura adîncă de toamnă n-am fi obținut poate nici jumătate din producția medie de 4.000 kg în condițiile secetoase din acest an. . La sporirea producției de porumb a contribuit mult și faptul ,feă pe 150 hectare din suprafața portivată cu porumb au fost aplicate importante cantități de îngrășăminte naturale și chimice. ■i Odată cu creșterea șeptelului de animale, avem posibilitatea să ingrășăm suprafețe tot mai mari cu gunoi de grajd, care aduce mări sporuri de recoltă pe solurile noastre podzolice. *■ Primăvara, imediat ce s-a putut intra pe tarlale, arătura de toamnă a fost grăpată. Pînă la semănat- arătura s-a menținut curată prin lucrări cu cultivatorul. Semănatul s-a făcut în a doua jumătate a lunii aprilie, cu mașinile de semănat porumb ale S.M.T.-ului. Pe întreaga suprafață am folosit sămînța dublu hibridă, ceea ce a constituit, de asemenea, un factor principal în obținerea producției sporite de porumb din acest an. O atenție neslăbită am acordat în continuare întreținerii culturii. Au fost efectuate, în cursul perioadei de vegetație a porumbului, patru prașile mecanice și trei prașile manuale. Prașilele repetata nu numai că au împiedicat îmburuienirea terenului, dar, distrugînd scoarța formată la suprafață, au micșorat foarte mult evaporarea umidității atît de necesară porumbului. Așadar, semănată în arătură adîncă, care a fost întreținută curată și afinată în primăvară, prășită deseori, cultura noastră de porumb n-a resimțit prea mult efectele secetei. Evident că în condiții climaterice normale prin aplicarea măsurilor arătate mai sus am fi obținut o producție și mai mare de porumb. In anul viitor vom cultiva cu porumb tot 280 hectare. Ne pregătim de pe acum să obținem pe întreaga suprafață o producție medie mai mare ca anul acesta. Experiența din acest an ne este de mare folos în sporirea producției de porumb în anul viitor. Pe 70 hectare ne-am planificat să producem cel puțin 5.000 kg boabe la hectar. Avem toată convingerea că în condiții climaterice normale vom realiza și chiar depăși această producție. Am ales pentru porumbul la care vrem să obținem 5.000 kg la hectar cele mai bune terenuri, situate în lunca Someșului. Pe 80 hectare din suprafața ce va fi cultivată cu porumb au fost efectuate arături adînci de vară. Acum, în toamnă, pe întreaga suprafață se va executa arătura adîncă. Odată cu executarea arăturii adînci de toamnă, cele 70 hectare destinate pentru obținerea producției de cel puțin 5.000 kg boabe la hectar vor fi îngrășate cu cîte 20 tone gunoi de grajd la hectar. Ajutați de mecanizatorii de la S.M.T., ne vom strădui să terminăm cît mai grabnic arăturile adînci de toamnă și vom aplica în continuare cu strictețe complexul de măsuri agrotehnice la culture porumbului, pentru a realiza chiar depăși producția medie de și 5.000 kg boabe la hectar. Ing. ANDREI CSATARI președintele G.A.C. din Cărășeu, raionul Satu Mare Frigidere „Fram“ în rata Incepînd de la 1 noiembrie a.c. se pun în vînzare, cu plata în rate, frigiderele romînești „Fram“. Odată cu încheierea contractului, cumpărătorii vor achita 30 la sută din preț, iar restul se va plăti în maximum 6 rate lunare de către muncitori și militari și în 5 rate lunare de către ceilalți salariați, inclusiv lucrătorii din cooperația meșteșugărească. r PROLETARI DIN TOATE [ARILE, UNIȚI-VA! ,RB ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN ȘI AL SPATULUI POPULAR RSIONAL BARIBBHÍ Arh XH Nr. 2424 # Miercuri, 1 noiembrie 1911 * 1 4 pagini — 20 bani Gospodăria agricolă colectivă din Foeni a obținut o bogată producție de cartofi. IN FOTOGRAFIE: Aspect de la repartizarea cartofilor. Insâmînțârile trebuie grabnic terminate! Din situația operativă primită de la secția agricolă a sfatului popular regional rezultă că pînă în ziua de 31 octombrie, planul însămințărilor de toamnă a fost realizat pe regiune în proporție de 86,7 la sută. Fruntașe sînt gospodăriile agricole de stat, care au terminat însă militările. De asemenea, au obținut rezultate frumoase raioanele Vișeu, Lăpuș și Cehu Silvaniei. Pînă la aceasta dată încă sînt rămase în urmă raionul Satu Mare și îndeosebi orașul Satu Mare, precum și comunele ce intră în raza administrativă a orașului Baia Mare, care au realizat planul de însămînțări doar în proporție de 70,5 la sută — 76,2 la sută. Rămînerea în urmă a însămințărilor este cu totul nejustificată. Organele de partid și de stat au datoria să impulsioneze neîntîrziat ritmul însămințărilor de toamnă. La cisnurația întreprinderii „Petre Gheorghe" ln una din zilele lunii octombrie, la cianurația întreprinderii „Petre Gheorghe“ s-a blocat brusc îngroșătorul nr. 4 de 1.000.000 de litri. Golirea lui ar fi însemnat muncă continuă și stagnarea lui pe cel puțin 40-45 zile. In această situație șeful instalației, inginerul Ilie Mitran, împreună cu maiștrii și muncitorii secției au trecut imediat la deblocarea lui, evacuînd un mare volum de minereu din îngroșător. Totodată, ei au ținut în mișcare continuă axul și brațele îngroșătorului (operația a fost făcută manual pentru a evita pe cît posibil decantarea minereului în îngroșător. Datorită muncii susținute, precum și a măsurilor de înlăturare a decantării, îngroșătorul a fost redat producției, fiind deblocat după patru ore. TOMA HOTEA (Din postul de coresp.) ACȚIUNI ALE PIONIERILOR Elevii de la Școala medie din Vișeu de Sus participă cu mult entuziasm la acțiunea de colectare a fierului Vechi și a cîrpelor. Intr-o singură oră ei au adunat peste 400 kg fier vechi. S-au evidențiat elevii din grupa nr. 3 a clasei a V-a C. (De la ION FAICIUC, corespondent.) EXCURSII LA SFlRȘIT DE SÄPTÄM1NÄ Agenția O. N. T. „Carpați“ din Baia Mare organizează la sfîrșitul acestei săptămîni excursii în diferite localități, din țară și la cabanele din regiune. Sîmbătă după-amiază se organizează o excursie cu trenul la București pentru "vizitarea expoziției de mostre și una cu autocarul la Arad cu ocazia meciului dintre echipele C.S.M.D. Baia Mare și C.F.R. Arad. Duminică dimineața se pleacă în excursie la Complexul turistic Borșa, la cabanele Mogoșa și Izvoare. EXPOZIȚIE DE CĂRȚI Biblioteca raională din Tg. Lăpuș a organizat ieri o expoziție de cărți pe tema „Scriitorii contemporani cîntă marele Octombrie“. Cu această ocazie au fost expuse cărți cu lucrări ale scriitorilor și poeților contemporani închinate Marii Revoluții Socialiste din Octombrie. BULETIN METEOROLOGIE Timpul probabil de mîine. Vremea rămâne călduroasă, cu cerul schimbător, temporar noros. Ploi slabe locale. Temperatura minimă va fi cuprinsă între și 8 grade, iar maximă între 14 și 19 grade. Vînt slab cu intensificări locale din sud și sud-vest. Utemistul Ștefan Deak, responsabil la magazinul Foto sport muzică de la O.C.L. Produse industriale Sighet acordă o atenție deosebită de simrii memplare a clienților, Citiți în pag. a 4-a: — Oamenii sovietici urmăresc cu un uriaș interes lucrările Congresului al XXII-lea al P.C.U.S. — Rachetele sovietice funcționează cu o precizie uimitoare Ședința de închidere a Congresului al XXII-lea al P. C U. S. MOSCOVA 31 (Agerpres). s TASS transmite : In ședința din dimineața din 31 octombrie Congresul al XXII- lea al P.C.U.S. a ascultat comunicarea lui P. N. Demice și președintele Comisiei pentru numărătoarea privire la rezultatele voturilor cu alegerilor în organele centrale ale partidului. Delegații la Congres au întîmpinat prin aplauze furtunoase, prelungite informarea despre alegerea unanimă a membrilor Comitetului Central al P.C.U.S., a membrilor supleanți ai C.C., membrilor Comisiei Centrale de Revizie. Tovarășul N. S. Hrușciov subliniat că votul unanim în a alegerea organelor centrale ale partidului dovedește încă o dată unitatea și coeziunea de monolit a partidului. In numele tovarășilor aleși, el mulțumește delegaților la Congres pentru înalta lor încredere. Marți după-amiază, sub președinția lui N. S. Hrușciov, a avut loc ședința de închidere a Congresului al XXII-lea al P.C.U.S. Din partea Comisiei pentru elaborarea rezoluției cu la raportul de activitate al privire Comitetului Central a luat cuvîntul delegatul Leonid Ilicev, care supus Congresului spre dezbateare și aprobare proiectul de rezoluție. Rezoluția cu privire la raportul de activitate al Comitetului Central a fost adoptată în unanimitate. Rezoluția aprobă în întregime linia politică și activitatea practică a C.C. al P.C.U.S. in domeniul politicii interne și externe. Delegatul Boris Ponomariov a supus apoi spre examinare Congresului proiectul de rezoluție cu privire la Programul P.C.U.S. El a amintit că, la 30 iulie, proiectul de Program al P.C.U.S. a fost publicat în presă pentru a fi dezbătut de întregul popor. Poporul sovietic, a subliniat Boris Ponomariov, a aprobat în unanimitate noul Program al P.C.U.S., ca program marxist-leninist de luptă pentru crearea primei societăți comuniste din lume. Comisia a examinat toate propunerile și completările la proiectul de Program și supune spre aprobare Congresului proiectul de rezoluție cu privire la Programul P.C.U.S. In rezluție se spune: Congresul al XXII-lea al P.C.U.S., după audierea raportului lui Nikita Hrușciov cu privire la proiectul de Program al P.C.U.S., hotărăște să fie adoptat Programul Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Timp de cîteva minute răsună de puternice ovații, sala Delegații și invitații la Congres se ridică în picioare. Se aud urale. In continuare Congresul XXII-lea a aprobat în unanimiaitate noul statut al Comunist al Uniunii Partidului Sovietice prezentat spre examinare de Comitetul Central al partidului. A luat cuvîntul N. S. Hrușciov. Din însărcinarea Prezidiului C.C. el a informat pe delegații la Congres că a avut loc o plenară a Comitetului Central care a ales organele de conducere. N. S. Hrușciov a rostit cuvintarea de închidere a Congresului, care a fost primită cu puternice și îndelungi aplauze. Apoi N. S. Hrușciov a declarat închis Congresul al XXII-lea. Delegații și invitații la Congres intonează imnul clasei muncitoare „Internaționala“. Din toate colțurile sălii răsună aclamații: „Pentru Congresul al XXII-lea al P.C.U.S. - Ura!“; „Slavă Partidului leninist!“’; „Trăiască Programul leninist partidului. Ura!“; „Pentru partialdele marxist-leniniste frățești — Ura!“; — Ura!“; „Pentru lagărul socialist „Trăiască Comitetul Central leninist! Ura!“; „Pentru poporul sovietic — Ura!“. Sala scandează: „Leninism — comunism, leninism — comunism, Ura!“; „Prietenie între popoare, Prietenie intre popoare“, „Pace!“, „Ura!“. Ca tunetul răsună din nou ovațiile, se aud aclamații în cinstea mișcării comuniste și muncitorești internaționale, în cinstea marxism-leninismului. — Trăiască popoarele care luptă pentru libertate și independență, împotriva jugului colonialismului și imperialismului! Ura Miile de delegați și oaspeți la Congres, ovaționează cu căldură pe reprezentanții popoarelor Asirei, Africii,Jipiepcii Latine, care lupta pentru libertate și independență. Oaspeți de peste hotare adaugă Uniunea Sovietică, marele Partid al lui Lenin, unitatea și înfrățirea popoarelor în lupta pentru pace și un viitor luminos, Cuvîntarea lui N. S. HRUȘCIOV la închiderea Congresului al XXII-lea al P. C U. S. DRAGI TOVARĂȘI, Lucrările Congresului al XXII- lea s-au încheiat. Ordinea de zi a fost epuizată. Congresul a adoptat rezoluția cu privire la raportul Comitetului Central, a adoptat noul Program al Partidului, Statutul partidului, a aprobat raportul Comisiei Centrale de Revizie și a ales organele conducătoare ale partidului. Se poate spune cu deplin temei că cel de-al XXII-lea Congres marchează una dintre cele mai importante etape în viața partidului și a țării noastre, în lupta pentru triumful comunismului. (Aplauze furtunoase.) Calea luptei pentru construirea societății comuniste a fost fundamentată științific de marii dascăli ai clasei muncitoare, Marx, Engels, Lenin. Conducătorul nostru nemuritor, Vladimir Ilici Lenin, a creat partidul revoluționar al bolșevicilor, care a condus clasa muncitoare, poporul muncitor la victoria Marii Revoluții Socialiste din Octombrie. După Octombrie, partidul nostru a început să se numească partid comunist. Aceasta înseamnă că țelul lui este construirea comunismului. Comuniștii, întregul popor muncitor, au avut o încredere fermă în Lenin, în partid. Multora însă, comunismul li se părea pe atunci un vis, un vis , atrăgător, dorit, dar foarte îndepărtat. ■ De atunci am străbătut o cale imensă. Poporul sovietic a construit socialismul, a înfăptuit grandioase transformări în viața (Continuare în pag. a 4-a) L-am întîlnit pe deputatul Mihai Chițac în circumscripția electorală orășenească nr. 88 din Satu Mare. Stătea de vorbă cu un grup de cetățeni despre curățenia străzilor. Il cunoaște multă lume pe deputatul Mihai Chițac. Lucrează ca inginer la secția C.T. nr. 4 din Satu Mare. Este și președintele comisiei permanente de gospodărire orășenească. , Ce părere au cetățenii despre deputatul lor? Iată ce ne-am spus Petre Șuta: — Deputatul nostru este un bun gospodar. Vine mereu printre noi. Se sfătuiește cu noi. Ne gîndim împreună continua înfrumusețare a străla zilor. Vrem ca în circumscripția noastră totul să fie frumos... Sînt cîteva vorbe simple, dar concludente. Vorbele acestea le-ar fi rostit cu mîndrie fiecare din cetățenii circumscripției electorale. De ce se spune că Mihai Chițac este un bun gospodar? Iată, o să ilustrăm prin cîteva cifre despre ce s-a realizat în circumscripția sa de cînd a fost ales deputat. Cine a trecut acum un an pe strada Neculce, cu siguranță a rămas cu o impresie nu tocmai plăcută. Strada nu era pavată. Cînd ploua era noroioasă. După alegerile de la 5 martie 1961, cetățenii circumscripției electorale nr. 88 din Satu Mare, împreună cu deputatul lor, umăr la umăr, au muncit cu entuziasm la pavarea străzii. Prin muncă patriotică, această stradă a fost pavată pe o lungime de peste 450 metri liniari. S-au efectuat peste 600 ore de muncă patriotică. Trebuie amintită și acțiunea de asfaltare pe o distanță de 150 metri liniari a străzii K. Marx. S-au schimbat multe în circumscripția electorală nr. 88. Gospodinele au sădit în fata caselor straturi cu flori. Străzile se mătură zilnic. Au fost plantați peste 150 de arbori ornamentali. Mihai Chițac își face datoria de deputat cu conștiinciozitate, cu simț de răspundere, cu bucurie. Planul de gospodărire și înfrumusețare a circumscripției electorale prevede și alte obiective edilitare, de realizarea cărora nu se îndoiește absolut nimeni. De ce spunem acest lucru? Pentru că atunci cînd este vorba de deputatul Mihai Chițac trebuie să avem in vedere faptul cel mai important, el se bucură de sprijinul și încrederea deplină a alegătorilor. Cea mai elocventă mărturie care vine să confirme cele spuse este și faptul că cetățenii din circumscripția electorală l-au ales pentru a doua oară deputat. V .. . Ă V. G. S-a întîmplat cu vreo doi ani în urmă. Intorcîndu-se într-o zi de pe cîmp, unde fusese să vadă dacă n-a dat cumva griul în pîrgă, Gheorghe Rițu se întilni în drum cu cîțiva colectiviști. — Măi, tu nu vii încă alături de noi? — i se adresă careva. Colectiva nu era un fapt tocmai nou în Doba, dar lui Gheorghe Rițu îi plăcea să afle cît mai multe lucruri despre ea. Și asta nu numai fiindcă așa era firea sa — dornică de-a cunoaște cît mai amănunțit și orice chestiune, ci și pentru că în fața lui, de gospodar cu stare, apariția colectivei ridicase un mare semn de întrebare, căruia îi căuta cu înfrigurare răspunsul. Așa că și de astă dată, cu toată graba, omul s-a întins cam multișor la vorbă. Totuși, cină fu întrebat din nou ce are de gînd să facă, el răspunse că... va mai chibzui încă pleacă. — Păi, aicea toate-s clare — rosti un colectivist. Gîndește-te numai ce ușor și spornic se lucrează cu mașinile. Aceste cuvinte n-au fost spuse întîmplător; doar tot satul știa că Gheorghe Rițu depune eforturi deosebite pentru a smulge pămîntului roade cît mai bogate. Dar el răspunse: — Apoi, pină-s sănătos, mă mai descurc eu și numai cu cei doi căișori ai mei... — Bine, bine — se amestecă în vorbă și un alt colectivist — dar în același timp, noi putem obține cu treste soimul, Gheorghe Rițu căzu pe gînduri, de ceea ce se temuse nu scăpase; cuvintele îl nimeriseră tocmai în punctul cel mai sensibil — recolta. Dar poate pentru că atunci nu găsi, așa la repezeală, un răspuns mai de doamne-ajută, zise cu o fermitate care îi uimi pe ceilalți. — Asta mai vedem noi, la recolte nu cred c o să mi-o luați înainte... Fii — cum s-ar spune — o adevărată provocare la întrecere!. . . Colectiviștii și-au dat repede seama că, in acel moment, orice vorbe ar fi de prisos. Gheorghe Rițu făcea doar parte dintre acei oameni cărora dacă le intră ceva în cap, apoi nu i-o scoți de-acolo cu una, cu două. El, în schimb, abia după ce a ajuns acasă a început să priceapă că, colo în drum, a rostit cuvinte mari: Să se întreacă cu colectiva! Nu cumva sărise peste cal?... Se așeză îngîndurat la masă și începu să răsfoiască iar cărțile și broșurile — adunate în ultimii ani — despre lucrarea pămîntului. Pînă atunci, acestea i-au fost de mare folos; din ele a învățat cît de importante sînt arăturile adînci, de ce e bine să nu se mușuroiască porumbul și încă multe alte lucruri folositoare — a cătat traducere in fapt i-a creat o faimă de bun gospodar, ce s-a răspîndit în șapte sate... De astă dată însă, privirile lui Gheorghe Rițu se apriră mai îndelung numai asupra unui singur pasaj în care se vorbea despre arăturile adinei — cheia cu ajutorul căreia se deschide ușa spre recolte bogate, își făcu o socoteală în gînd. — Cu cei doi cai ai mei nu pot ara mai adînc de zece centimetri. Ce-i de făcut atunci?... A, dacă mă întrajutorez cu vreunul dintre cumnați, atunci cu două perechi de cai la un plug poate că ajungem la douăzeci! Dar, oare va fi de-ajuns?.. . Gheorghe Rițu se gindi că tractoarele merg ușor pînă la treizeci de centimentri, iar dacă mai agață după ele și drăciile alea de scormonitoare, atunci ajung la patruzeci și chiar mai mult!... Socoteala nu avu darul să-l mulțumească pe deplin. Așa-zisa lui întrecere cu colectiva nu i-a micșorat lui Gheorghe Rițu interesul față de ceasta. Dimpotrivă, putea fi vănzut adesea pe ogoarele colectiviștilor — în urma tractoarelor care arau sau a combinei ce le strîngea recolta, pe pășune — la cireada de vite ori la turma de oi, ba chiar și prin grajduri. De aceste dăți insă, de obicei, nu scotea prea multe vorbe; omul privea și se gîndea, gîndea și Priveaa . Veni și vremea secerișului din acest an. Și poate că niciodată n-a așteptat Gheorghe Rițu cu atîta nerăbdare să-și vadă roadele muncii sale — muncă din zori și pînă-n noapte! Culesul porumbului nu-l mai așteptă însă.. . Vestea că Gheorghe Rițu rupt-o cu traiul de individual s-a a răspîndit prin sat cu iuțeala fulgerului, stîrnind un puhoi de vorbe și de gînduri. Atunci — prin mijlocul lui septembrie — și mai tirziu — cînd a dus muncă de lămurire cu cei rămași pe dinafară să se înscrie și ei în colectivă — unii oameni i-au pus fel și fel de întrebări pe fel și fel de tonuri. — Cum de te-a răbdat inima să-ți dai bunătatea de pămînt? — i-a zis odată careva. — Nu l-am dat nimănui •> răspunse calm Gheorghe Rițu — ci l-am pus lingă al celora pe care îi ține cureaua să-l lucreze cum se cere.: — Dace, parcă tu nu l-ai lucrat bine? Bunăoară, n-ai scos tu la grîu recolte frumoase? — Nu prea — se împotrivi Gheorghe Rițu. — Dacă tractoriștii ar fi arat și la noi peste tot așa cum trebuie — ca la colectiva din Boghiș, de pildă, — atunci eu aș fi rămas și mai mult în urmă, așa cum am rămas AUREL BECEA (Continuare în pag. a 2-a.) Sâmteme de toamnă !