Pentru Socialism, decembrie 1961 (Anul 12, nr. 2450-2476)

1961-12-01 / nr. 2450

h X A Propunerile muncitorilor — ajutor prețios în perfecționarea procesului de producție La secția acid sulfuric a Uzi­nelor chimice din Baia Mare au fost oprite instalațiile care fa­brică acidul sulfuric prin meto­da camerelor și prin metoda contact. Ele au intrat în repara­ții generale. Fiecare cuptor de prăjire, fie­care turn, cameră, răcitor sau vană de concentrare își avea de­fectele ei, uzurile ei ivite după un an de zile de mers continuu. Cunosc oare cei doi ingineri și cîțiva maiștri toate tainele, toa­te defecțiunile instalațiilor? A le găsi, a descoperi în ace­lași timp soluțiile prin care să le refacă (chiar mai perfecte ca pînă atunci) nu-i un lucru u­­șor. Pentru buna reușită a aces­tor lucrări trebuiau solicitate pu­terea și inițiativa colectivului, a oamenilor. Cu două luni în urmă s-a a­­nunțat în toate schimburile:­­„ Vom avea o consfătuire de producție! Să veniți fiecare cu propuneri concrete în vederea bunei desfășurări a reparațiilor­ .A doua zi s-au prezentat mun­citorii cu o serie de propuneri. In numele celor de la instalația clor sulfonic s-a ridicat muncito­rul Vasile Augustin. — In cadrul reparațiilor e ne­cesar să se facă o serie de lu­crări importante. Vasele de reac­ție nu răcesc bine gazele, pentru că pe ici pe colo sunt sparte. Conductele de circulație a acidu­lui nu mai corespund nici ele și vor trebui înlocuite... Avem aici vreo 26 de obiective pe ca­re le-am socotit strict necesare pentru a pune la punct instala­ția. Le-am notat aici și vi le fa­cem cunoscute. Pe urmă s-au ridicat Gheor­­ghe Creștin, Vasile Gherțan, Io­an Vida, Arcadiu Dullo și alții, care, prin propunerile lor preți­oase, au completat planul de ac­țiune privitor la reparații cu peste 70 obiective ce pînă a­­tunci erau necunoscute. După ce au fost dezbătute pe larg pro­blemele privind reparațiile, s-a putut trece la executarea lor. înainte de reparație, declară un muncitor de la prăjire, siste­mul de acționare producea zgo­mot și multe neajunsuri în func­ționarea cuptoarelor. Oamenii au venit însă cu o propunere: „Să fie schimbat sistemul de acțio­nare!“ Tot de pe urma propunerilor oamenilor din secția acid sulfu­ric a fost refăcută conducta prin­cipală de gaze după un sistem îmbunătățit, care înlătură pă­trunderea prafului în hală, el fiind captat cu ajutorul sacilor. Tovarășul Ioan Boniș, preșe­dintele comitetului de secție, confirmă marele aport adus de muncitori la terminarea cu suc­ces a reparațiilor. De altfel, ze­cile de propuneri ale muncitori­lor, făcute cu acest prilej, au îmbunătățit mult condițiile de muncă și chiar aspectul secției. Pe lângă aceasta, au executat lucrări de calitate. Sunt asigura­te deci bune condiții pentru pro­ducția anului acesta și a anului 1962. Acțiunea a dovedit încă o da­tă marea importanță pe care o are atragerea maselor la condu­cerea treburilor producției. A­ctivitatea de producție într-o secție nu se rezumă însă numai la reparații. Mai există însă în secția acid sulfuric propuneri juste ale muncitorilor, făcute cu ocazia consfătuirilor de produc­ție, care n-au fost luate în sea­mă. Așa este cazul cu propune­rea muncitorilor de la transportul de concentrate privitoare la per­fecționarea liniilor de transport, la repararea corectă a vagonete­­lor etc. Aceste propuneri sunt însă tă­răgănate de mult timp de către conducerea secției. In secția acid sulfuric nu se ți­ne o evidență a propunerilor fă­cute de muncitori. Evidența, fi­rește, nu-i un scop în sine. Dar din moment ce ele nici nu sunt înregistrate și nu se fixează cine trebuie să le îndeplinească, ele sunt date uitării. De altfel, în con­sfătuirile de producție șeful sec­ției (ing. Ioan Stoianovici) nu aduce la cunoștința muncitorilor care-i soarta propunerilor fă­cute la consfătuirea anterioară. Bunăoară, la consfătuirea din 4 octombrie o serie de munci­tori — Ioan Jiga, Gheorghe Creș­tin,­­ Iosif Berindan, Rozalia Ar­delean și alții — au făcut o se­rie de propuneri­­ să­­ fie aduse cuie de siguranță pentru cuptoa­rele Schram, să se repare ușile și geamurile la hala cuptoarelor, să fie introdusă conducta de a­­buri în vestiarul secției etc. — propuneri care nu și-au primit răspunsul cuvenit la consfătuirea din 8 noiembrie. De ce? Fiindcă acestea, în majoritatea lor, n-au fost îndeplinite! Se constată , că atît conducerea uzinei, cit și comitetul de sin­dicat n-au acordat atenția cuve­nită modului cum își îndeplinesc sarcinile unele servicii din uzi­nă, cum ar fi: mecanic-șef, tran­sporturi etc. Pe baza situației din secția a­­cid sulfuric, precum și din alte secții, se constată ca în ultimul timp comitetul sindicatului nu a exercitat nici un control asupra conducerii secțiilor privitor la fe­lul cum se îndeplinesc propune­rile făcute în consfătuirile de producție. In această situație nu-i de mirare că o serie de propu­neri prețioase sunt amînate de luni de zile. Deși sunt multe acțiuni fru­moase și rezultate bune în acti­vitatea productivă a Uzinelor chimice din Baia Mare, totuși co­mitetul de sindicat, sub îndru­marea comitetului de partid, va trebui să se ocupe mai susținut de exercitarea unui control rigu­ros asupra felului cum se înde­plinesc propunerile muncitorilor. T. IUSTIN SIMPOZION PE TEMA ÎMBUNĂTĂȚIRII CALITĂȚII COTAJELOR In după-amiaza zilei de 29 noiembrie la clubul fabricii de tricotaje „Unitatea“ din Sighet a avut loc un simpozion pe tema: „îmbunătățirea calității și lărgirea sortimentelor de tri­cotaje“. Au prezentat referate conducătorul tehnic al fabricii, Francisc Rézműves și inginerul Radu Opianu. Cu acest prilej s-au prezentat noile modele fabricate din fire sintetica de lu­nă „Dolan“ și au fost premiați 11 inovatori, printre care: Ti­­beriu Blaj, Ioan Mocanu­, Ioan lihet și alții. CĂRȚI PENTRU OAMENII MUNCII Cartea cunoaște o largă popularitate în rîndul oamenilor muncii din regiune. In cele 11 luni care s-au scurs din acest an, prin cele 18 librării și puncte de desfacere a cărții din o­­rașele și centrele muncitorești au fost vîndute populației cărți în valoare de aproape 1.500.000 lei. In aceeași perioadă unită­țile cooperației de consum de la sate au primit pentru desface­re de la C.L.D.C. cărți în valoare de peste 1.400.000 lei. De menționat că în primele 10 luni ale anului, C.L.D.C. Maramu­reș a economisit p­este plan 248.000 lei, realizînd totodată bene­ficii de peste 300.000 lei, ■l­t * 1 MAGAZIN SATESC IN RAT Satul Raț din raionul Cărei se află în apropierea comunei Tășnad. La propunerea cooperatorilor, care au construit un lo­cal corespunzător, Cooperativa din Tășnad a deschis aici zilele­­ trecute un magazin sătesc. Aportul cooperatorilor la lucrările de construcție a adus o economie de 20.000 lei. (De la E. Zahar­ia). LA ODIHNA ȘI TRATAMENT PRIN O.N.T. Incepînd cu ziua de 1 dec­embrie O.N.T. „Garpați“ agenția Baia Mare și filiala Satu Mare organizează trimiteri la odihnă și tratament în toate stațiunile de pe Valea Prahovei, Borsec, Sovata, Govora, Căciulata, Buziaș, Basna și altele. La ridicarea biletului se achită 40 la sută din contravaloarea lui, iar res­tul se poate achita eșalonat în trei rate. TRI­ Cum ajung ziarele la abonați? — Raid-anchetă prin raionul Si­ghet — In raionul Sighet pătrund peste 21.000 exem­plare de ziare și alte publicații de presă. E o ci­fră care ilustrează interesul viu al oamenilor muncii față de presa de partid. Cum sosesc zia­­ rele la abonați? Cum sunt citite ziarele? Care sunt preocupările serviciului de difuzare a presei? Iată obiectivele urmărite în raidul nostru. De la Baia Mare la Sighet La autogara din piața „I. C. Frimu“ din Baia Mare. Cursa de Sighet se pregătește de plecare. Odată cu cetățenii sunt transpor­tate și ziarele regionale.­­ De la Baia Mare la Sighet au­tobuzul parcurge drumul în trei ore. In jurul orei 9 cursa ajunge la Sighet. Ziarele sînt așteptate la autogară. Se transportă la O­­ficiul P.T.T.R. De aici la căsuța poștală, la factorii poștali și la chioșcul de difuzare prin vîn­­zare liberă. S-ar părea că pînă aici toate merg normal. Nu e chiar așa. Cî­­teodată autobuzul întîrzie și a­­tunci nici ziarele nu sînt difuza­te la timp. Așa s-a întîmplat și în ziua de 21 noiembrie. Ziare­le au sosit la serviciul de difu­zare a presei doar la ora 12. Fac­torii poștali erau deja plecați in tură. De la căsuța poștală ziare­le n-au fost ridicate decit a do­ua zi. IAr La căsuța poștală Aici ziarele sînt împărțite a­­bonaților din întreprinderi și instituții. In fiecare zi, ele sînt ridicate în jurul orei 10. Dacă întîrzie sosirea ziarelor, în ziua respectivă ele nu mai sînt ri­dica­te. Nu ajung la cititori. Nu sunt citite în aceeași zi. Există lipsuri serioase în dru­mul ce-i străbat ziarele de la căsuța poștală la cititori. Unii dintre cei cărora li s-a încredin­țat să ridice ziarele de la căsuța poștală nu dau dovadă de spirit de răspundere în difuzarea pre­sei, ca ziarul să ajungă cit mai repede la cititori. Ca să nu dăm exemplu numai G.A.S. și I.R.T.A. In ziua de 22 noiembrie aceste unități nu ridicaseră ziarele din 18 noiembrie. Mai trebuie amintit un aspect. Prea des se schimbă funcționa­rul poștei care împarte ziarele și revistele pe unități. Abia cu­noaște numărul abonamentelor și­­ este schimbat. In anul acesta s-a schimbat de 6 ori. E o mă­sură a tovarășului Emilian Că­­trinaru, dirigintele P.T.T.R. Si­ghet. Tot ca urmare a măsurilor nejuste luate de dînsul și fac­torii poștali sînt schimbați des din sectoarele lor de lucru. De exemplu, factorul poștal Mihai Oros a fost mutat de 9 ori în &­­nul acesta prin toate sectoarele poștale. Ce are de spus tovară­șul Cătrinaru? Cu­ timp o să mai schimbe oamenii dintr-un loc intr-altul?! Prin întreprinderi și instituții Sintem­ la întreprinderea „Par­tizanul“. Aici există peste 650 de abonamente la ziare și re­viste. Difuzoarea voluntară Maria Izsaky își face cu multă conști­inciozitate munca. — E o muncă nobilă și de răs­pundere, spune ea.. Cuvîntul partidului trebuie să ajungă la timp la fiecare cititor. Cititorii sînt mulțumiți de felul cum este difuzat ziarul. Dar nu în­totdeauna. Cite o dată, de la căsu­ța poștală femeia­­ de serviciu a­­duce lipsă cîteva exemplare. Ce să le spună abonaților difuzoa­rea voluntară? Că acolo munca se face superficial?!­­Acest raid a fost organizat cu concursul difuzoru­lui voluntar MIHAI MARFICI, factorului poștal VA­SILE CODREA, maistrului IOAN FEDEO, șefu­lui serviciului de difuzarea a presei VASILE FLOREA.­ (Continuare în pag. 6 2-aJ. Filme la sate Filmul se bucură de mare popularitate în rîndul oamenilor muncii de la sate. De la începutul anului și pî­nă în prezent, caravanele cine­matografice din regiune s-au de­plasat în 814 localități rurale, pre­­zentînd în fața locuitorilor sa­telor respective peste 90 de filme care s-au bucurat de mult succes. Printre filmele prezen­tate se numără: „Valurile Du­nării“, „Balada soldatului“, „Hai­ducul de pe Ceremuș“, „S.O.S. în Cosmos“, „Departe de patrie“, „Prima zi de pace“, „Aeroportul nu primește“, „Povestea nordică“, „Cercul“, etc. Spre oțelăriile patriei Rind pe rînd, vagoanele în­cărcate cu metale vechi iau dru­mul oțelăriilor din Hunedoara, Galați și Brașov. Numai în 20 de zile din luna noiembrie au fost expediate din regiunea noas­tră aproape 70 de vagoane cu metale vechi. In afară de cestea, au mai luat drumul tur­a­­nătoriilor din regiune, tot în a­­cest timp, încă 135 tone metale vechi. Din aceste metale vechi turnătorii de la U.M.M.U.M., „1 Septembrie“, uzinele chimice, „Cloșca“, combinatul „1 Mai“, scot piese pentru mașini, diferi­te mașini de uz casnic etc. In 10 luni I.C.M. a expediat din regiune, spre oțelăriile pa­triei, 14.731 tone fier vechi, 2.276 tone fontă și 715 tone neferoa­se, mai mult cu 871 tone metale vechi decit avea prevăzut în pla­nul pe această perioadă. Zilnic, în acest timp, s-au expediat din regiune aproape cite 6 vagoane de metale vechi. La aceste realizări un aport deosebit au adus tinerii din cele 1.350 brigăzi atemiste de muncă patriotică, care, în acest an, mo­bilizați de organizațiile U.T.M., au colectat și predat I.C.M. în­semnate cantități de metale vechi. Urmînd exemplul colectiviștilor din satele vecine Satul Hideaga a­­parține de Satulung din comuna raio­nul Șomcuta. In ul­timii ani, în patru sate ale comunei au luat ființă gospo­dării colective, care, îndrumate în perma­nență de organiza­țiile de partid, dezvoltă tot mai pu­se­ternic, asigurînd ve­nituri mai membrilor lor mari de­cit veniturile pe care le-au realizat înto­­vărășiții din Hidea­ga. Intovărășiții au văzut toate și, vizitînd și acestea alte gospodării colective din raion și din re­giune, s-au îndreptat cu încredere spre gospodăria colectivă. In urma muncii po­litice desfășurate de agitatorii organiza­ției de bază, aproa­pe toți intovărășiții din satul Hideaga au cerut înființarea gos­podăriei colective în satul lor. Zilele trecute ei au sărbătorit acest eveniment cu multă însuflețire. La adu­­nărea de constituire a celei de-a cincea gospodării din comuna colective Satu­lung au luat cuvîn­tul mai mulți colec­tiviști din tînăra gospodărie. Buciuman a Andrei vorbit despre necesitatea creării unor puterni­ce ferme de anima­le de producție a­­ducătoare de mari venituri Floare Voicu bănești, a in­sistat îndeosebi asu­pra avantajelor creș­terii păsărilor. Pro­puneri valoroase pentru dezvoltarea gospodăriei au făcut și colectiviștii Tom­a Buciuman, Gheorghe Voicu și alții. Pre­ședinte al tinerei gospodării a fost ales Vasile Moțoc, gospodar cu mare prestigiu în sat. In toate cele cinci sate ale comunei Satulung există a­cum gospodării co­lective, care cuprind aproape toți țăranii din comună. Legumicultura — o sursă de mari venituri bănești Pînă în anul acesta, colecti­viștii din Urziceni nu au dat prea mare importanță legumi­­culturii.­­In anul trecut ei au cultivat legume și zarzavaturi numai pe 5 ha. Acestea, avînd în vedere și lipsa de experiență, nu au adus încă venituri prea mari. Preocupările oamenilor pentru dezvoltarea multilaterală a gospodăriei, pentru înființarea de noi ramuri aducătoare de venituri bănești au pus la or­dinea zilei și lărgirea suprafe­țelor destinate legumiculturii. Astfel, în anul 1961 acestei ra­muri i s-au rezervat deja 15 ha teren. Cu toate greutățile ivite din cauza secetei, această supra­față a adus un venit de 150.000 lei. Pe baza propriei lor expe­riențe, colectiviști au ajuns la concluzia că legumicultura poate să devină o importantă sursă de venituri bănești. Ei și-au dat seama că rentabilitatea depinde în primul rînd de extinderea su­prafețelor destinate acestor cul­turi și în al doilea rînd de pro­ducerea trufandalelor. De la a­­ceastă concluzie ei au trecut apoi la fapte. împrumutul pe ter­men lung, acordat acum de stat pentru dezvoltarea acestei ra­muri, a devenit un stimulent puternic. Ca buni gospodari, ei au chibzuit să folosească cît mai economicos acest ajutor. Colectiviștii din Urziceni au hotărît construirea unei sere pentru producerea trufandulelor și a răsadurilor. Acum lucrările se găsesc în toi. Conform anga­jamentului luat de constructori, pînă la data de 15 decembrie sera va fi dată în folosință. A­­tunci grădinarii vor trece ime­diat la însămînțări. Se vor cul­tiva aici, în iarnă, roșii și ardei timpurii, care în luna martie­ vor da primele producții. Aceas­ta înseamnă că deja în iarnă legumicultura va aduce venituri frumoase. Din inițiativa comuniștilor, co­lectiviștii au studiat toate posi­bilitățile de valorificare a resur­selor locale. Astfel, încălzirea serei se va face cu rumeguș, cioplituri, resturile de la atelie­rele gospodăriei și cu resturile cocenilor de porumb, floarea­­soarelui etc. Această rezervă, combustibilul ieftin, precum și posibilitățile de a face irigări prin crearea unui bazin de acu­­­mulare a apei vor contribui la sporirea producției de legume și totodată la reducerea prețului de cost. Grădina se va extinde pe 30 ha. Pe baza unor­ calcule eco­nomice, s-a stabilit că în anul 1962, această ramură, care va asigura ocupație permanentă pentru vreo 30 colectiviști, va aduce gospodăriei un venit de cel puțin 600 mii lei. Dar cei din Urziceni consideră aceasta doar ca un început, ei nu se vor opri aici. Specializarea oa­menilor, dezvoltarea în continua­re a producției de trufandale, de legume și zarzavaturi vor face ca aceasta să devină o ramură cu o pondere economică tot mai mare, o sursă importantă de sporire a veniturilor bănești. Strungarul Dumitru Ciortea (dreapta) de la U.M.M.U.M. din Baia Mare este unul dintre fruntașii cei mai apreciați ai uzinei, Ioan Mészáros (strigă) urmărește cu atenție munca de înaltă precizie a strungarului comunist. Angajamente îndeplinite Antrenați în întrecere socialistă, sub îndrumarea organiza­țiilor de bază, harnicele colective de muncă din cadrul unităților industriale din Cărei au reușit să folosească din plin rezervele in­terne și să descopere noi căi de reducere a costului prod­usel­or. Ca urmare, numai în primele zece luni ale anului, ei au realizat economii peste plan prin reducerea prețului de cost în valoare de 1.757.000 lei, sumă ce întrece de două ori angajamentul luat pe întregul an. Consumuri reduse — productivitate sporită In întreprinderea de industrie locală „I. C. Frimu“, economiile peste plan de 93.000 lei rezultate prin reducerea prețului de cost și 506.000 lei beneficii peste plan provin în cea mai mare parte de la sectorul lemn. Ca urmare a unei munci atente depuse în ale­gerea și croirea materiei prime, s-au economisit în zece luni 53 m.c. cherestea de fag și 25 m.c. cherestea de rășinoase. In același timp au fost reduse deșeurile lem­noase cu 5 la sută față de procen­tul admis, ceea ce a contribuit, de asemenea, la întrebuințarea cherestelei în mod rațional. Prin folosirea cu chibzuință a mate­rialelor auxiliare, muncitorii de la sectorul lemn au lucrat sub consumurile specifice prevăzute, obținînd economii de 950 kg clei, 403 kg lac emailat etc.­­Mecanizarea unor operații de muncă și raționalizarea lor au determinat creșterea productivi­tății muncii și, ca urmare, eco­nomiile de manoperă. Printre acestea se numără instalăr­ea unui burghiu care înlocuiește scobirea manuală, un dispozitiv propus de utomistul Tiberiu Knecht pentru strungirea sferei și a locașului sferei, cu­ o econo­­mie de 10.245 lei și altele. Buna organizare a muncii Organizînd munca în mod mai rațional, constructorii de la Gru­pul de șantiere nr. 7 rarul și T.R.C. Maramureș, au reușit să obțină rezultate bune în realiza­rea indicilor de plan. Astfel, la prețul de cost al lucrărilor au obținut economii peste plan în valoare de 258.000 lei. Mare par­te din economiile realizate se datoresc reducerii consumurilor de materiale și schimbării solu­țiilor tehnice­ la rețelele electrice. In cadrul colectivului de mun­că de aici a existat o susținută preocupare și pentru înlocuirea unor materiale cu cele din re­surse locale sau mai ieftine. Astfel, a fost întrebuințat nisipul din carierele apropiate în loc de nisipul de rîu, iar la cofrajul blocului cu 12 apartamente, și a silozurilor de la Gostat-uri s-au folosit panouri de placaj bache­­litizat (cu o durată mai lungă de întrebuințare) în loc de ma­terial lemnos etc. Folosirea­ ra­țională a capacității utilajelor și organizarea muncii la mai multe puncte de lucru în două schimburi, pe lângă creșterea productivității muncii, au­ con­tribuit și la reducerea tului de cost cu 56.000 lei. pre­In fruntea acestor acțiuni s-a situat echipa de dulgheri condusă de comunistul Ioan Res și cea de zi­dari, condusă de comunistul Vic­tor Vereș. Școala medie din Baia Sprie cu 1­6 săli de clasă, bibliotecă, două laboratoare inaugurată recent, ­Tinerii din In comuna Ardud, raionul iș Satu Mare, sînt mulți tineri.­­ Unii lucrează la întreprinderea­­ „Ardudeana“, alții la G.A.S.­­ și G.A.C., o parte lucrează pe­­ la diferite instituții, iar o altă­­ parte învață la școala elemen­­­­tară și la școala medie. Multe și frumoase sunt faptele lor a­­tît acolo unde muncesc și în­vață, cit și în afara acestora. Un exemplu concludent îl con­stituie munca patriotică depusă de acești tineri mobilizați de organizațiile U.T.M., sub în­drumarea organizațiilor de par­tid. A fost necesar să se re­pare și să se întrețină drumu­rile, iar tinerii au făcut această lucrare pe o porțiune de 5 km. Nu departe de comună, pe suprafață de 170 ha, nu se pu­­­tea cultiva nimic din cauză că te­renul era mlăștinos, apa mustea în ierburile putrezite și sedimen­tate în vreme. Tinerii harnici din Ardud au săpat 4.300 m.c. de șanț și astfel au redat acest teren agriculturii. De asemenea, au mai redat agriculturii încă '­ 6 ha teren. Sute de tin­eri, băieți­­ și fete, au plantat peste 200 pomi pe marginea șoselei; alți 1.800 pomi au fost plantați la G.A.C., au curățat o suprafață de 320 ha pășune și au plantat puieți în pădurea comunală pe o su­prafață de­ 10 ha. In acest an la Ardud s-a ri­dicat o școală medie cu etaj. Și aici tineretul și-a dat apor­tul, efectuînd peste 3.200 zile muncă. Dar cite și cite nu sînt realizările tineretului din Ar­dud, realizări, obținute prin­­ muncă patriotică în acest an: 200 m.c. de pămînt excavat la săparea șan­țurilor, 37 de po­dețe reparate, 480 de ore efec­tuate la amenajarea noului parc, 270 tone îngrășăminte naturale transportate, 720 zile la construirea grajdurilor în G.A.C., însilozarea a 360 tone furaje, colectarea și predarea a 10 tone metale vechi etc., etc. Care din sutele de tineri s-au evidențiat in mod deosebit la participarea la muncă patrioti­că? Brigada condusă de Carol­­ Szulczer, cea condusă de Du­mitru Chișu, Gheorghe Rusu, A­­lexandru Balaj, Ana Fazekas, Paraschiva Lindoi. Cert este că nu numai ei, dar și tinerii din Ardud, care în acest an au de­pus o muncă susținută pentru consolidarea și înflorirea co­munei lor. AL. PORUMBESCU j^vyvyvv­AAAAAA^vyvyvvwNAA/vvyvvwvvw

Next