Pentru Socialism, martie 1962 (Anul 13, nr. 2526-2552)

1962-03-01 / nr. 2526

CENTRALĂ UNIVERSITARA „M. E-wlAL.' ii' *-v.,l ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL MIMIRREȘ Anul XII Nr. 2526 Joi, 1 martie 1962 4 panni — 23 bani Elevii Grupului școlar minier din Baia Mare în practică la secția de întreținere a întreprinderii „Petre Gheorghe“. Iată-i în fotografie ascultînd îndrumările date de Vasile Groza, șeful brigăzii U.T.M. Jda i­at cu promotorii noului ■— Pe marginea consfătuirii pe țară a inovatorilor din ramura extracției minereurilor — Timp de două zile, 23 și 24 februarie, orașul Baia Mare a avut ca oaspeți pe reprezentanții inovatorilor minieri din toate în­treprinderile miniere metalifere ale țării. S-au întîlnit aici muncitori, ingineri, tehnicieni, mineri frun­tași din Baia Mare cu cei din Teliuc, din Vatra Dornei sau Gura­ Barza, cu cei din sectorul explorărilor și prospecțiunilor etc. Participanții la consfătuire au avut ocazia să cunoască ultimele realizări pe linia invențiilor și inovațiilor din ramura exploatării minereurilor, au avut ocazia să vadă în producție o serie de dispozitive, mașini, aparate, pro­totipuri, schițe etc., puse la in­­demîna participanților prin inter­mediul expoziției organizate în acest scop. Participanții la con­sfătuire au făcut cunoștință cu noile metode și forme organiza­torice de atragere în mișcarea de invenții și inovații a unui număr ci­ mai mare de muncitori, in­gineri și tehnicieni. Un mare concurs al creației Recenta consfătuire și schim­bul de experiență, organizate de către M­ini­erul Minelor și Ener­giei Electrice în colaborare cu Uniunea sindicatelor din între­prinderile miniere și energiei electrice, Consiliul regional al sindicatelor și Filiala A.S.I.T. Maramureș au avut loc la sfîr­­șitul unui concurs organizat pe ramură intre toate colectivele de mineri din țară, pe linia contri­buției la progresul tehnic prin aplicarea de invenții și inovații. Concursul de invenții și ino­vații la care au participat mii de muncitori, ingineri și tehnicieni s-a soldat în cursul anului 1961 — așa cum a reieșit din refe­ratul prezentat Dodocioiu, delegat de ing. Marin din partea Ministerului — cu rezultate deo­sebite. N-au rămas faze ale pro­cesului tehnologic, utilaje, insta­lații în care iniț­a­iva creatoare a inovatorilor să nu și fi adus contribuția. Numărul de inovații înregistrate pe ramura minereuri în cursul anului 1961 este de ordinul miilor. Numai inovatorii din unitățile Trustului minier Baia Mare au conceput și propus 338 inovații, din care cca. 75 la sută sînt apli­cate în producție, avînd o efica­citate economică în anul trecut redată în postcalcul de 1.400.000 lei. E o cinste pentru inovatorii din industria minieră a regiunii că au putut raporta realizări importante pe linia progresului tehnic. Inginerul Marin Dumi­­trescu a conceput și construit în acest timp un nou tip de celulă — tronconică — de mare pro­ductivitate și cu superioare. Muncitorii caracteristici Longhin Tudoran (Cavnic) și Oliver Gai­­doș (Baia Borșa) au conceput și aplicat în practică pulverizatoare de apă pentru captarea prafului in subteran. O altă inovație — una singură —, aceea a folosirii moloanelor de beton la construirea rostogoluri­lor, s-a soldat cu 1.400 m.c. ma­terial lemnos economisit. Și enu­merarea ar putea fi continuată pină la cîteva sute. Aceste cifre au hotărît de alt­fel organizarea acestei consfătuiri la Baia Mare și nu în altă parte. Trebuie să amintim că primele trei locuri din cadrul concursului au fost ocupate de unități regiunea noastră și anume: din Pe locul I — direcția Trustului minier cu secțiile anexă (proiectări, cer­cetări, transporturi), pe locul II — exploatarea „Iozsa Béla“ Baia Sprie, iar pe locul III — întreprin­derea „Petre Gheorghe“ Baia Mare. Așadar, participanții la con­sfătuire au venit cu scopul de a face cunoștință cu realizările a trei unități fruntașe. (Continuare în pag. a 2-a.) Aspect de la expoziția de inovații. IN FOTOGRAFIE: Standul întreprinderii miniere din Cluj. Raionul Lăpuș în pragul completei colectivizări însuflețită de documentele Consfătuirii pe țară a țăranilor colectiviști, de munca politico­­organizatorică și cultural-educativă de masă des­fășurată de organizațiile de partid, de succesele mari obținute în construcția socialistă la sate, ță­rănimea din raionul Lăpuș continuă să treacă cu încredere și în masă pe drumul gospodăriei colective. Zilnic iau ființă noi gospodării colec­tive in care intră sute de familii de țărani mun­citori. Numai în decurs de o săptămînă — 20—27 februarie — au luat ființă în raion 9 gospodării colective, în satele Măgureni, Vad, Brebeni, Căr­­piniș, Berința, Copalnic, Curtuiuș, Rogoz și Cio­­cotiș, în cadrul cărora, precum și în gospodăriile colective existente au intrat peste 1.900 familii, cu 7.070 hectare. Aceasta demonstrează încă o dată încrederea profundă a țărănimii în politica în­țeleaptă a partidului de întărire continuă a alian­ței muncitorești-țărănești, de făurire a unei vieți îmbelșugate pentru întregul popor muncitor. Realizările gospodăriilor colective, nenumă­ratele exemple care dovedesc bunăstarea cres­­cindă a colectiviștilor au o mare putere de a­­tracție asupra țărănimii. In centrul muncii po­litice care se desfășoară în satele raionului Lă­puș se află tocmai popularizarea faptelor de ne­contestat care demonstrează avantajele și supe­rioritatea muncii în gospodăriile colective. Fo­­losindu-se forme variate, vii, ca vizite la gos­podării colective și la colectiviști acasă, seri de calcul, de întrebări și răspunsuri, conferințe și convorbiri la căminele culturale și cercurile de citit, programe cultural-artistice inspirate viața nouă a satelor colectivizate, panouri din cu grafice comparative afișate la locuri vizibile, mun­ca politică are o eficacitate tot mai mare. Bună­oară, satele Rușor, Vad, Copalnic, Berința, Curtuiuș și altele se află în apropierea satului Copalnic-Mănăștur, unde există de mai mulți ani o gospodărie colectivă în plină dezvoltare. Vizitînd această gospodărie, țăranii din satele amintite au văzut că colectiviștii au obținut cu 500—600 kg mai mult porumb la hectar decit ei, că au dez­voltat creșterea animalelor, pomicultura, obți­­nînd venituri sporite. Anul trecut colectiviștii din Copalnic-Mănăștur au primit la fiecare zi­­muncă produse și bani în valoare de 33 lei. Vi­zitatorii au stat de vorbă cu numeroși colectiviști, convingîndu-se că aceștia cîștigă mult mai mult decît cei dinafara gospodăriei colective. Cei care au fost în ospeție și­ au făcut printre primii cereri, povestind și celorlalți consăteni cele vă­zute la Copalnic-Mănăștur. Astăzi în toate aceste sate există gospodării colective. Dar nu numai la Copalnic-Mănăștur au văzut țăranii muncitori asemenea realizări. Toate gospodăriile colective mai vechi din raion au avut în medie cu 710 kg mai mult porumb la hectar decît gospodăriile individuale și cu 520 kg mai mult decît întovărășiții. Pe lingă sporirea pro­ducției de cereale, în ultimii doi ani gospodăriile colective din raion și-au mărit efectivele de taurine de 2,5 ori. Gospodăriile colective din Vima Mică, Vima Mare, Suciu de Jos, Larga, Dumbrava și altele plantează anual peste 2.000 pomi fructiferi. Dezvoltarea acestor ramuri aduce venituri sporite colectiviștilor. In satele colectivizate ca Vima Mică, Coruieni, Suciu de Sus, Dealu Mare și altele, se înalță an de an zeci de case noi, colectiviștii își cumpără aparate de radio, mobilă frumoasă, mașini de cusut și alte obiecte de valoare. Țăranii care s-au inte­resat, de pildă, de realizările gospodăriei colecti­ve din Dămăcușeni au aflat, pe lângă multe altele, că de pe o tarla și colectiviștii de aici au scos aproape 3.900 kg porumb la hectar, au văzut că în felul acesta colectiviștii realizează venituri mari. Familia colectivistului Ion Gergely, de exemplu, în schimbul zilelor-muncă efectuate anul trecut a primit 3.697 kg grîu și porumb, 1.078 kg cartofi, 344 kg mere, 3.234 kg fin, alte produse, precum și 1.617 tei în numerar. Venituri asemănătoare au realizat și colectiviștii Gașpar Toth, Iosif Tothfalusi și alții din Dămă­cușeni. Ele au avut o mare influență asupra țăranilor muncitori din Rogoz, Rohia și alte sate, care, de asemenea, au devenit complet colecti­vizate. Succesele colectiviștilor arată fără greș țăra­nilor muncitori că gospodăria colectivă este pen­tru ei singura cale de asigurare a unei vieți îm­belșugate. Exemplul colectiviștilor este cel mai bun sfătuitor și pentru țăranii din raionul Lă­puș. Ca urmare, s-a întărit caracterul de masă al trecerii lor spre gospodăria colectivă. In pre­zent, din cele 48 sate ale raionului Lăpuș, in 37 există gospodării colective în care sînt unite peste 7.000 familii cu aproape 25.000 hectare pă­­mînt. Toți țăranii din aceste sate fac parte din gospodării colective. In alte cinci sate — Stoiceni, Inău, Plopiș, Costeni și Trestia — toate familiile de țărani muncitori au cerut înființa­rea de gospodării colective. Și majoritatea țăra­nilor din celelalte șase sate au înaintat cu încre­dere cereri pentru gospodăria colectivă. Astfel, raionul Lăpuș se află în pragul completei co­lectivizări, victorie pe care țărănimea din această parte a regiunii o va sărbători curînd, REGULAMENTUL privind modul de organizare și funcționare a controlului obștesc asupra fabricării, transportului și desfacerii pîinii După cum s-a anunțat, Con­siliul de Stat al R.P. Române a emis un decret­­ prin care se organizează controlul obștesc a­­supra fabricării, transportului și desfacerii pîinii, pentru asigura­rea unei producții de calitate superioară și satisfacerea cît mai deplină a exigențelor populației în acest domeniu. Consiliul de Miniștri a aprobat regulamentul privind modul de organizare și funcționare a controlului obștesc asupra fabricării, transportului și desfacerii pîinii. Acest regu­lament a fost elaborat pe baza unei largi consultări la care au participat, în afara reprezentan­ților unor ministere, reprezen­tanți ai unor sfaturi populare, precum și muncitori­ brutari și tehnicieni din unele întreprin­deri de vplificație. Prin instituirea acestui control se traduce în viață una din sar­cinile cuprinse în Scrisoarea C.C. al P.M.R. adresată participanți­lor In e­m­i­unsul ne tară „pentru pîin­ea de eoP —>­ai bună calitate“. Controlul obștesc se exercită­ de echipe care își desfășoară ac­tivitatea sub îndrumarea comi­tetelor executive ale sfaturilor populare și cu sprijinul organi­zații­­l­r ț­­ d,câte și al comitete­lor de femei. Membrii echipelor de control obștesc sunt aleși în adunările sindicale din întreprin­deri și instituții, comisiilor de femei în­­ adunările pe circum­scripții... din rîndul cetățenilor cei mai exigenți. Lor le revine sar­cina de a urmări felul în care este asigurată fabricarea pîinii și a produselor de panificație de bună calitate, în mod constant, modul în care sînt respectate normele în legătură cu volumul, as­pectul, gustul, greutatea și coacerea, asigurarea sortimente­lor cerute de consumatori. In atribuțiile lor intră și verifi­carea respectării stricte a igie­nei în procesul fabricării pîinii, încărcarea și transportarea ei la unitățile de desfacere și altele. Membrii echipelor felul cum se asigură controlează aprovizio­narea ritmică §1 în cantități su­­­ficiente a centrelor de desfacere a pîinii cu sortimentul minimal, dacă comenzile corespund nece­sarului de consum și dacă între­prinderile producătoare le res­pectă. Echipele verifică, de ase­menea, felul în care se asigură buna deservire, urmăresc condi­cile de sugestii și reclamații și studiază se consultă propunerile cetățenilor, periodic cu consu­matorii asupra calității pîinii. Cu sprijinul consiliilor locale ale sindicatelor și comitetelor de femei, sfaturile populare vor or­ganiza periodic ședințe de ana­liză a activită­ții și de instruire a echipelor de control obștesc, schimburi de experiențe, precum și consfătuiri ale acestor echipe :u consumatorii din cartier. Se prevede, de asemenea, organiza­rea unor ședințe periodice de analiză a felului cum s-a ținut ,elin-' ^ '•‘“sizările primite și măsurile luate pentru remedierea lor de către unitățile de produc­ție și organizațiile comerciale. jAgerpres). r Convinși de rezultatele obținute (De la subredacția din Cehu Sil­vaniei.) In luna februarie a anului tre­cut 208 familii de țărani munci­tori din satul Gîrdani, raionul Cehu Silvaniei, au format gospodărie colectivă. Mai tîrziu, o colectiviștilor li s-au mai alătu­rat încă vreo o sută de familii* Alții au mai rămas însă în afară, așteptînd să vadă realizările co­lectiviștilor. Acestea n-au întîr­­ziat să se arate. Colectiviștii, muncind mai bine pămîntul, au obținut cu 400 kg mai mult po­rumb la hectar decît întovără­­șiții. Și-au creat apoi o fermă de animale, care numără zeci de vaci și juninci, aproape 200 de oi și alte animale. Și-au ridicat un grajd pentru adăpostirea animalelor, silozuri și alte con­strucții gospodărești. Au crescut veniturile colectiviștilor. La zii muncă s-au repartizat anul tre­cut produse și bani în valoare totală de 25 lei. Agitatorii din sat au popu­­larizat pe larg succesele colecti­viștilor. Intovărășiților le-a vor­bit și colectivista Valeria Arde­­leanu din sat, care a participat la Consfătuirea pe țară a țăra­nilor colectiviști, demonstrîn­du-la marile avantaje pe care le au intrînd în gospodăria colectivă. Convinse de rezultate, toate cele 71 de familii de țărani munci­tori din Gîrdani, printre care Ana Cot, Laurențiu Pop, Laurențiu Dumitraș, Ion Ardelean, s-au în­ scris anul acesta în gospodăria colectivă.­­ Colectiviștii din Gîrdani mun­cesc intens acum pentru a ob­ține recolte și venituri sporite în acest an. Ei au transportat la cîmp peste 350 tone îngrășăminte naturale, au amenajat 50 m.p. ră­sadnițe, continuînd și alte pregătiri în vederea muncilor de primă­vară.­ ­ 1 ABEL DARABAN S-au alăturat colectiviștilor din Satele Chelința și Tohat apar­comunei Ulmeni din raio­nul Cehu Silvaniei. In ambele sate, ca și în Ulmeni, au luat ființă, în primăvara anului tre­cut, gospodării colective. Nu nu­mai că au obținut sporuri de 500 —600 kg porumb la hectar, mai mult față de întovărășiți, dar colectiviștii au mai înăl­țat diferite construcții ob­ștești, ca grajduri pentru taurine, saivane etc. încă din primul an colectiviștii au reali­zat cîștiguri importante. Colec­tiviștii din Ulmeni, de pildă, la o zi­ muncă au primit produse și bani în valoare de 29 lei. Agitatorii colectiviști au avut multe convorbiri cu consătenii lor din afara gospodăriei colecti­ve. Le-au explicat, prin fapte și exemple din munca și viața lor, cît au de cîștigat intrînd în gospo­dăria colectivă. Roadele acestei munci se arată prin numărul mare de întovărășiți care s-au alăturat cu încredere colectiviș­tilor. In ul­imele zile satul Ul­meni a devenit complet colectivi­zat. Apoi, pînă în 26 februarie s-au înscris și în gospodăria co­lectivă din Chelința 73 familii, printre care Vasile Meteș, Loghin Moraru, Teodor Mierlaș și alții. In Fekete, Vasile gospodăria colectivă din Ulmeni au mai in­trat 31 familii. Printre acestea se numără cele ale lui Traian Vai­­da, Ion Mateșan, Gavril Văleanu și ale altora. Gospodăria colectivă din orașul Sighet a obținut an de an succe­se importante în consolidarea sa economico-organizatorică, în spo­rirea producțiilor la hectar și pe cap de animal. Anul trecut, de pildă, colectiviștii de aici au ob­ținut 3.150 litri lapte de fiecare vacă furajată, au recoltat 1.915 kg grîu la hectar, 2.424 kg po­rumb boabe, 20.830 kg cartofi la hectar, producții medii mult su­perioare celor realizate de gos­podăriile individuale. . Aceste succese n-au rămas ne­cunoscute țăranilor din afara gos­podăriei colective. Agitatorii co­lectiviști Alexandru Demeter, Pe­tru Petreuș, Gheorghe Prodan și alții au desfășurat o neobosită muncă de lămurire în rîndul­­ rănilor muncitori, arătîndu-se că, datorită producțiilor și veniturii lor mari din gospodăria colectivă, valoarea zilei-muncă a fost anul trecut de 31 lei. Astfel, colecti­viștii trăiesc mult mai bine, ca­­­sele lor sînt mai îndestulate de­­cît ale individualilor sau întovă­­rășiților. Văzînd avantajele mari ala muncii în gospodăria colectivă, noi și noi familii de țărani mun­citori din Sighet cer să fie primi­­te în gospodăra colectivă. Zilele trecute gospodăria colectivă din oraș a mai crescut cu 246 noi familii. 246 noi familii în gospodăria colectvă Gospodărie colectivă la Bușag Documentele Consfătuirii pe țară a țăranilor colectiviști au trezit tot mai mult și interesul țăranilor muncitori din satul Bușag, aparținător orașului Baia Mare, față de realizările gospo­dăriilor colective. Organizația de bază din sat a desfășurat o per­severentă muncă politică de masă, punînd în centrul acesteia popularizarea succeselor gospodă­­­riilor colective, a vieții noi, în­­­­destulate pe care o trăiesc co­lectiviștii. Agitatorii Vasile Mu­­reșan, Anton Rogojan, Vasile Micu, Ion Mureșan și alții care s-au înscris printre primii în gospodăria colectivă au avut convorbiri dese cu consătenii lor, vorbindu-le despre realiză­ Mulți țărani din Cărpiniș au vizitat gospodăria colectivă din Copalnic-Mănăștur. Văzînd avu­ția obștească a gospodăriei, ve­niturile realizate de colectiviști, cei din Cărpiniș și-au făcut o te­meinică convingere asupra avan­tajelor muncii în gospodăria co­lectivă. La îndemnul agitatorilor, ei­­ au­ stat prea mult pe gîu­rile gospodăriei colective din Ar­­dusat și ale altora din apropiere, demon­strînd pe bază de fapte concrete superioritatea muncii în gospodăria colectivă, îndemnul agitatorilor a fost urmat mereu de tot mai mulți săteni, care au cerut înființarea gospodăriei colective­. Zilele tre­cute acest eveniment a și fost sărbătorit, cu care prilej 116 fa­milii, satul întreg, au pășit pe drumul belșugului. încă la adu­narea de inaugurare colectiviștii din Bușag și-au propus să-și creeze o puternică fermă de ani­male, să execute lucrări de îm­bunătățiri pe mari suprafețe de pășuni și să facă o plantație d­e pomi fructiferi pe 30 hectare­ duri. Rînd pe rînd, toate fami­liile din sat au depus cereri pen­tru gospodăria colectivă. Sărbă­toarea inaugurării a avut loc ieri, cînd toate cele 114 familii, cu peste 360 hectare, și-au expri­mat hotărîrea de a-și făuri viață îmbelșugată în gospodăria­­ colectivă. Convingere întemeiată pe fapte Primul mesager al primăverii. Pentru viitorul fericit al copiilor, țăranul Grigore Marica din co­muna Turț (Oaș) semnează cere­rea de intrare în gospodăria colectivă, ­^a&32]actualitáfiS NOI TRACTOARE ȘI UTILAJE AGRICOLE Stațiunile de mașini și trac­toare din regiunea noastră con­tinuă să primească noi tractoa­re și mașini agricole. Zilele tre­cute S.M.T. Satulung a primit încă 8 tractoare noi, care vor lucra pe tarlalele G.A.C. și 26 mașini de semănat universale S.U. 29. (CORNEL HENCIU de la postul de corespondenți vo­luntari al S.M.T. Satulung). VENITURI MARI DIN CREȘTEREA PORCILOR Colectiviștii din Mădăras, Botiz, Agriș, Vetiș, raionul Sa­tu Mare, au obținut în anul care a trecut importante veni­turi de pe urma creșterii por­cilor. Datorită acestui fapt gos­podăriile agricole colective din acest raion au hotărît să vîndă statului 9.000 de porci față de 1.735 în anul trecut. Venituri­le ce se vor realiza prin con­tractarea porcilor vor ajunge la 9.000.000 lei, adică de peste cinci ori mai mari decît în anul 1961.­­ MUNCITORI IN EXCURSIE Comitetul orășenesc U.T.M. din Baia Sprie a organizat zilele WWVVVVVVV WVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVvVVVVVVVVVVVVVVVVV* trecute o excursie la Cluj, la care au participat aproape 50 de tineri muncitori de la diferite întreprinderi din oraș. Cu pri­lejul acestei excursii munci­torii au vizitat muzeul de artă, grădina botanică, întreprinde­rea „Janos Herbak“ etc. Prin­tre muncitorii care au plecat în excursie se numără Maria Fer­­sigan, Nicolae Talpoș, Gheor­ghe Rogojan și alții. (AUREL ȘOMCUTEAN, coresp. volun­tar.) PRONOEXPRES La tragerea de ieri au fost extrase din urnă următoarele numere: 39, 24, 9, 20, 7, 5 Numere de rezervă: 37, 42. Fond de premii: 552.425 lei. BULETIN METEOROLOGIC Timpul probabil de mîine . Vremea se menține închi­să și umedă. Vor cădea pre­cipitații sub formă de ninsoare și lapoviță. Temperatura in creștere ușoară. Minimele vor fi cuprinse intre minus 5 minus 10 grade, iar maximele și între minus doi și plus 8 gra­de. Vint slab din sectorul sud­­vestic. Dimineața ceață.

Next