Pentru Socialism, iunie 1962 (Anul 13, nr. 2605-2630)
1962-06-01 / nr. 2605
. 1 IUNIEZIUA INTERNAȚIONALĂ A COPULUI In fiecare an la 1 Iunie sărbătorim Ziua internațională a copilului. Gîndurile noastre cele mai luminoase se îndreaptă cu nespusă dragoste și grijă spre copii — florile noastre de preț. Dragostea și grija statului nostru democrat-popular pentru copii începe din prima clipă a nașterii puiului de om. Realizările în domeniul ocrotirii mamei și copilului reprezintă una din cele mai semnificative dovezi ale înaltului umanism al regimului nostru democrat-popular. Codul Familiei și alte legi apără interesele mamei și ale copilului, ajută la consolidarea familiei, promovează dezvoltarea ei, iar Codul Muncii asigură femeilor un concediu plătit de naștere de 112 zile. Femeilor gravide li se asigură condiții de muncă mai ușoare. O rețea largă de case de naștere s-a dezvoltat pe întreg cuprinsul țării. In satele regiunii Maramureș există 92 de case de naștere. Pătrunzînd in clădirile lor luminoase, unde sănătatea noilor născuți și a mamelor e supravegheată cu maximă grijă de un personal medical calificat, nu poți să nu-ți amintești de clipele înspăimântătoare din trecut cind femeia năștea pe cimp, cînd din pricina condițiilor mizerabile de naștere mureau mii de mame, iar mortalitatea infantilă era foare ridicată. Datorită măsurilor luate de partid și guvern, aceste racile au rămas ca amintiri negre ale trecutului. Pe măsură ce copilul se dezvoltă, crește, îl așteaptă azi cu porțile larg deschise școlile. In anii puterii populare învățământul elementar a devenit obligatoriu și gratuit Numărul școlilor a crescut considerabil, iar cel al școlarilor este de circa 2.500.000. Pentru elevii claselor I—Vii se împart gratuit manuale școlare. In ultimii ani elevilor din regiunea noastră li s-au distribuit manuale gratuite în valoare de 3.500.000 lei. Făcînd o comparație cu situația Invățămîntului școlar din Romînia burghezo-moșierească răzbate peste ani o cifră care nu mai necesită comentarii. In 1933 mai bine de un milion de copii de vîrstă școlară, fii și fiice ale celor ce muncesc, n-au urmat școala. Din cei înscriși nu puteau frecventa cursurile decit jumătate. Cauzele? Taxele școlare mari, lipsa îmbrăcămintei și încălțămintei, costul ridicat al manualelor școlare, distanțele mari pînă la cea mai apropiată școală etc. Iată ce scria Geo Bogza, In vremea aceea, Intr-un reportaj: ....cinci lei înseamnă o pîine. O pline e o zi de viață. Cite pîini, cite zile de viață trebuie să smulgă din casele sărace prețul manualelor didactice? Oamenii gîndesc. Tăblița: 7 pîini. Aritmetica: pîini. Geografia: 8 pîini. Abece10 darul: 7 plini. E fantastic!“ Azi, prin efortul oamenilor muncii conduși de partid, n-a mai rămas nici un cătun fără școală. Cînd au mai avut copiii gazetele și revistele lor? Acum o editură specială se ocupă de cărțile pentru copii și tineret. Școala, ajutată de organizațiile U.T.M. și de pionieri, condusă de organizațiile de partid, dă cea mai mare grijă dezvoltării la copii a trăsăturilor noi ale omului societății socialiste: devotamentul pentru popor și partid, pentru viața (Continuare In pag. a 2-a.) Expoziții cu vînzare La Baia Mare și Satu Mare s-au deschis expoziții cu vînzare organizate de O.C.L. Produse industriale. De asemenea, la magazinele O.C.L. Produse industriale s-au pus in vînzare pachete cu confecții și jucării. La Satu Mare s-au vîndut în cîteva zile articole pentru copii în valoare de peste 130.000 lei. Cadouri pentru cei mici Colectiviștii din Tășnad, Săcălășeni, Fericea, Doba, Medieșu Aurit și alte sate din regiune au pregătit pentru copii frumoase cadouri a căror valoare se ridică la mii de lei. La Tășnad, de pildă, peste 300 de copii ai colectiviștilor au primit cadouri de 1 Iunie. In cinstea Zilei copilului Manifestări cultural-artistice La Grădina Morii din Sighet peste 800 de pionieri și școlari au participat la festivitatea sărbătoririi Zilei internaționale a copilului. Cu această ocazie li s-a vorbit copiilor despre însemnătatea acestei zile și despre grija și dragostea cu care sunt ocrotiți copiii din patria noastră. Apoi peste 70 de copii au luat startul într-o întrecere sportivă de trotinete, triciclete și biciclete. După-amiază elevii de la școlile nr. 3 și 4, cât și elevii de la casa de copii școlari au prezentat un bogat și interesant program cultural-artistic. Prin cîntecele lor copiii au mulțumit din inimă partidului pentru copilăria fericită pe care o trăiesc. Comitetul raional al femeilor din Cărei a organizat, împreună cu secția raională de învățămînt și cultură, o serie de manifestări atractive pentru copil. * Curs de natație Clubul sportiv orășenesc Baia Mare, în dotare cu colaSecția de învățămînt și cultură a Sfatului popular orășenesc Baia Mare, organizează în perioada 4 iunie— septembrie cursuri de natație. La cursurile care se vor organiza în mai multe serii se pot înscrie pii între 7 coși 14 ani, care nu știu să înoate. Locuințe noi date în folosință Constructorii de locuințe de la T.R.C. Maramureș muncesc cu însuflețire pentru a da în folosință oamenilor muncii din regiune cu mai multe locuințe noi. De la începutul anului și pînă în prezent au pus la dispoziția celor ce muncesc 158 de apartamente. In prezent ei lucrează la finisarea a încă 200 de apartamente care vor fi date in folosință nu peste mult timp. Pînă la finele anului se vor termina peste 1.350 de apartamente și 9 cămine muncitorești. Expoziție a școlii profesionale de gospodărie Școala profesiona- sindicatelor, o cxlă de gospodărie din poziție de croitorie Baia Mare a des și artă culinară, chisieri, în holul Vizitatorii au ocazia casei de cultură a să vadă diferite ex Excursii in țară și străinătate Agenția O.N.T. „Carpați“ din Baia Mare organizează excursii în diferite localități din țară și străinătate. Sîmbătă și duminică asemenea excursii vor avea loc la cabanele din regiune și la Cheile Turzii. Agenția mai organizează excursii în R.P. Ungară, R.P. Polonă și R.P. Bulgaria. Buletin meteorologic Timpul probabil de miine. Vreme stabilă, cu cerul schimbător. In cursul ușor indupăamiezii vor cădea ploi slabe Însoțite de descărcări electrice. Temperatura minimă va fi cuprinsă între 8—14 grade, iar maximă între 24—27 de grade. .Slnt din sectorul vestic, ponate executate de elevele școlii. Expoziția este zilnic întredeschisă 8—20 pînă în orele ziua de 4 iunie inclusiv. Meci de selecționare a juniorilor Consiliul gional al reU.C.F.S. Maramureș a organizat ieri un meci de fotbal in scopul selecționării celor mai buni juniori din regiune pentru tabăra națională. La meciul de selecționare au participat peste 30 de juniori din diferite localități ale regiunii. Sporesc economiile în sectorul minier Reducerea consumului specific de lemn de mină, energie electrică și alte materiale, introducerea de noi locomotive electrice, mașini de încărcat etc., îmbunătățirea calității minereului, extinderea metodei de exploatare cu înmagazinare și fișii înclinate — iată căile prin care colectivele exploatărilor miniere luptă neîncetat pentru reducerea cheltuielilor de producție și sporirea volumului de economii. Drept urmare pină în prezent o serie de exploatări miniere au reușit să sporească in fiecare lună suma economiilor date peste plan. In frunte se situează minerii din Cavnic, care au realizat economii peste plan în sumă de 2.670.000 lei, urmați de cei de la exploatarea „Drapelul roșu“ cu 1.275.000 lei etc. De menționat că paralel cu reducerea prețului de cost al producției marfă a fost redus simțitor și prețul de cost pe tona de minereu extras. ÎNTRECERE ÎN — Planul de producție pe luna mai a fost realizat! Acesta a fost raportul de producție in ziua de 26 mai al colectivului de topitori de la convertizoare al Combinatului chimico-metalurgic din Baia Mare. îndeplinirea cu patru zile mai devreme a planului la cupru convertizor se datorește întrecerii vii pe care topitorii de aici — convertașii, cum sunt ei numiți — o desfășoară în scopul măririi numărului de șarje elaborate. In luna mai fiecare din cele două convertizoare a elaborat zilnic cite șase șarje, față de 4—5 cite elaborați înainte. Acest lucru a fost posibil pe de o parte datorită îmbunătățirii calității matei livrate de topitorii de la furnale, iar pe de altă parte datorită încărcării judicioase a convertizoarelor, dirijării chibzuite a temperaturii etc., operații in care sunt fruntași topitorii din echipele conduse de Ștefan Gaier și Gheorghe Boldan. Toata atenția întreținerii culturilor BRIGĂZI FRUNTAȘE Brigăzile de colectiviști conduse de Andrei Safrányi, Adalbert Győri, Vasile Balta de la G.A.C. din Ciâciu Mare (Satu Mare) s-au situat în fruntea întrecerii socialiste la rnsămînțările de primăvară. In prezent tot ele se află în primele rinduri și la efectuarea lucrărilor de întreținere. Pînă acum pe ogoarele gospodăriei prașila tatii a fost efectuată pe o suprafață de peste 300 hectare cu porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr etc. De curind s-a trecut și la efectuarea prașilei a doua, lucrare efectuată pe aproape 70 hectare cu carastofi și sfeclă de zahăr. Paralel cu lucrările de întreținere în gospodărie s-a făcut și recoltatul lucernei și al ghizdeiului pe o suprafață de 44 hectare. Cu tractoare și cu atelaje zilnic pe ogoarele gospodăriei colective din Lazuri (Satu Mare) lucrează la prășitul culturilor 25 de atelaje, iar zeci de colectiviști efectuează prașila manuală. Colectiviștii de aici sunt ajutați la prășit și de mecanizatorii Alexandru Blaga și Iosif Tar. In urma muncii bine organizate, In gospodărie au fost prășite pină acum 335 ha cu cartofi, porumb și floareasoarelui. Prașila Inatii s-a efectuat și pe cele 12 hectare cultivate cu legume, cu vară, gulii, varză de ceapăi etc. Brigada I, condusă de Ioan Kleisner, se află Intrunirea lucrărilor, într-un stadiu avansat cu lucrările La gospodăria colectivă din Botiz, raionul Satu Mare, sunt mobilizate zilnic la întreținerea culturilor 35 de atelaje, împreună cu cele două tractoare de la S.M.T. Mărtinești, colectiviștii prășesc in fiecare zi cel puțin 70 de hectare. Ca urmare, prașila luni a fost terminată pe cele 109 ha cultivate cu floarea-soarelui, pe 36 ha cultivate cu cartofi și pe cele 20 ha cu sfeclă de zahăr la care s-a efectuat și buchetaitul. Prașila întli se apropie de terminare și pe cele 370 hectare cu porumb. La efectuarea lucrărilor de întreținere a culturilor se evidențiază colectiviștii din brigăzile conduse de Petru Buior și Ștefan SIrgel. MUNCĂ PLINĂ DE ELAN Pe tarlalele gospodăriei agricole colective din Glodani, raionul Cehu Silvaniei, se află zilnic la lucru zeci de colectiviști. Unii efectuează plivitul griului, alții prășesc. De curind s-a terminat prașila untii la cartofi, iar acum este pe terminate prașila iitil la porumb. Colectiviștii Gheorghe Ardelean, Gheorghe Dărăban, Ioan Piron și alții se numără printre cel mai har, nici la întreținerea culturilor. Calitatea lucrărilor este urmărită îndeaproape de, agronomul Iloan Dulfu, miS&W Material lemnos peste plan încă de la începutul anului muncitorii din cadrul sectorului de exploatare a lemnului „Comani“ (I. F. Vișeu) au pus un mare accent pe organizarea muncii. In acest scop s-au luat o serie de măsuri pentru repartizarea oamenilor și mașinilor în raport cu sarcinile ce le-au stat în față, au fost organizate întreceri socialiste și s-a organizat un sistem bine pus punct de urmărire a realizării lor. Toate acestea au dat posibilitate muncitorilor ca să fie zilnic la curent cu realizările obținute. De la începutul anului și până in prezent planul de producție al acestui sector, a fost realizat la producția globală în proporție de 155,8 la sută, iar la producția marfă în proporție de 132,6 la sută. La lemn rotund rășinoase planul a fost depășit cu 6.690 m.c., iar la lemn de foc cu 2.400 m.s. La aceste realizări au adus o contribuție de seamă muncitorii din parchetele conduse de maiștrii Leopold Kratsik, Vasile Andreica și Gheorghe Ciuban în frunte cu Adolf Kelerman, loan Ivașcu, loan Andreica, loan Huszac, Libort Pich, Adolf Ilk, Rudolf Skulka și alții. A. FOP coresp. voluntar -"V. N-au început prașila întâi Lucrările de întreținerea la culturile prășitoare se desfășoară cu multă încetineală la gospodăria colectivă din Cehu Silvaniei. Mai mult, pe cele 300 de hectare cu porumb prașila întâi nici n-a început încă. La sfatul popular comunal și chiar și la sfatul popular raional găsești situații ireale privind întreținerea culturilor, potrivit cărora pe cele 10 hectare cu cartofi s-ar fi făcut prașila untii. In realitate pe ogoarele gospodăriei din Cehu Silvaniei s-au prășit numai 3 ha cu cartofi. COMBAT DĂUNĂTORII „8 Membrii gospodăriei colective Martie“ din satul Odești, raionul Cehu Silvaniei, folosesc din plin timpul prielnic și toată forțele pentru efectuarea lucrărilor de Întreținere a culturilor. Zilele trecute ei au terminat prașila unnii pe cele 30 ha cultivate cu floarea-soarelui. Toti odată a fost prăfuită cu Insecticide cultura de In pentru fuior pe întreaga suprafață de 100 ha In vederea combaterii dăunătorilor. MIHAI CHIȘU coresp. voluntar La Gospodăria agricolă de stat din Seini se duce o susținută activitate pentru combaterea dăunătorilor. IN FOTOGRAFIE: Tractoristul Iuliu Tămaș prăfuind cu insecticide supras-șmses ***, ( fețele Insămințate cu cartofi. g g îngrijesc pășunile (De la subredacția voluntară din Negrești.) La chemarea comitetului raional de partid, In numeroase comune din raionul Oaș s-a trecut la o vastă acțiune de curățire a pășunilor. Numai în ziua de 23 mai în comunele Călinești, Cămîrzana și altele din raion au participat la lucrările de defrișări și împrăștierea mușuroaielor pe pășuni peste 400 de tineri și vârstnici, care au efectuat aceste lucrări pe zeci de hectare. r IULIU CIARNO Soarele coboară alene către asfințit, dar nimeni nu părăsește câmpul. Satul de la marginea țării pare pustiu. Numai vântul din pustă trece nestingherit pe ulița principală, în drumuri parfum de răscolind liliac. Zadarnic mă uit în calea brigadierilor care trebuie „să pice dintr-o clipă ln alta“, după spusele președintelui. Au prins oamenii încă o zi fără ploaie și vor să termine prașila cartofilor. Așa-s oamenii din Urecheni. Se apleacă la timp și cu slrguință asupra pămintului. Hărnicia e născută in ei. Iar azi cînd roadele muncii unite se revarsă din belșug asupra tuturor și a fiecăruia in parte, hărnicia nu cunoaște stavilă. De altfel, ca o consecință directă, la înființare numai cițiva ani după gospodăria agricolă colectivă „8 Martie” din ziceni a devenit milionară. Urir Istoria acestei așezări colectivizate începe în urmă cu șase ani. In mare măsură, cronicarii ei, foști plugari ori păstori au cunoscut-o în dări de seamă și în situații statistice, indesariate in bibliorafturi voluminoase... ăsfoiesc filele prinse cu grijă in biblioraft. Prin fața ochilor se perindă mii de cifre. La prima vedere acestea par reci, moarte. Dar de îndată ce le rostești, de cum începi să meditezi asupra lor, descoperi ca sub lentila unui microscop viața imensă îngrămădită intr-un grăunte minuscul. Rostesc de cîteva ori in glad prima cifră, 2.653 hectare, și încerc să-mi imaginez întinderea cimpurilor fără hotar. Le-am văzut mai adineaori, inveșmîntate în covorul de brotac al grînelor împlinite, cum alergau cu largi unduiri pe Ungă automobil undeva, departe în urmă. Privirea se reîntoarce pe o altă filă de dosar, pe alte cifre care vin parcă să contureze și mai clar imaginea, puterea ogoarelor înfrățite. De pe fiecare hectar insămințat cu grîu colectviștii din Urziceni au recoltat in medie, in ultimii trei ani, cite 2.142 kg, iar de pe fiecare hectar semănat cu porumb cîte 3.262 kg. In anul acesta cifrele plănuite sunt mai expresive. De pe fiecare hectar cite 2.200 kg grîu și cite 4.800 kg porumb boabe. Iată aită bogăție ascund cifrele în aparență seci. Din ce în ce, ele devin mai rezonante și mai captivante. Alături, contabilul adună, scade, împarte, intr-un cuvânt dă viață altor cifre — situația sectorului zootehnic. Se desprind in fugă și mă pomenesc calculind un pas cu omul de specialitate: 848 de bovine, din care 230 vaci, 1.232 porcine, din care 126 scroafe, 1.327 de oi. Rezultă din calcule, peste 35 de bovine la suta de hectare, 55 oi și 68 porci. Cită bogăție! Parcă văd sumedenia de vietăți mestecind liniștite in imensele construcții de la marginea satului. Și pentru că veni vorba de construcțiile impunătoare care-ți dezvăluie ca adevărate uzine măreția satului colectivizat, îl întrerup pe omul cifrelor cu o întrebare: — Cu costă asemenea zidiri? Contabilul răsfoiește un alt dosar, socotește repede cum ii e felul și rostește o cifră: 2.600.000 lei. Apoi adăugă cu nostalgie: — Dar n-am terminat. Anul acesta, in anii următori vom mai înălța alte grajduri noi, ingrășătorii, puternițe, remize și atâtea altele. Interlocutorul meu își reia apoi liniștit calculele. E fără îndoială un cronicar bizar. A ajuns la situația contractărilor. Ii pindesc cum așterne cifrele pe hirtie, cum se ciocnește prin comparații. Le memorez ca pe o poezie și le învălui la rându-mi, cu fel de fel de întrebări. Ce va fi fost așezarea aceasta de la marginea țării cu decenii in urmă? Ce reprezintă ea astăzi pe plan economic, tovarășe contabil? In primii doi ani ai sesenalului gospodăria colectivă a livrat statului, in baza contractelor, 853 tone de grâu, adică pirnea necesară pe timp de o lună unui oraș cu 35.000— 40.000 de locuitori, 4.570 hectolitri lapte, 4.522 kg lină; in acest an cifrele manifestă tendințe de ascensiune, în anul de mijloc al șesenatului gospodăria colectivă din Urziceni va vinde statului 123 tone de carne, 3.540 hi lapte, 4.000 kg lină... ?.■n. dascalescu (Continuare In pag. a 3-a.) R IN MIEZ DE ȘESENAL