Pentru Socialism, octombrie 1962 (Anul 13, nr. 2709-2734)

1962-10-02 / nr. 2709

t * Á í t însemnate economii peste plan EXPLOATAREA1 MINIERA „DRAPELUL ROȘU". Depășin­­du-și în fiecare lună planul de producție la minereu și la me­tale, colectivul de mineri, in­gineri și tehnicieni de la Ex­ploatarea „Drapelul roșu" din Baia Mare a reușit să-și în­deplinească planul pe cele trei trimestre ale anului curent în­că în ziua de 18 septembrie. Acordînd toată atenția îm­bunătățirii calității minereului, acțiune în care s-au situat în frunte comuniștii Ștefan Koch, Iosif Rak, Nicolae Gălușcă, Florian Ligheartău și alții, s-a­ reușit să se obțină importante economii la producția de me­­­tale. Astfel, pe 8 luni au fost date peste plan economii în valoare de 1.248.000 lei. A fost redus prețul de cost Și la minereul extras, obținân­­du-se economii suplimentare în sumă de 150.000 lei. Datorită rezultatelor bune obținute în direcția reducerii prețului de cost suma beneficiilor date sta­tului se cifrează la 1.870.000 lei. ! Pasile Halas, conducător auto de la Autobaza din Sighet, în­treține în bune condiții mașina pe care o are în primire servind ca exemplu pentru ceilalți lu­crători ai autobazei. PROLETARI DIN TOATE ZARILE, UNIJI WA! enanfi m­eamiTEJüLBi m­mi al parfiqülbi mmesg Remin # m. sfatulih pspslar regioral ikarabiüre? Pentru o bogată recoltă de grîu în anul viitor! Pe ogoarele gospodăriei colectivi „Unirea" din Apa se des­fă­­­șoară din plin tnsămințatul secarei. IX FOTOGRAFIE:! Bri­gada a II-a a S.M.T. Apa lucrind pe tarlalele gospodăriei. / £ IN RAIONUL CĂREI Insămînțările de toamnă să fie intensificate In numeroase gos­podării colective din raionul Cărei pre­­gă­tirea terenului pentru Insămînțările de toamnă se află într-un stadiu a­­vansat. In cu comuniștii, frunte bri­găzile de mecaniza­tori care deservesc gospodăriile colecti­ve execută lucrări de bună calitate, pentru a se asigura un pat germinativ semințelor din soiu­rile de mare pro­ductivitate. Pînă la 30 sep­tembrie In raion au fost pregătite pen­tru însămințări a­­proape 11.000 hec­tare, ceea ce repre­zintă mai mult de o treime din supra­fața planificată. In­­sămințatul acestor suprafețe intirzie însă în multe locuri. Doar 1.425 hectare fuseselră însămința­­te pînă la data de mai sus, existînd astfel un mare de­calaj între pregăti­rea terenului și se­mănat. Colectiviștii din Ciumești, care au însămînțat a­­proape 180 hectare cu grîu, cel Sanislău, Foeni din și alții dovedesc că și-au mobilizat in­tens forțele pentru efectuarea insămin­țărilor de toamnă in limitele epocii optime. In alte gos­podării însă, cum sînt cele din Căuaș, Mihăleni, Urziceni, satul Adu țMre, unde deși există su­te de hectare pre­gătite, nu s-a însă­­mințat Încă nici un hectar. Organele raionale și conducerile gos­podăriilor colective au datoria să ia măsuri pentru in­tensificarea ritmu­lui semănatului, In­­sămînțind la timp toate terenurile co­respunzător pregă­­tite. I), --------< m început de an universitar Ieri, Intr-un cadru festiv", a avut loc In sala Teatrului de Stat din Baia Mare deschide­­­rea noului an universitar. Expresie a grijii partidului și guvernului nostru pentru dezvoltarea In ritm accentuat a culturii și invățămintului in regiunea noastră, Institutul pedagogic de 3 ani din Baia Mare și-a deschis în această zi, pentru a doua oară, porțile sale „vechilor" și noilor stu­denți. Un colectiv de cadre univer­sitare cu o înaltă pregătire, dintre care nu puțini afirmați pe plan central prin muncă științifică, asigură calitatea cursurilor și a lucrărilor de la­borator. Inz­estrat cu o b­iplioteca în rafturile căreia sunt mH de volume achiziționate din toa­tă țara, institutul pune îndemâna cadrelor și a stu­fu denților un bogat material do­cumentar. In stare să asigure o pregătire multilaterală și profundă viitorilor profesori. Se adaugă la aceste condiții de învățătură condițiile de viață, cămin și cantină mo­derne, într-un oraș cu un pei­saj industrial și economic la dimensiunile socialismului, cu construcții impunătoare și es­tetice, cu o viață culturală și artistică in plină dezvoltare. Institutul va pregăti cadre pentru Invățămîntul de 8 ani In domenii diferite: limba ro­­mînă, matematică, științe na­turale. Răspunzînd cerințelor vieții, din acest an pe băncile institutului vor Învăța și vii­torii profesori de „agricultură“, viitorii educatori de cadre pentru agricultura noastră so­cialistă. La început de an universi­tar, cadrele și studenții in­stitutului cunosc incă o dată o sărbătoare pe care numai timpul nostru le-o poate oferi, aceea a muncii și învățăturii în condiții minunate. PETRE MATEI 3 #«♦** »**♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]**♦*♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]*♦ t­3 î 5 Anu) JOII Nr. 2703 5 * Marți 2 octombrie 1962 ★ 4 pagini — 20 bani In epoca optimă . Din experiența acestui a și colectiviștii din Cărășeu au tras concluzia că respectarea epocii optime la semănat are o mare Însemnătate in obținerea unor producții mari de griu. Cu sprijinul mecanizatorilor, colectiviștii au început însămin­­țările de toamnă încă la 22 sep­tembrie. Pină acum au și fost insămințate In gospodărie 50 hectare cu orz, 21 hectare cu secară, precum și 150 hectare cu griu. La semănat o mare atenție se dă asigurării densită­ții cerute și a adincimii cores­punzătoare. O dată cu semănatul colec­tiviștii grăbesc recoltatul cultu­rilor tîrzii. Zilele acestea s-a terminat în gospodărie recolta­tul cartofilor. Actualitatea Pesta sarcinile de plan Antrenat Intr-o vie și mobi­lizatoare întrecere socialistă, co­lectivul întreprinderii de in­dustrie locală „Cloșca" din Ba­ia Mare a depășit planul va­loric al producției pe primele 9 luni ale anului cu 2.200.000 lei. In această perioadă au fost date peste prevederile planului printre altele: 600 bucăți ma­șini de gătit, 3.000 cazane de baie, articole de lăcătușărie în valoare de 70.000 lei, 7.000 ca­zane de rufe, mobilă de peste 250.000 lei, 25.000 kg preparate de carne. ^ Unde-s mulți belșugul crește "Acum cîteva zile colectiviștii din Benesat, Aluniș și Biușa au hotărit unirea gospodăriilor lor colective într-una mare și pu­ternică. In urma unificării ave­rea gospodăriei cuprinde 1.600 ha, din care teren arabil 1.200 hectare, un puternic sector zoo­tehnic și numeroase acareturi gospodărești. In curs de con­strucție se află 3 grajduri care vor putea adăposti 300 de animale. (De la ABEL DARA­BAN.) Conferințe Duminică în orașul Baia Mare au fost organizate de către ca­sa de cultură a diferite activități cu sindicatelor caracter cultural-educativ, care au atras un mare număr de participanți. Astfel, la ora 10 în sala de con­ferințe a casei de cultură a fost organizat pentru tineret un me­dalion literar pe tema „A. S. Pușkin mare poet rus“. In sala cinematografului „I. C. Frimu“ s-a ținut conferința intitulată „In întrecerea pașnică cu capitalismul, socialismul în­vinge“. A conferențiat tovarășul Liviu Melinte, redactor la re­vista „Lupta de clasă“. * V. * V. Tinerii participă la însilozări La G.A.C. din Sălsig se mun­cește din plin la însilozarea po­rumbului. Organizația U.T.M. din gospodărie acordă un pre­țios ajutor la însilozări. Astfel, intr-o duminică 35 de tineri, sub Îndrumarea comite­tului comunal U.T.M., au par­ticipat timp de 7 ore la tăiat, transportat și însilozat o can­titatea de peste două vagoane de po­rumb. In această muncă s-au evidențiat utemiștii Vasile Lu­ca, Gavril Bancoș, Vasile Boi­tor, Gheorghe Dulfu, Gheorghe Chiș, Ioan Dulfu, Maria Len­­ghel și alții. V. CHIRILA’ (De la postul de corespon­denți voluntari ai G.A.C. din Sărcia.V Primirea călduroasă și prietenească a tovarășilor Gheorghe Gheorghiu-Dej și Ion Gheorghe Maurer la Djakarta DIAKARTA 1. — Trimisul spe­cial Agerpres, Ion Gălățeanu, transmite: Tovarășul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej, președintele Consiliu­lui de Stat al R. P. Române, ca­re Împreună cu tovarășii Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri, și Corne­­liu Mănescu, ministrul Afaceri­lor Externe, face o vizită de prietenie în Indonezia la invita­ția președintelui și primului mi­nistru al Republicii Indonezia, dr. Sukarno, a sosit la Djakarta luni la ora 13,23, ora locală (7,53, ora Bucureștiului). Aeroportul Kemajoran, stră­juit de palmieri legănați de bri­za oceanului, este împodobit sărbătorește. Sunt arborate dra­pele de stat ale Republicii In­donezia și Republicii Populare Române, drapelul forțelor arma­te ale Republicii Indonezia. Lângă portretele conducătorilor de stat ai Republicii Populare Romine și Indoneziei, pe frontis­piciul de un alb imaculat al aerogării scrie în limba indone­­ziană: „Bun venit excelenței sa­­le domnul Gheorghe Gheorghiu- Dej, președintele Consiliului de Stat al R. P. Romine“. In intîmpinarea înalților oas­peți romîni au venit pe aeroport dr. Sukarno, președintele și pri­mul ministru al Republicii In­donezia, dr. Seimena, locțiitor al ministrului prim, generalul Nasud­on, ministrul apărării, și alți membri ai guvernului. Înalți demnitari, personalități ale vie­ții politice, culturale și economi­ce, generali și ofițeri superiori. Era de față o delegație din Irianul de vest, in frunte cu re­verendul Rumaiia. Pe aeroport se aflau, de ase­menea, șefii misiunilor diploma­tice acreditați la Djakarta și alți membri ai corpului diploma­tic. Erau prezenți Fayel Silard, ambasadorul R. P. Romine în Indonezia, și membrii ambasa­dei. Pe aeroport se aflau mii de locuitori ai Djakartei și nume­roși ziariști indonezieni, cores­pondenți ai agențiilor de presă, ziarelor și posturilor de radio și televiziune străine, ziariști ro­­mâni. Avionul JL-18“ a apărut dea­supra aeroportului escortat de avioane cu reacție aparțînind forțelor armate Indoneziene și după cîteva minute a aterizat. Din avion au coborît tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Îm­preună cu tovarășii Ion Gheor­­­ghe Maurer și Corneliu­ Mănescu, înalții oaspeți au fost întâmpi­­­nați de președintele dr. Sukarno care l-a salutat călduros. Tova­­­rășul Gheorghe Gheorghiu-Deji și dr. Sukarno s-au îmbrățișat prietenește. Președintele Sukar­­­no s-a îmbrățișat, de asemenea, cu tovarășul Ion Gheorghe Mau­rer. Președintele Consiliului de Stat al R. P. Romine a prezen­­­tat dr­umul Sukarno persoanele care II însoțesc. Președintele In­doneziei a prezentat tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej un grup de înalte personalități ale Republicii Indonezia. Au răsunat acordurile solemne ale imnurilor­ de stat ale Republicii Populare Române și Republicii Indonezia. In timpul intonării imnurilor s-au tras 21 de salve de salut. . Comandantul gărzii de onoa­­­e compusă din subunități re­prezentând toate genurile de for­țe armate ale Republicii Indone­zia a prezentat apoi raportul. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej, însoțit de președintele dr. Sukarno, a trecut în revistă gar­da de onoare. Fanfara a into­nat „Imnul Indonezian pentru eroi“. Președintele dr. Sukarno s-a apropiat de microfon și a rostit un cuvânt de salut. Adresîndu-se înalților oaspeți, președintele Sukarno a spus:­­, Suntem­ foarte bucuroși că avem prilejul să vă urăm bun sosit pe pămintul indoneziei. Am fost de două ori în Ro­­mînia și de două ori i-am in­vitat pe scumpii noștri prieteni romîni să viziteze Indonezia. Ei au promis să vină in țara noas­tră și iată că astăzi au sosit. Le urez din nou bun venit in Indo­nezia.­ Am adresat conducătorilor romîni Invitația de a veni la noi nu numai pentru că ei sunt prietenii noștri, tovarășii noștri, ci pentru că sunt convins că vi­zita lor in Indonezia va contri­bui la Întărirea legăturilor de prietenie între țările noastre. Ziua de astăzi are o deosebi­tă însemnătate nu numai dato­rită sosirii scumpilor noștri prie­teni, ci și datorită faptului că astăzi, 1 octombrie, întreaga Indonezie, de la Sabang la Me­­rauke, este eliberată de sub co­lonialismul olandez. Astăzi a fost coborît drapelul olandez care a fluturat pînă acum dea­supra Irianului de vest. Iată de ce am afirmat că aceasta este o zi deosebit de Însemnată pen­tru noi. In lupta noastră pen­tru eliberarea Irianului de vest ne-am bucurat în permanență de sprijinul și simpatia poporu­lui și guvernului român. Imi exprim din nou aici, ca și de atîtea alte ori, recunoștința noastră pentru acest sprijin. Sper, scumpi prieteni, a spus la încheiere președintele dr. Sukarno, că Ia scurta dv. vizită în Indonezia vă vom dovedi că poporul Indo­nezian nutrește sentimente de adîncă prietenie față de po­porul român, că noi, indonezie­nii, muncim și luptăm cu dîrze­­nie pentru cauza libertății, pentru construirea unei socie­tăți prospere și juste, pentru socialism, pentru făurirea unei păci trainice în întreaga lume. Vă mulțumesc incă o dată, fiți bine veniți. Trăiască prietenia dintre Ro­­mânia și Indonezia! A răspuns tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Permiteți-mi înainte de toa­te să mulțumesc cordial pen­tru amabila invitație de a vizi­ta frumoasa dv. țară, pentru fericitul prilej de a cunoaște mai îndeaproape viața și mun­ca harnicului și talentatului popor indonezian. și In numele Consiliului de Stat al guvernului Republicii Populare Romine. In numele poporului român vă transmit dv. și întregului popor al Republicii Indonezia un cald mesaj de sti­mă și sinceră prietenie. Ziua sosirii noastre la Dja­­­karta coincide cu un eveniment de mare însemnătate istorică In viața dv.. Astăzi, 1 octombrie 1962, ia sfîrșit domnia colonială In mod oficial olandeză in Irianul de vest, împărtășim din toată inima alături de dv. bu­curia pentru acest mare eveni­ment și ne exprimăm deplina satisfacție pentru realizarea a­­cestei juste năzuind­ naționale a poporului Indonezian. Poporul român dă o înaltă apreciere și privește cu simpatie eforturile poporului Indonezian îndreptate spre prosperitatea economică și social-culturală a patriei sale, rolului activ al Indoneziei In viața Internațională, meritelor deosebite ale scumpului nos­tru prieten, președintele Sukar­no, în promovarea înțelegerii și colaborării între popoare, pen­tru coexistență pașnică între state cu orinduiri diferite. Este deosebit de plăcut pen­tru noi să constatăm că între țările noastre, situate in regiuni geografice îndepărtate una de alta, s-au dezvoltat relații de prietenie și colaborare la baza cărora stă atașamentul comun al popoarelor noastre la cauză nobilă a apărării și consolidării păcii in lumea Întreagă. Adresindu-se președintelui Indoneziei, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus: Sînt încă vii în amintirea noastră vizitele dv. In Romînia, convorbirile rodnice care ne-au prilejuit satisfacția să consta­tăm că părerile noastre in prin­cipalele probleme internaționale coincid, contribuția puternică pe care aceste vizite au adus-o la cauza prieteniei dintre țările și popoarele noastre. Ingăduiți-mi să-mi exprimi convingerea că vizita noastră va constitui o nouă contribuție la consolidarea și dezvoltarea le­găturilor de prietenie și colabo­­­rare dintre Romînia și Indone­zia, în interesul păcii și înțele­­­gerii dintre toate popoarele lumii. Vă mulțumim din toată inima pentru căldura și sentimentele de prietenie cu care ne întîmpi­­nați. In încheiere tovarășul Gheor­ghe Gheorghiu-Dej a spus în limba indoneziană: Salam hangat kepoba­radejat Indonesia! (Salut călduros po­­poporului indonezian) și adresat urări, pentru prietenia a indoneziana, pentru pace In întreaga lume. Tovarășul Gheorghe Gheor­­­ghiu-Dej și președintele Sukar­no și-au strîns miinile cu căldu­­­ră. Președintele Sukarno a pre­zentat tovarășului Gheorghiu-Dej un mare număr de personalități care au venit în intîmpinarea înalților oaspeți romîni. Copiii membrilor coloniei ro­­­mâne din Djakarta au oferit to­­­varășilor Gheorghe Gheorghiu- Dej și Ion Gheorghe Maurer bu­chete de flori. A urmat un moment impre­­­sionant: solii poporului român, însoțiți de președintele Sukarno, au trecut prin „Poarta Indone­­­ziei“, care, după cum se spune­ aici, se deschide numai în fața prietenilor. Tradiționala „Poartă a Indoneziei“ este un culoar viu alcătuit din băieți și fete îmbră­cați în splendide veșminte na­ționale din peste 40 de regiuni ale Indoneziei. Un grup de ti­nere în costume naționale multi-­ colore a oferit tovarășilor Gheorghe Gheorghiu-Dej și Ion Gheorghe Maurer tradiționalele ghirlande de flori cu care sunt încununați In Indonezia oaspeții de seamă. După ceremonia primirii, to­­­varășul Gheorghe Gheorghiu- Dej și președintele Sukarno au luat loc In mașini și cortegiul oficial, escortat de motocicliști, s-a îndreptat spre palatul Mer­u­deka, reședința oficială a pre­­­ședintelui Sukarno.­­ Pretutindeni de-a lungul ce­­­lor aproape 5 km străbătuți pu­­­teau fi citite urări de bun sosit:­ „Bun venit președintelui Gheor­ghe Gheorghiu-Dej“, „Poporul indonezian salută călduros po­­­porul român“, „Trăiască priete­­­nia dintre poporul indonezian și poporul romín“. Mii și mii de locuitori ai capitalei Indoneziei au ieșit pe șoseaua Patrice Lu­i­mumba pentru a-i saluta pe conducătorii de stat ai Republi­cii Populare Romine. Miile de stegulețe romine și indoneziene pe care le fluturau, aclamațiile lor entuziaste au constituit expresie grăitoare a sentimente­o­lor de prietenie nutrite de po­porul Indoneziei față de poporul romín. La intrarea In palatul Merde­­ka solii poporului romín au fost salutați de tinere indoneziene, îmbrăcate în tradiționalele sa­­ronguri. La reședința președin­­­telui Indoneziei, conducătorii țării noastre au avut o scurtă convorbire cu dr. Sukarno. Apoi, însoțiți de acesta, s-au îndreptat spre palatul Istara Negara, care va fi reședința oaspeților romîni în timpul vizitei in Indonezia. Vizita In „țara verii veșnice“,, cum i­ se mai spune Indoneziei, a început într-o atmosferă săr­bătorească, de prietenie, carac­teristică pentru bunele relații existene intre cele două țări. Furnalelor patriei Cooperativa „Săsar" din ora­șul Baia Mare de care aparțin 16 sate a obținut realizări de seamă la colectarea fierului vechi și a deșeurilor metalice. In ultimele 6 luni prin unitățile sale au fost strînse 30.686 kg fier vechi. Cele mai însemnate realizări In această direcție au fost obținute de consiliile să­tești ale cooperativelor din Me­­rișor, Bușag, Șișești și Tăuții Măgherăuș. Cantitatea sus-menționată de fier vechi și deșeuri metalice a fost adunată in cea mai mare parte de unitățile de pionieri și de organizațiile U.T.M. din satele aparținind cooperativei „Săsar". A. PASTERNAC coresp. voluntar t Consfătuire cu specialiștii din agricultura Duminică, 30 septembrie, a a­­vut loc o consfătuire organizată de redacțiile ziarelor „Pentru socialism“ și „Bányavidéki Fák­lya“ cu un număr mare de specialiști din agricultură, cola­boratori ai ziarelor. In cadrul consfătuirii au fost discutate problemele actuale ale agriculturii regiunii, cât și a­­portul pe care îl pot da spe­cialiștii din agricultură la tra­tarea competentă a problemelor agricole în coloanele ziarelor.­­Participanții la consfătuire au manifestat un deosebit interes față de problemele discutate, manifestîndu-și dorința de a contribui mai mult la creșterea competenței articolelor privind tratarea problemelor agricole in presă, la lărgirea tematicii acestora. CREȘTE DEBITUL DE APĂ In vederea Îmbunătățirii apro­vizionării orașului Satu Mare cu apă potabilă întreprinderea comunală nr. 2, împreună cu sec­ția de gospodărie comunală din cadrul sfatului popular regional au luat o serie de măsuri pen­tru mărirea debitului de apă. De curind s-a început moderni­zarea stației de pompare care va fi utilată cu încă 3 pompe de mare capacitate. In acelașii timp s-au legat printr-un sistem de conducte puțurile care se găsesc in jurul gării. Apa sorbită din aceste puțuri va a­­­sigura un spor de 20 m.c. de a­­pă în fiecare oră,.

Next