Pentru Socialism, octombrie 1962 (Anul 13, nr. 2709-2734)
1962-10-02 / nr. 2709
t * Á í t însemnate economii peste plan EXPLOATAREA1 MINIERA „DRAPELUL ROȘU". Depășindu-și în fiecare lună planul de producție la minereu și la metale, colectivul de mineri, ingineri și tehnicieni de la Exploatarea „Drapelul roșu" din Baia Mare a reușit să-și îndeplinească planul pe cele trei trimestre ale anului curent încă în ziua de 18 septembrie. Acordînd toată atenția îmbunătățirii calității minereului, acțiune în care s-au situat în frunte comuniștii Ștefan Koch, Iosif Rak, Nicolae Gălușcă, Florian Ligheartău și alții, s-a reușit să se obțină importante economii la producția de metale. Astfel, pe 8 luni au fost date peste plan economii în valoare de 1.248.000 lei. A fost redus prețul de cost Și la minereul extras, obținându-se economii suplimentare în sumă de 150.000 lei. Datorită rezultatelor bune obținute în direcția reducerii prețului de cost suma beneficiilor date statului se cifrează la 1.870.000 lei. ! Pasile Halas, conducător auto de la Autobaza din Sighet, întreține în bune condiții mașina pe care o are în primire servind ca exemplu pentru ceilalți lucrători ai autobazei. PROLETARI DIN TOATE ZARILE, UNIJI WA! enanfi meamiTEJüLBi mmi al parfiqülbi mmesg Remin # m. sfatulih pspslar regioral ikarabiüre? Pentru o bogată recoltă de grîu în anul viitor! Pe ogoarele gospodăriei colectivi „Unirea" din Apa se desfășoară din plin tnsămințatul secarei. IX FOTOGRAFIE:! Brigada a II-a a S.M.T. Apa lucrind pe tarlalele gospodăriei. / £ IN RAIONUL CĂREI Insămînțările de toamnă să fie intensificate In numeroase gospodării colective din raionul Cărei pregătirea terenului pentru Insămînțările de toamnă se află într-un stadiu avansat. In cu comuniștii, frunte brigăzile de mecanizatori care deservesc gospodăriile colective execută lucrări de bună calitate, pentru a se asigura un pat germinativ semințelor din soiurile de mare productivitate. Pînă la 30 septembrie In raion au fost pregătite pentru însămințări aproape 11.000 hectare, ceea ce reprezintă mai mult de o treime din suprafața planificată. Insămințatul acestor suprafețe intirzie însă în multe locuri. Doar 1.425 hectare fuseselră însămințate pînă la data de mai sus, existînd astfel un mare decalaj între pregătirea terenului și semănat. Colectiviștii din Ciumești, care au însămînțat aproape 180 hectare cu grîu, cel Sanislău, Foeni din și alții dovedesc că și-au mobilizat intens forțele pentru efectuarea insămințărilor de toamnă in limitele epocii optime. In alte gospodării însă, cum sînt cele din Căuaș, Mihăleni, Urziceni, satul Adu țMre, unde deși există sute de hectare pregătite, nu s-a însămințat Încă nici un hectar. Organele raionale și conducerile gospodăriilor colective au datoria să ia măsuri pentru intensificarea ritmului semănatului, Insămînțind la timp toate terenurile corespunzător pregătite. I), --------< m început de an universitar Ieri, Intr-un cadru festiv", a avut loc In sala Teatrului de Stat din Baia Mare deschiderea noului an universitar. Expresie a grijii partidului și guvernului nostru pentru dezvoltarea In ritm accentuat a culturii și invățămintului in regiunea noastră, Institutul pedagogic de 3 ani din Baia Mare și-a deschis în această zi, pentru a doua oară, porțile sale „vechilor" și noilor studenți. Un colectiv de cadre universitare cu o înaltă pregătire, dintre care nu puțini afirmați pe plan central prin muncă științifică, asigură calitatea cursurilor și a lucrărilor de laborator. Inzestrat cu o biplioteca în rafturile căreia sunt mH de volume achiziționate din toată țara, institutul pune îndemâna cadrelor și a stufu denților un bogat material documentar. In stare să asigure o pregătire multilaterală și profundă viitorilor profesori. Se adaugă la aceste condiții de învățătură condițiile de viață, cămin și cantină moderne, într-un oraș cu un peisaj industrial și economic la dimensiunile socialismului, cu construcții impunătoare și estetice, cu o viață culturală și artistică in plină dezvoltare. Institutul va pregăti cadre pentru Invățămîntul de 8 ani In domenii diferite: limba romînă, matematică, științe naturale. Răspunzînd cerințelor vieții, din acest an pe băncile institutului vor Învăța și viitorii profesori de „agricultură“, viitorii educatori de cadre pentru agricultura noastră socialistă. La început de an universitar, cadrele și studenții institutului cunosc incă o dată o sărbătoare pe care numai timpul nostru le-o poate oferi, aceea a muncii și învățăturii în condiții minunate. PETRE MATEI 3 #«♦** »**♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]**♦*♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]*♦ t3 î 5 Anu) JOII Nr. 2703 5 * Marți 2 octombrie 1962 ★ 4 pagini — 20 bani In epoca optimă . Din experiența acestui a și colectiviștii din Cărășeu au tras concluzia că respectarea epocii optime la semănat are o mare Însemnătate in obținerea unor producții mari de griu. Cu sprijinul mecanizatorilor, colectiviștii au început însămințările de toamnă încă la 22 septembrie. Pină acum au și fost insămințate In gospodărie 50 hectare cu orz, 21 hectare cu secară, precum și 150 hectare cu griu. La semănat o mare atenție se dă asigurării densității cerute și a adincimii corespunzătoare. O dată cu semănatul colectiviștii grăbesc recoltatul culturilor tîrzii. Zilele acestea s-a terminat în gospodărie recoltatul cartofilor. Actualitatea Pesta sarcinile de plan Antrenat Intr-o vie și mobilizatoare întrecere socialistă, colectivul întreprinderii de industrie locală „Cloșca" din Baia Mare a depășit planul valoric al producției pe primele 9 luni ale anului cu 2.200.000 lei. In această perioadă au fost date peste prevederile planului printre altele: 600 bucăți mașini de gătit, 3.000 cazane de baie, articole de lăcătușărie în valoare de 70.000 lei, 7.000 cazane de rufe, mobilă de peste 250.000 lei, 25.000 kg preparate de carne. ^ Unde-s mulți belșugul crește "Acum cîteva zile colectiviștii din Benesat, Aluniș și Biușa au hotărit unirea gospodăriilor lor colective într-una mare și puternică. In urma unificării averea gospodăriei cuprinde 1.600 ha, din care teren arabil 1.200 hectare, un puternic sector zootehnic și numeroase acareturi gospodărești. In curs de construcție se află 3 grajduri care vor putea adăposti 300 de animale. (De la ABEL DARABAN.) Conferințe Duminică în orașul Baia Mare au fost organizate de către casa de cultură a diferite activități cu sindicatelor caracter cultural-educativ, care au atras un mare număr de participanți. Astfel, la ora 10 în sala de conferințe a casei de cultură a fost organizat pentru tineret un medalion literar pe tema „A. S. Pușkin mare poet rus“. In sala cinematografului „I. C. Frimu“ s-a ținut conferința intitulată „In întrecerea pașnică cu capitalismul, socialismul învinge“. A conferențiat tovarășul Liviu Melinte, redactor la revista „Lupta de clasă“. * V. * V. Tinerii participă la însilozări La G.A.C. din Sălsig se muncește din plin la însilozarea porumbului. Organizația U.T.M. din gospodărie acordă un prețios ajutor la însilozări. Astfel, intr-o duminică 35 de tineri, sub Îndrumarea comitetului comunal U.T.M., au participat timp de 7 ore la tăiat, transportat și însilozat o cantitatea de peste două vagoane de porumb. In această muncă s-au evidențiat utemiștii Vasile Luca, Gavril Bancoș, Vasile Boitor, Gheorghe Dulfu, Gheorghe Chiș, Ioan Dulfu, Maria Lenghel și alții. V. CHIRILA’ (De la postul de corespondenți voluntari ai G.A.C. din Sărcia.V Primirea călduroasă și prietenească a tovarășilor Gheorghe Gheorghiu-Dej și Ion Gheorghe Maurer la Djakarta DIAKARTA 1. — Trimisul special Agerpres, Ion Gălățeanu, transmite: Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Stat al R. P. Române, care Împreună cu tovarășii Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri, și Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe, face o vizită de prietenie în Indonezia la invitația președintelui și primului ministru al Republicii Indonezia, dr. Sukarno, a sosit la Djakarta luni la ora 13,23, ora locală (7,53, ora Bucureștiului). Aeroportul Kemajoran, străjuit de palmieri legănați de briza oceanului, este împodobit sărbătorește. Sunt arborate drapele de stat ale Republicii Indonezia și Republicii Populare Române, drapelul forțelor armate ale Republicii Indonezia. Lângă portretele conducătorilor de stat ai Republicii Populare Romine și Indoneziei, pe frontispiciul de un alb imaculat al aerogării scrie în limba indoneziană: „Bun venit excelenței sale domnul Gheorghe Gheorghiu- Dej, președintele Consiliului de Stat al R. P. Romine“. In intîmpinarea înalților oaspeți romîni au venit pe aeroport dr. Sukarno, președintele și primul ministru al Republicii Indonezia, dr. Seimena, locțiitor al ministrului prim, generalul Nasudon, ministrul apărării, și alți membri ai guvernului. Înalți demnitari, personalități ale vieții politice, culturale și economice, generali și ofițeri superiori. Era de față o delegație din Irianul de vest, in frunte cu reverendul Rumaiia. Pe aeroport se aflau, de asemenea, șefii misiunilor diplomatice acreditați la Djakarta și alți membri ai corpului diplomatic. Erau prezenți Fayel Silard, ambasadorul R. P. Romine în Indonezia, și membrii ambasadei. Pe aeroport se aflau mii de locuitori ai Djakartei și numeroși ziariști indonezieni, corespondenți ai agențiilor de presă, ziarelor și posturilor de radio și televiziune străine, ziariști români. Avionul JL-18“ a apărut deasupra aeroportului escortat de avioane cu reacție aparțînind forțelor armate Indoneziene și după cîteva minute a aterizat. Din avion au coborît tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Împreună cu tovarășii Ion Gheorghe Maurer și Corneliu Mănescu, înalții oaspeți au fost întâmpinați de președintele dr. Sukarno care l-a salutat călduros. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Deji și dr. Sukarno s-au îmbrățișat prietenește. Președintele Sukarno s-a îmbrățișat, de asemenea, cu tovarășul Ion Gheorghe Maurer. Președintele Consiliului de Stat al R. P. Romine a prezentat drumul Sukarno persoanele care II însoțesc. Președintele Indoneziei a prezentat tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej un grup de înalte personalități ale Republicii Indonezia. Au răsunat acordurile solemne ale imnurilor de stat ale Republicii Populare Române și Republicii Indonezia. In timpul intonării imnurilor s-au tras 21 de salve de salut. . Comandantul gărzii de onoae compusă din subunități reprezentând toate genurile de forțe armate ale Republicii Indonezia a prezentat apoi raportul. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej, însoțit de președintele dr. Sukarno, a trecut în revistă garda de onoare. Fanfara a intonat „Imnul Indonezian pentru eroi“. Președintele dr. Sukarno s-a apropiat de microfon și a rostit un cuvânt de salut. Adresîndu-se înalților oaspeți, președintele Sukarno a spus:, Suntem foarte bucuroși că avem prilejul să vă urăm bun sosit pe pămintul indoneziei. Am fost de două ori în Romînia și de două ori i-am invitat pe scumpii noștri prieteni romîni să viziteze Indonezia. Ei au promis să vină in țara noastră și iată că astăzi au sosit. Le urez din nou bun venit in Indonezia. Am adresat conducătorilor romîni Invitația de a veni la noi nu numai pentru că ei sunt prietenii noștri, tovarășii noștri, ci pentru că sunt convins că vizita lor in Indonezia va contribui la Întărirea legăturilor de prietenie între țările noastre. Ziua de astăzi are o deosebită însemnătate nu numai datorită sosirii scumpilor noștri prieteni, ci și datorită faptului că astăzi, 1 octombrie, întreaga Indonezie, de la Sabang la Merauke, este eliberată de sub colonialismul olandez. Astăzi a fost coborît drapelul olandez care a fluturat pînă acum deasupra Irianului de vest. Iată de ce am afirmat că aceasta este o zi deosebit de Însemnată pentru noi. In lupta noastră pentru eliberarea Irianului de vest ne-am bucurat în permanență de sprijinul și simpatia poporului și guvernului român. Imi exprim din nou aici, ca și de atîtea alte ori, recunoștința noastră pentru acest sprijin. Sper, scumpi prieteni, a spus la încheiere președintele dr. Sukarno, că Ia scurta dv. vizită în Indonezia vă vom dovedi că poporul Indonezian nutrește sentimente de adîncă prietenie față de poporul român, că noi, indonezienii, muncim și luptăm cu dîrzenie pentru cauza libertății, pentru construirea unei societăți prospere și juste, pentru socialism, pentru făurirea unei păci trainice în întreaga lume. Vă mulțumesc incă o dată, fiți bine veniți. Trăiască prietenia dintre România și Indonezia! A răspuns tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Permiteți-mi înainte de toate să mulțumesc cordial pentru amabila invitație de a vizita frumoasa dv. țară, pentru fericitul prilej de a cunoaște mai îndeaproape viața și munca harnicului și talentatului popor indonezian. și In numele Consiliului de Stat al guvernului Republicii Populare Romine. In numele poporului român vă transmit dv. și întregului popor al Republicii Indonezia un cald mesaj de stimă și sinceră prietenie. Ziua sosirii noastre la Djakarta coincide cu un eveniment de mare însemnătate istorică In viața dv.. Astăzi, 1 octombrie 1962, ia sfîrșit domnia colonială In mod oficial olandeză in Irianul de vest, împărtășim din toată inima alături de dv. bucuria pentru acest mare eveniment și ne exprimăm deplina satisfacție pentru realizarea acestei juste năzuind naționale a poporului Indonezian. Poporul român dă o înaltă apreciere și privește cu simpatie eforturile poporului Indonezian îndreptate spre prosperitatea economică și social-culturală a patriei sale, rolului activ al Indoneziei In viața Internațională, meritelor deosebite ale scumpului nostru prieten, președintele Sukarno, în promovarea înțelegerii și colaborării între popoare, pentru coexistență pașnică între state cu orinduiri diferite. Este deosebit de plăcut pentru noi să constatăm că între țările noastre, situate in regiuni geografice îndepărtate una de alta, s-au dezvoltat relații de prietenie și colaborare la baza cărora stă atașamentul comun al popoarelor noastre la cauză nobilă a apărării și consolidării păcii in lumea Întreagă. Adresindu-se președintelui Indoneziei, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus: Sînt încă vii în amintirea noastră vizitele dv. In Romînia, convorbirile rodnice care ne-au prilejuit satisfacția să constatăm că părerile noastre in principalele probleme internaționale coincid, contribuția puternică pe care aceste vizite au adus-o la cauza prieteniei dintre țările și popoarele noastre. Ingăduiți-mi să-mi exprimi convingerea că vizita noastră va constitui o nouă contribuție la consolidarea și dezvoltarea legăturilor de prietenie și colaborare dintre Romînia și Indonezia, în interesul păcii și înțelegerii dintre toate popoarele lumii. Vă mulțumim din toată inima pentru căldura și sentimentele de prietenie cu care ne întîmpinați. In încheiere tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus în limba indoneziană: Salam hangat kepobaradejat Indonesia! (Salut călduros popoporului indonezian) și adresat urări, pentru prietenia a indoneziana, pentru pace In întreaga lume. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej și președintele Sukarno și-au strîns miinile cu căldură. Președintele Sukarno a prezentat tovarășului Gheorghiu-Dej un mare număr de personalități care au venit în intîmpinarea înalților oaspeți romîni. Copiii membrilor coloniei române din Djakarta au oferit tovarășilor Gheorghe Gheorghiu- Dej și Ion Gheorghe Maurer buchete de flori. A urmat un moment impresionant: solii poporului român, însoțiți de președintele Sukarno, au trecut prin „Poarta Indoneziei“, care, după cum se spune aici, se deschide numai în fața prietenilor. Tradiționala „Poartă a Indoneziei“ este un culoar viu alcătuit din băieți și fete îmbrăcați în splendide veșminte naționale din peste 40 de regiuni ale Indoneziei. Un grup de tinere în costume naționale multi- colore a oferit tovarășilor Gheorghe Gheorghiu-Dej și Ion Gheorghe Maurer tradiționalele ghirlande de flori cu care sunt încununați In Indonezia oaspeții de seamă. După ceremonia primirii, tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej și președintele Sukarno au luat loc In mașini și cortegiul oficial, escortat de motocicliști, s-a îndreptat spre palatul Merudeka, reședința oficială a președintelui Sukarno. Pretutindeni de-a lungul celor aproape 5 km străbătuți puteau fi citite urări de bun sosit: „Bun venit președintelui Gheorghe Gheorghiu-Dej“, „Poporul indonezian salută călduros poporul român“, „Trăiască prietenia dintre poporul indonezian și poporul romín“. Mii și mii de locuitori ai capitalei Indoneziei au ieșit pe șoseaua Patrice Luimumba pentru a-i saluta pe conducătorii de stat ai Republicii Populare Romine. Miile de stegulețe romine și indoneziene pe care le fluturau, aclamațiile lor entuziaste au constituit expresie grăitoare a sentimenteolor de prietenie nutrite de poporul Indoneziei față de poporul romín. La intrarea In palatul Merdeka solii poporului romín au fost salutați de tinere indoneziene, îmbrăcate în tradiționalele saronguri. La reședința președintelui Indoneziei, conducătorii țării noastre au avut o scurtă convorbire cu dr. Sukarno. Apoi, însoțiți de acesta, s-au îndreptat spre palatul Istara Negara, care va fi reședința oaspeților romîni în timpul vizitei in Indonezia. Vizita In „țara verii veșnice“,, cum i se mai spune Indoneziei, a început într-o atmosferă sărbătorească, de prietenie, caracteristică pentru bunele relații existene intre cele două țări. Furnalelor patriei Cooperativa „Săsar" din orașul Baia Mare de care aparțin 16 sate a obținut realizări de seamă la colectarea fierului vechi și a deșeurilor metalice. In ultimele 6 luni prin unitățile sale au fost strînse 30.686 kg fier vechi. Cele mai însemnate realizări In această direcție au fost obținute de consiliile sătești ale cooperativelor din Merișor, Bușag, Șișești și Tăuții Măgherăuș. Cantitatea sus-menționată de fier vechi și deșeuri metalice a fost adunată in cea mai mare parte de unitățile de pionieri și de organizațiile U.T.M. din satele aparținind cooperativei „Săsar". A. PASTERNAC coresp. voluntar t Consfătuire cu specialiștii din agricultura Duminică, 30 septembrie, a avut loc o consfătuire organizată de redacțiile ziarelor „Pentru socialism“ și „Bányavidéki Fáklya“ cu un număr mare de specialiști din agricultură, colaboratori ai ziarelor. In cadrul consfătuirii au fost discutate problemele actuale ale agriculturii regiunii, cât și aportul pe care îl pot da specialiștii din agricultură la tratarea competentă a problemelor agricole în coloanele ziarelor.Participanții la consfătuire au manifestat un deosebit interes față de problemele discutate, manifestîndu-și dorința de a contribui mai mult la creșterea competenței articolelor privind tratarea problemelor agricole in presă, la lărgirea tematicii acestora. CREȘTE DEBITUL DE APĂ In vederea Îmbunătățirii aprovizionării orașului Satu Mare cu apă potabilă întreprinderea comunală nr. 2, împreună cu secția de gospodărie comunală din cadrul sfatului popular regional au luat o serie de măsuri pentru mărirea debitului de apă. De curind s-a început modernizarea stației de pompare care va fi utilată cu încă 3 pompe de mare capacitate. In acelașii timp s-au legat printr-un sistem de conducte puțurile care se găsesc in jurul gării. Apa sorbită din aceste puțuri va asigura un spor de 20 m.c. de apă în fiecare oră,.