Pentru Socialism, iunie 1962 (Anul 13, nr. 2605-2630)

1962-06-01 / nr. 2605

. 1 IUNIE­ZIUA INTERNAȚIONALĂ A COPULUI In fiecare an la 1 Iunie săr­bătorim Ziua internațională a copilului. Gîndurile noastre cele mai luminoase se îndreaptă cu nespusă dragoste și grijă spre copii — florile noastre de preț. Dragostea și grija statului nostru democrat-popular pentru copii începe din prima clipă a nașterii puiului de om. Realiză­rile în domeniul ocrotirii mamei și copilului reprezintă una din cele mai semnificative dovezi ale înaltului umanism al regi­mului nostru democrat-popular. Codul Familiei și alte legi apără interesele mamei și ale copilului, ajută la consolidarea familiei, promovează dezvoltarea ei, iar Codul Muncii asigură femeilor un concediu plătit de naștere de 112 zile. Femeilor gravide li se asigură condiții de muncă mai ușoare. O rețea largă de case de naștere s-a dezvoltat pe întreg cuprinsul țării. In sa­tele regiunii Maramureș există 92 de case de naștere. Pătrun­­zînd in clădirile lor luminoase, unde sănătatea noilor născuți și a mamelor e supravegheată cu maximă grijă de un personal medical calificat, nu poți să nu-ți amintești de clipele înspăi­mântătoare din trecut cind fe­meia năștea pe cimp, cînd din pricina condițiilor mizerabile de naștere mureau mii de mame, iar mortalitatea infantilă era foare ridicată. Datorită măsuri­lor luate de partid și guvern, aceste racile au rămas ca amin­tiri negre ale trecutului. Pe măsură ce copilul se dez­voltă, crește, îl așteaptă azi cu porțile larg deschise șco­lile. In anii puterii popu­lare învățământul elemen­tar a devenit obligatoriu și gra­tuit Numărul școlilor a crescut considerabil, iar cel al școlari­lor este de circa 2.500.000. Pen­tru elevii claselor I—Vii se îm­part gratuit manuale școlare. In ultimii ani elevilor din regiunea noastră li s-au distribuit ma­nuale gratuite în valoare de 3.500.000 lei. Făcînd o comparație cu situa­ția Invățămîntului școlar din Romînia burghezo-moșierească răzbate peste ani o cifră care nu mai necesită comentarii. In 1933 mai bine de un milion de copii de vîrstă școlară, fii și fiice ale celor ce muncesc, n-au urmat școala. Din cei înscriși nu pu­teau frecventa cursurile decit jumătate. Cauzele? Taxele șco­lare mari, lipsa îmbrăcămintei și încălțămintei, costul ridicat al manualelor școlare,­­ distan­țele mari pînă la cea mai apro­piată școală etc. Iată ce scria Geo Bogza, In vremea aceea, In­tr-un reportaj: ....cinci lei în­seamnă o pîine. O pline e o zi de viață. Cite pîini, cite zile de viață trebuie să smulgă din ca­sele sărace prețul manualelor didactice? Oamenii gîndesc. Tă­blița: 7 pîini. Aritmetica: pîini. Geografia: 8 pîini. Abece­10 darul: 7 plini. E fantastic!“ Azi, prin efortul oamenilor muncii conduși de partid, n-a mai rămas nici un cătun fără școală. Cînd au mai avut co­piii gazetele și revistele lor? Acum o editură specială se ocu­pă de cărțile pentru copii și tineret. Școala, ajutată de or­ganizațiile U.T.M. și de pionieri, condusă de organizațiile de partid, dă cea mai mare grijă dezvoltării la copii a trăsătu­rilor noi ale omului societății socialiste: devotamentul pentru popor și partid, pentru viața (Continuare In pag. a 2-a.) Expoziții cu vînzare La Baia Mare și Satu Mare s-au deschis expoziții cu vîn­­zare organizate de O.C.L. Produse industriale. De ase­menea, la magazinele O.C.L. Produse industriale s-au pus­­ in vînzare pachete cu con­fecții și jucării. La Satu Ma­re s-au vîndut în cîteva zile articole pentru copii în va­loare de peste 130.000 lei. Cadouri pentru cei mici Colectiviștii din Tășnad, Săcălășeni, Fericea, Doba, Medieșu Aurit și alte sate din regiune au pregătit pen­tru copii frumoase cadouri a căror valoare se ridică la mii de lei. La Tășnad, de pildă, peste 300 de copii ai colectiviștilor au primit ca­douri de 1 Iunie. In cinstea Zilei copilului Manifestări cultural-artistice La Grădina Morii din Sighet peste 800 de pionieri și șco­lari au participat la festivi­tatea sărbătoririi Zilei inter­naționale a copilului. Cu a­­ceastă ocazie li s-a vorbit co­piilor despre însemnătatea acestei zile și despre grija și dragostea cu care sunt o­­crotiți copiii din patria noastră. Apoi peste 70 de copii au luat startul într-o întrecere sportivă de trotinete, tricicle­te și biciclete. După-amiază elevii de la școlile nr. 3 și 4, cât și elevii de la casa de copii școlari au prezentat un bogat și inte­resant program cultural-ar­tistic. Prin cîntecele lor co­piii au mulțumit din inimă partidului pentru copilăria fericită pe care o trăiesc. Comitetul raional al femei­lor din Cărei a organizat, împreună cu secția raională de învățămînt și cultură, o serie de manifestări atractive pentru copil. * Curs de natație Clubul sportiv­ orășenesc Baia Mare, în dotare cu cola­Sec­ția de învățămînt și cultură a Sfatului popu­lar orășenesc Baia Mare, or­ganizează în pe­r­­ioada 4 iunie— septembrie cursuri de nata­­ție. La cursurile care se vor or­ganiza în mai multe serii se pot înscrie pii între 7 co­și 14 ani, care nu știu să înoate. Locuințe noi date în folosință Constructorii de locuințe de la T.R.C. Maramureș mun­cesc cu însuflețire pentru a da în folosință oamenilor mun­cii din regiune cu­ mai multe locuințe noi. De la începutul a­­nului și pînă în prezent au pus la dispoziția celor ce muncesc 158 de apartamente. In prezent ei lucrează la finisarea a încă 200 de apartamente care vor fi date in folosință nu peste mult timp. Pînă la finele anului se vor termina peste 1.350 de apartamente și 9 cămine muncitorești. Expoziție a școlii profesionale de gospodărie Școala profesiona- sindicatelor, o cx­­lă de gospodărie din poziție de croitorie Baia Mare a des­ și artă culinară, chis­ieri, în holul Vizitatorii au ocazia casei de cultură a să vadă diferite ex­ Excursii in țară și străinătate Agenția O.N.T. „Carpați“ din Baia Mare orga­nizează excursii în diferite localități din țară și străinătate. Sîmbătă și duminică asemenea ex­cursii vor avea loc la cabanele din regiune și la Cheile Turzii. Agenția mai organizează excursii în R.P. Ungară, R.P. Polonă și R.P. Bulgaria. Buletin meteorologic Timpul probabil de miine. Vreme stabilă, cu cerul schimbător. In cursul ușor in­după­­amiezii vor cădea ploi slabe Însoțite de descăr­cări electrice. Temperatura minimă va fi cu­prinsă între 8—14 grade, iar maximă între 24—27 de grade. .Slnt din sectorul vestic, ponate executate de elevele școlii. Expo­ziția este zilnic între­deschisă 8—20 pînă în orele ziua de 4 iunie inclusiv. Meci de selecționare a juniorilor Consiliul gional al re­U.C.F.S. Mara­mureș a organi­zat ieri un meci de fotbal in scopul selecțio­nării celor mai buni juniori din regiune pentru tabăra națională. La meciul de selecționare au participat peste 30 de juniori din diferite locali­tăți ale regiunii. Sporesc economiile în sectorul minier Reducerea consumului specific de lemn de mină, energie electrică și alte materiale, introducerea de noi locomotive electrice, mașini de încărcat etc., îmbunătățirea calității mi­nereului, extinderea metodei de exploatare cu înmagazinare și fișii înclinate — iată căile prin care colectivele exploatărilor miniere luptă neîncetat pentru reducerea cheltuielilor de pro­ducție și sporirea volumului de economii. Drept urmare pină în prezent o serie de exploatări minie­re au reușit să sporească in fiecare lună suma economiilor date peste plan. In frunte se situează minerii din Cavnic, ca­re au realizat economii peste plan în sumă de 2.670.000 lei, urmați de cei de la exploatarea „Drapelul roșu“ cu 1.275.000 lei etc. De menționat că paralel cu reducerea prețului de cost al producției marfă a fost redus simțitor și prețul de cost pe tona de minereu extras. ÎNTRECERE ÎN — Planul de producție pe lu­na mai a fost realizat! Acesta a fost raportul de producție in ziua de 26 mai al colectivului de topitori de la convertizoare al Combinatului chimico-meta­­lurgic din Baia Mare. îndeplinirea cu patru zile mai devreme a planului la cupru convertizor se datorește între­cerii vii pe care topitorii de aici — convertașii, cum sunt ei nu­miți — o desfășoară în scopul măririi numărului de șarje ela­borate. In luna mai fiecare din cele două convertizoare a ela­borat zilnic cite șase șarje, față de 4—5 cite elaborați înainte. Acest lucru a fost posibil pe de o parte datorită îmbunătă­țirii calității matei livrate de topitorii de la furnale, iar pe de altă parte datorită încărcării judicioase a convertizoarelor, dirijării chibzuite a temperaturii etc., operații in care sunt frun­tași topitorii din echipele con­duse de Ștefan Gaier și Gheor­­ghe Boldan. Toata atenția întreținerii culturilor­ BRIGĂZI FRUNTAȘE Brigăzile de colectiviști con­duse de Andrei Safrányi, Adal­bert Győri, Vasile Balta de la G.A.C. din Ciâciu Mare (Satu Mare) s-au situat în fruntea întrecerii socialiste la rnsămîn­­țările de primăvară. In prezent tot ele se află în primele rin­­duri și la efectuarea lucrărilor de întreținere. Pînă acum pe ogoarele gospodăriei prașila ta­tii a fost efectuată pe o su­prafață de peste 300 hectare cu porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr etc. De curind s-a trecut și la efectuarea pra­­șilei a doua, lucrare efectuată pe aproape 70 hectare cu caras­tofi și sfeclă de zahăr.­­ Paralel cu lucrările de între­­­ținere în gospodărie s-a făcut și recoltatul lucernei și al ghiz­­deiului pe o suprafață de 44 hectare. Cu tractoare și cu atelaje zilnic pe ogoare­le gospodăriei co­lective din Lazuri (Satu Mare) lucrea­ză la prășitul cul­turilor 25 de ate­laje, iar zeci de co­lectiviști efectuează prașila manuală. Colectiviștii de aici sunt ajutați la pră­șit și de mecaniza­­­torii Alexandru Bla­­ga și Iosif Tar. In urma muncii bine organizate, In gos­podărie au fost pră­șite pină acum 335 ha cu cartofi, po­rumb și floarea­soarelui. Prașila In­a­tii s-a efectuat și pe cele 12 hectare cultivate cu legu­­me, cu vară, gulii, varză de ceapăi etc. Brigada I, con­­­dusă de Ioan Klei­s­ner, se află Intrun­i­rea lucrărilor, într-un stadiu avansat cu lucrările La gospodăria colectivă din Botiz,­ raionul Satu Mare, sunt mobilizate zilnic la întreține­rea culturilor 35 de atelaje, împreună cu cele două tractoa­re de la S.M.T. Mărtinești, co­lectiviștii prășesc in fiecare zi cel puțin 70 de hectare. Ca urmare, prașila lun­i a fost terminată pe cele 109 ha cul­tivate cu floarea-soarelui, pe 36 ha cultivate cu cartofi și pe cele 20 ha cu sfeclă de zahăr la care s-a efectuat și bucheta­i­tul. Prașila întli se apropie de terminare și pe cele 370 hecta­­­re cu porumb. La efectuarea lu­­crărilor de întreținere a cultu­­rilor se evidențiază colectiviștii din brigăzile conduse de Petru Buior și Ștefan SIrgel. MUNCĂ PLINĂ DE ELAN Pe tarlalele gos­podăriei agricole co­lective din Glodani, raionul Cehu Sil­­vaniei, se află zilnic la lucru zeci de co­lectiviști. Unii efec­tuează plivitul griu­lui, alții prășesc. De curind s-a terminat prașila untii la car­tofi, iar acum este pe terminate prașila iitil la porumb. Co­lectiviștii Gheorghe­­ Ardelean, Gheorghe Dărăban, Ioan Piron și alții se numără printre cel mai har­, nici la întreținerea culturilor. Calitatea lucrărilor este urmă­­rită îndeaproape de, agronomul I­­loan Dulfu, miS&W Material lemnos peste plan încă de la începutul anului muncitorii din cadrul sectorului de exploatare a lemnului „Co­­mani“ (I. F. Vișeu) au pus un mare accent pe organizarea muncii. In acest scop s-au luat o serie de măsuri pentru repar­tizarea oamenilor și mașinilor în raport cu sarcinile ce le-au stat în față, au fost organizate întreceri socialiste și s-a orga­nizat un sistem bine pus punct de urmărire a realizări­i­ lor. Toate acestea au dat po­sibilitate muncitorilor ca să fie zilnic la curent cu realizările obținute. De la începutul anului și până in prezent planul de produc­ție al acestui sector, a fost rea­lizat la producția globală în proporție de 155,8 la sută, iar la producția marfă în proporție de 132,6 la sută. La lemn rotund rășinoase planul a fost depășit cu 6.690 m.c., iar la lemn de foc cu 2.400 m.s. La aceste realizări au adus o contribuție de seamă muncito­rii din parchetele conduse de maiștrii Leopold Krat­sik, Vasile Andreica și Gheorghe Ciuban în frunte cu Adolf Kelerman, loan Ivașcu, loan Andreica, loan Huszac, Libort Pich, Adolf Ilk, Rudolf Skulka și alții. A. FOP coresp. voluntar -"V.­ N-au început prașila întâi Lucrările de întreținerea la culturile prășitoare se desfă­șoară cu multă încetineală la gospodăria colectivă din Cehu Silvaniei. Mai mult, pe cele 300 de hectare cu porumb prașila întâi nici n-a început încă. La sfatul popular comunal și chiar­ și la sfatul popular raional găsești situații ireale privind între­ținerea culturilor, potrivit cărora pe cele 10 hectare cu cartofi s-ar fi făcut prașila untii. In realitate pe ogoarele gospodăriei din Cehu Silvaniei s-au prășit numai 3 ha cu cartofi. COMBAT DĂUNĂTORII „8 Membrii gospodăriei colective Martie“ din satul Odești, raionul Cehu Silvaniei, folosesc din plin timpul prielnic și toată forțele pentru efectuarea lucră­rilor de Întreținere a culturilor. Zilele trecute ei au terminat prașila unnii pe cele 30 ha cul­tivate cu floarea-soarelui. Tot­i odată a fost prăfuită cu Insecti­cide cultura de In pentru fuior pe întreaga suprafață de 100 ha In vederea combaterii dăunăto­­rilor. MIHAI CHIȘU coresp. voluntar La Gospodăria agricolă de stat din Seini se duce o susținută activitate pentru combaterea dăunătorilor. IN FOTOGRAFIE: Tractoristul Iuliu Tămaș prăfuind cu insecticide supra­­s-șmses ***, ( fețele Insămințate cu cartofi. g g îngrijesc pășunile (De la subredacția voluntară­­ din Negrești.) La chemarea comitetului raio­­nal de partid, In numeroase co­mune din raionul Oaș s-a trecut la o vastă acțiune de curățire a pășunilor. Numai în ziua de 23 mai în comunele Călinești, Că­­mîrzana și altele din raion au participat la lucrările de defri­șări și împrăștierea mușuroaie­lor pe pășuni peste 400 de ti­neri și vârstnici, care au efec­tuat aceste lucrări pe zeci de­­ hectare. r IULIU CIARNO S­oarele coboară alene către asfințit, dar ni­meni nu părăsește câmpul. Satul de la marginea țării pare pustiu. Numai vântul din pustă trece nestingherit pe ulița principală, în drumuri parfum de răscolind liliac. Zadarnic mă uit în calea bri­gadierilor care trebuie „să pice dintr-o clipă ln alta“, după spu­sele președintelui. Au prins oamenii încă o zi fără ploaie și vor să termine prașila car­tofilor. Așa-s oamenii din Ur­­echeni. Se apleacă la timp și cu slrguință asupra pămintului. Hărnicia e născută in ei. Iar azi cînd roadele muncii unite se revarsă din belșug asupra tuturor și a fiecăruia in parte, hărnicia nu cunoaște stavilă. De altfel, ca o consecință direc­tă, la înființare numai cițiva ani după gospodăria agricolă colectivă „8 Martie” din ziceni a devenit milionară. Ur­­ir Istoria acestei așezări co­lectivizate începe în urmă cu șase ani. In mare măsură, cro­nicarii ei, foști plugari ori păs­tori au cunoscut-o în dări de seamă și în situații statistice, indesariate in bibliorafturi vo­luminoase... ăsfoiesc filele prinse cu grijă in biblioraft. Prin fața ochilor se perindă mii de cifre. La prima vedere acestea par reci, moar­te. Dar de îndată ce le ros­tești, de cum începi să medi­tezi asupra lor, descoperi ca sub lentila unui microscop viața imensă îngrămădită in­tr-un grăunte minuscul. Rostesc de cîteva ori in glad prima cifră, 2.653 hectare, și încerc să-mi imaginez întinde­rea cimpurilor fără hotar. Le-am văzut mai adineaori, inveșmîntate în covorul de brotac al grînelor împlinite, cum alergau cu largi unduiri pe Ungă automobil undeva, departe în urmă. Privirea se reîntoarce pe o altă filă de do­sar, pe alte cifre care vin par­că să contureze și mai clar imaginea, puterea ogoarelor înfrățite. De pe fiecare hectar insămințat cu grîu colectviștii din Urziceni au recoltat in medie, in ultimii trei ani, cite 2.142 kg, iar de pe fiecare hec­tar semănat cu porumb cîte­­ 3.262 kg. In anul acesta ci­frele plănuite sunt mai expre­sive. De pe fiecare hectar cite 2.200 kg grîu și cite 4.800 kg porumb boabe. Iată aită bogă­ție ascund cifrele în aparență seci. Din ce în ce, ele devin mai rezonante și mai captivante. A­lături, contabilul adu­nă, scade, împarte, intr-un cuvânt dă via­ță altor cifre — situația secto­rului zootehnic. Se desprind in fugă și mă pomenesc calculind un pas cu omul de specialitate: 848 de bovine, din care 230 vaci, 1.232 porcine, din care 126 scroafe, 1.327 de oi. Rezultă din calcule, peste 35 de bovine la suta de hectare, 55 oi și 68 porci. Cită bogăție! Parcă văd sumedenia de vietăți mestecind liniștite in imensele construcții de la marginea satului. Și pen­tru că veni vorba de construc­țiile impunătoare care-ți dez­văluie ca adevărate uzine mă­reția satului colectivizat, îl întrerup pe omul cifrelor cu o întrebare: — Cu­ costă asemenea zi­diri? Contabilul răsfoiește un alt dosar, socotește repede cum ii e felul și rostește o cifră: 2.600.000 lei. Apoi adăugă cu nostalgie: — Dar n-am terminat. Anul acesta, in anii următori vom mai înălța alte grajduri noi, ingrășătorii, puternițe, remize și atâtea altele. I­nterlocutorul meu își reia apoi liniștit cal­culele. E fără îndoia­lă un cronicar bizar. A ajuns la situația contractărilor. Ii pindesc cum așterne cifrele pe hirtie, cum se ciocnește prin comparații. Le memorez ca pe o poezie și le învălui la rându-mi, cu fel de fel de în­trebări. Ce va fi fost așezarea aceasta de la marginea țării cu decenii in urmă? Ce repre­zintă ea astăzi pe plan eco­nomic, tovarășe contabil? In primii doi ani ai sesena­­lului gospodăria colectivă a livrat statului, in baza con­tractelor, 853 tone de gr­âu, adică pirnea necesară pe timp de o lună unui oraș cu 35.000— 40.000 de locuitori, 4.570 hec­tolitri lapte, 4.522 kg lină; in acest an cifrele manifestă ten­dințe de ascensiune, în anul de mijloc al șesenatului gos­podăria colectivă din Urziceni va vinde statului 123 tone de carne, 3.540 hi lapte, 4.000 kg lină... ?.­■­n. dascalescu (Continuare In pag. a 3-a.) R­ IN MIEZ DE ȘESENAL

Next