Pentru Socialism, octombrie 1962 (Anul 13, nr. 2709-2734)

1962-10-14 / nr. 2720

L A 'i f 4 ősöm PROLETAR! DIN TOATE TÁRSLE, UNITI VÁ! ál EBilíEílíU REEiaPW RL PftSTfBELU? KRICITMESC RCinin $l AL SFAIULUi P0PMLÍJ5I RE3I9M töAR#!S!8RE$ kml Mil Kr. £723 Du'niîjică, 14 osfornbrăa 19S2 | 4 padini — 23 bani I Primirea călduroasă a solilor poporului român făcută de locuitorii din Bombay - bombay 13. — Trimisul spe­cial Agerpres, Ion Gălățeanu, transmite: Bombayul, care prin mărimea și numărul locuitorilor săi (pes­te patru milioane), este al doi­lea oraș al Indiei, se aseamănă­­ cu o largă potcoavă în golul căreia pătrund valurile înspu­mate ale Mării Arabe. Bombayul a căzut sub stăpînirea colonia­lă portugheză în anul 1498, dar nu mult după aceea portughezii l-au cedat prințului moștenitor al Angliei cu prilejul căsătoriei acestuia. In sutele de ani de dominație britanică orașul Bom­bay era considerat „Poarta In­diei“, fiind principalul port de acces în această țară imensă despre care se spunea că era „perla coroanei britanice“. Chiar de la primul contact al solilor poporului roman cu lo­cuitorii Bombayului aceștia și-au manifestat prietenia pentru sta­tul și poporul nostru. După cum scria ziarul indian de limbă en­gleză „Free Press Journal“, „Pre­ședintelui român însoțit de pri­mul ministru și de ministrul de externe li s-au făcut la aeroport o primire călduroasă. In drumul spre reședința de la Raj Bha­­vana ei au fost aclamați de mari mulțimi de oameni“. In cea de-a doua zi a­­ vizitei în Bombay tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Împreună cu tovarășii Ion Gheorghe Maurer și Corneliu Mănescu au vizitat așa-numita „Colonie a Lapte­lui“ din Aareg — un complex­­model de ferme pentru produse lactate, și Institutul de energie atomică de la Trombay. Deși atît de deosebite prin specificul lor cele două obiective incluse în programul vizitei au însă tră­sături comune, ambele sunt me­nite să slujească la promovarea bunăstării poporului Indian, la accelerarea progresului econo­mic al țării. De la Raj Bhavana — reșe­dința conducătorilor de stat ro­­mîni — și pînă la „Colonia Lap­telui“ înalții oaspeți au fost în­soțiți de guvernatorul statului Maharashtra, H. K. Chainani, de ministrul muncii al Republicii India, Jai Sukh Lai Hathi, de ambasadorul Republicii India la București, M. P. Mathur, și de ambasadorul Republicii Popu­lare Române la Delhi, Iancu Ho­­rațiu. De-a lungul celor 32 km cît măsoară drumul pînă la Aarey populația din Bombay și din regiunile înconjurătoare a făcut o caldă demonstrație de simpatie solilor poporului român. La ora 9,30, ora locală, coloana de mașini oficiale ajunge la „Colonia Laptelui“. Aici oaspe­ț­­ii sînt primiți de ministrul a­­griculturii al statului Maharash­tra, Desay, care le prezintă pe conducătorul complexului, Khu­­rody, și o serie de colaboratori ai săi. Solii poporului român sunt conduși spre o colină de unde se poate avea o privire largă asupra întregului complex de ferme. Dl Khorody dă înalților oaspeți ample explicații cu pri­vire la istoricul coloniei, la mo­dul ei de organizare și funcțio­nare. „Colonia Laptelui“ se în­tinde pe o suprafață de 283 ha și cuprinde 30 de ferme, in care sînt îngrijite peste 20.000 cape­te de vite. Cu 13 ani în urmă pe acest loc nu se aflau nici un fel de construcții. In 1949 guver­natorul de atunci al statului Maharakstra a hotărît scoaterea vitelor din oraș și amenajarea unui loc special pentru ele. La început au existat numai șapte ferme și ceva mai mult de 3.400 capete de vite. Astăzi numărul fermelor s-a împătrit, iar numă­rul vitelor este de aproape șase ori mai mare. Zilnic se îmbute­­liază 100.000 de litri de lapte care sunt distribuite printr-o largă rețea de desfacere cuprin­­zînd 700 de centre. După ce oaspeții romîni au primit aceste explicații, s-a tre­cut la vizitarea unității nr. 5 din cadrul complexului și a fa­bricii pentru pasteurizarea și îm­­­butelierea laptelui. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej și-a exprimat aprecierea pentru felul în care este organizat procesul de producție și pentru calitatea produselor acestei întreprinderi moderne. Conducătorii de stat romîni însoțiți de personalită­țile Indiene s-au îndreptat apoi spre casa de oaspeți unde în cursul unei discuții s-a arătat că ar fi folositoare organizarea unui schimb de experiență între specialiștii romîni și cei indieni. Un astfel de schimb, a mențio­nat ambasadorul Republicii In­dia la București, Mathur, și Khurody, conducătorul coloniei, ar fi reciproc avantajos. Schim­bul de experiență, a spus tova­rășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, este întotdeauna folositor. Pre­ședintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române l-a invitat pe Khorody să facă vizită în țara noastră în timpul v verii. Ambasadorul Indiei la Bu­curești a subliniat că vara este anotimpul cel mai indicat pen­tru o vizită în frumoasa Ro­­mînie. Ministrul agriculturii Desay s-a interesat îndeaproape de dezvoltarea agriculturii Rom­î­­niei, de sistemul de educație, în general, și de pregătirea cadre­lor cu calificare superioară în special. El a mulțumit tovară­șului Gheorghe Gheorghiu-Dej pentru explicațiile date. Condu­cătorii de stat români au sem­nat în cartea de onoare a co­loniei. La rugămintea gazdelor tovarășul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej a plantat, potrivit u­­nei vechi tradiții indiene, un arbust de asoparav în Parcul Prieteniei de la Aarey pe un te­ren unde se află numeroși ar­buști plantați de șefi de state și guverne care au vizitat In­dia. Adresându-se gazdelor, tovară­șul Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus: „Fie ca oamenii să tră­iască în pace, să nu mai existe niciodată război. A­­c­estui scop să ne consacrăm for­țele“. Ministrul agriculturii De­say a adăugat: „Acesta este și punctul de vedere al guvernului indian“. „Vă rugăm, a spus De­say, să reveniți pentru a vedea cum a crescut arbustul“. Mlădița nou plantată este străjuită de o tăbliță albastră pe care scrie cu litere albe: „Plantat de excelența sa dl. Gheorghe Gheorghiu-Dej, pre­ședintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, la 13 octombrie 1962“. In cursul după-amiezii înal­ții oaspeți romîni au vizitat In­stitutul de energie atomică de la Trombay, situat la marginea orașului Bombay. Ca și dimi­neața, cind conducătorii de stat romîni au străbătut drumul spre Aarey, pe străzi au venit să-i sa­lute numeroși locuitori ai orașu­lui care au ovaționat la trecerea coloanei de mașini oficiale. Conducătorii de stat romîni au fost însoțiți de Jai Sukh Lai BPathi, ministrul muncii al Re­publicii India, de Salebhoy Ab­­dulkadar, membru al guvernului statului Maharashtra, de amba­sadorul Indiei la București, Ma­thur, și ambasadorul Republicii Populare Române la Delhi, lan­cu Horațiu. Institutul de energie atomică din Trombay, cel mai mare cen­tru de cercetări nucleare din India, este înzestrat cu trei reac­toare și cu numeroase aparate și instalații ultramoderne. In cele 12 sectoare ale institutului desfășoară o activitate intensă peste 2.800 de oameni de știință și tehnicieni. Aci se fac expe­riențe și se întreprind cercetări pentru aplicarea energiei ato­mice în cele mai diferite do­menii: fizică, chimie, biologie, medicină. La intrarea în institut oaspeții romîni au fost întîmpinați de Serhna, locțiitor al directorului general, și de șefii unor sec­toare de cercetări. In fața unei scheme locțiitorul directorului general a descris amplasarea clădirilor și instalațiilor institu­tului, planurile de dezvoltare ale acestuia. Apoi oaspeții au vizitat o serie de sectoare unde li s-au dat explicații cu privire la funcționarea diverselor me­canisme și dispozitive. Intre to­varășul Gheorghe Gheorghiu- Dej și Lethna a avut loc o scur­tă convorbire, în cadrul căreia locțiitorul directorului general a subliniat că institutul întreține relații strînse cu Institutul de fizică atomică din București și a primit pînă acum de două ori vizita directorului acestuia, acad. Horia Hulubei. In timpul vizitei oamenii de știință, tehnicienii și laboranții institutului de energie atomică au primit cu căldură pe oaspeții romîni, exprimîndu-și bucuria pentru prilejul pe care l-­au avut de a le arăta roadele mun­cii lor. La sfîrșitul vizitei tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a arat succese în muncă colectivului de oameni de știință și tehni­cieni de la Trombay, apreciind rezultatele obținute de colectivul Institutului în activitatea sa științifică. La despărțire locții­torul directorului general al In­stitutului a declarat tovarășu­lui Gheorghe Gheorghiu-Dej că întregul colectiv se simte onorat de vizita care a fost făcută de înalții oaspeți romîni. La înapoierea spre Bombay zeci de mii de oameni au salu­tat prietenește pe solii poporu­lui român. Pretutindeni putea fi auzit un salut străvechi în limba hindi adresat în mod tradițional oaspeților și prietenilor. „Vic­torie nouă“. Seara guvernatorul statului Maharashtra a oferit un dineu în cinstea conducătorilor statu­lui român. Presa din Bombay publică ample relatări cu privire la pri­mirea caldă care a fost făcută­­ încă din prima zi oaspeților ro­mîni de locuitorii orașului. Du­pă cum scrie ziarul de limbă engleză „Free Press Journal“, „Președintelui român însoțit de primul ministru și de ministrul afacerilor externe li s-au făcut la aeroport o primire călduroa­să. In drumul spre Raj Bhavana ei au fost aclamați de o mare mulțime“. Ziarele Times of In­dia“, „Free Press“ și „Lokasatta“ însoțesc reportajele din prima zi a vizitei cu fotografii înfă­­țișînd pe conducătorii de stat romîni la sosirea în Bombay. , • întîlniri ale scriitorilor cu cititorii In cadrul săptămînii poeziei romînești, care se desfășoară intre 14 și 20 octombrie, publi­cul cititor din regiunea noastră se va întîlni — la Sighet, Ne­grești, Satu Mare și Baia Mare — cu poeții Tiberiu Utan, Vic­tor Tulbure, Létay Lajos și Hie Constantin, care vor citi din poeziile lor. Recoltă bogată de cartofi Recent colectiviștii din Aciua, raionul Șomcuta, au terminat recoltatul cartofilor. Media la hectar este de 16.000 kg. De pe unele suprafețe de teren m­ai fertile producția de cartofi a ajuns pînă la 20.000 kg In me­­­die la hectar. (IOAN GRUMAZ). Sa deschidă cercul literar MIine după-amiază are loc deschiderea cercului literar „Mi­hail Eminescu“ de pe lingă Ca­sa de cultură a sindicatelor din Baia Mare. Cu acest prilej se întreceri­ ­ Azi la ora 10 pe stadionul „23 August“ din Baia Mare are loc întilnirea de oină tur-retur dintre echipele Minerul Săsar și reprezentativa regiunii Cri­­șana în cadrul campionatului republican de oină. La ora 13 are loc meciul de fotbal dintre vor citi versuri ale marelui poet Mihail Eminescu, se va alege bi­roul de conducere al cercului și se va întocmi planul de activi­tate al acestuia.. , sportive echipele de juniori C.S.C. Baia Mare — Topitorul Baia Mare din campionatul republican, iar la ora 15,30 are loc întilnirea dintre echipele de categoria B: C.SC. Baia Mare — Mureșul Tirgu Mureș. Conform dat­elor primite de la Consiliul agri­col regional, pînă în ziua de 13 octombrie pe pri­mul loc la însămînțări se situează raionul Sa­tu Mare. Cu mare încetineală se desfășoară însămînțările în raionul Carei. IV au­ ră­mase în urmă sînt raioanele: Cefau Silvaniei, Șomcuta, Lăpuș,Sighet și Vișeu, deoarece co­mitetele raionale de partid și comitetele exe­cutive ale sfaturilor populare raionale nu au luat măsuri eficace pentru grăbirea recoltatu­lui culturilor de toamnă, pregătirea terenului și executarea însămînțărilor. Nici situația din raionul Satu Mare nu este satisfăcătoare, deoarece nici în acest raion nu sînt folosite toate forțele la însămînțări. Comitetele raionale de partid și comitetele executive ale sfaturilor populare raionale tre­buie să mobilizeze toate forțele pentru gră­birea ritmului Însămînțărilor. Oameni ai muncii de pe ogoare! Folosiți fiecare moment din plin pentru efectuarea în­sămînțărilor în epoca optimă! ÎN RAIONUL CEHU SILVANIEI Rămînerea în urmă nu poate fi justificată Lucrările agricole de toamnă se desfășoară cu o încetineală nepermisă în raionul Cehu Sil­­vaniei. Rămînerea în urmă se datorește în primul rînd slabei organizări a muncii privind eli­berarea terenului destinat în­sămînțărilor de toamnă. Recol­tarea porumbului, spre pildă, se efectuează într-un ritm tă­răgănat, ceea ce întîrzie pregă­tirea terenului și însămînțările. Pînă la data de­ 13 octombrie din cele 11.109 ha porumb în întreg raionul producția a fost recoltată doar de pe­ 3.566 ha. Cu multă indiferență este pri­vită această problemă la gos­podăria agricolă colectivă din Someșuileac, unde nu s-a înce­put încă culesul porumbului de pe cele 174 ha, încet se desfă­șoară și recoltatul florii-soare­­lui. Mai gravă este Situația cu însămînțările. Deși 200 ha teren este pregătit, încă nici nu s-a început însămînțatul griului. Nu este cu mult mai bună si­tuația nici la vecinii din Ar­du­zel. Nici aici nu s-au luat mă­suri hotărîte pentru grăbirea ritmului la culesul porumbului și începerea însămînțărilor. Pă­rerea inginerei este că există teren bine pregătit pentru însă­mînțări. Dar atunci de ce nu s-au început însămînțările? Oa­re inginera gospodăriei nu are nici o vină pentru această si­tuație? Conducerea gospodăriei trebuie să privească cu mai mult spirit de răspundere pro­blema însămînțărilor. O mare rămînere în urmă se resimte și la gospodăria colec­tivă din Benesat, unde din cele 530 ha planificate sămînța a ajuns în sol numai pe 5 ha, de­și terenuri pregătite se găsesc și aici. Dar nu este vorba numai de gospodăriile colective amintite. In multe alte locuri situația este asemănătoare, unde însă­­mințarea griului nici nu înce­puse măcar. Din totalul de 12.520 hectare planificate în a­­cest raion, pînă la 13 octombrie a.c. s-au însămînțat doar 1.273 hectare. Ce se mai așteaptă? Sintem­ doar la jumătatea lunii octom­brie. Comitetul raional de par­tid, comitetul executiv al sfa­tului popular raional trebuie să privească cu mai mult simț de răspundere problema organizării muncii în campania agricolă de toamnă. Trebuie mobilizate toa­te forțele la recoltat, pregătii­rea terenului și la însămînțări, acestea fiind cele mai urgente sarcini in momentul de față. Organizațiile de bază din unită­țile agricole socialiste trebuie să desfășoare o susținută mun­că politică de masă, să antre­neze pe toți colectiviștii la în­trecerea socialistă sub lozinca: „Să terminăm grabnic insămin­­țările de toamnă“. Intr-o gospodărie fruntașă Gospodăria colectivă din Hrip, este una [UNK] din unitățile fruntașe din raionul Satu Mare. Acest titlu, însoțit de un drapel, a fost cîștigat pe merit de har­t­nicii colectiviști din această co­mună, îndrumați de organizația de bază, colectiviștii lucrează cu multă insuflețire la stringer­­ea recoltei bogate de floarea soarelui și porumb. Paralel cu aceste lucrări, avînd tot spriji­nul mecanizatorilor, se lucrează intens la asigurarea bazei vii­toarei recolte bogate de grîu [UNK]. Din cele 720 ha planificate pent­tru păioase de toamnă 435 ha teren a fost deja pregătit. Din acestea peste 360 ha sunt însă­­mințate. In aceste zile colectiviștii au­ început să livreze statului cele 140 tone floarea-soarelui con­tractate. La recoltarea culturilor, participă zilnic peste 300 coleci­tiviști. IOSIF POP coresp. voluntar. De ce­se A­JA 9 O întîrzie . In ciuda timpului prielnic, la gospodăriile agricole din comuna Bogdand colective (Cehu Silvaniei) însămînțările de toamnă n-au fost începute pî­nă acum citeva zile. Cu totul nesatisfăcător s-a desfășurat și pregătirea terenului. Din cele 900 de hectare planificate au fost arate doar 210 hectare. Pregătirea terenului întîrzie a­t tît in Bogdand, cît și la gospo­­­dăriile agricole colective din­ Babța, Corund și Ser. Este ne-­­cesar ca aceste lucrări să fie mult grăbite. LEGENDA : Alb raion avansat; hașurat — raion rămas în urmă : carouri mult rămase în urmă. raioane Masuri operative In timp ce la Seini mai multe tractoare stau nefolosite, la G.A.C. din Viile Apei nu există nici un tractor, cu toate că pre­gătirea terenului și semănatul sunt rămase și aici în urmă. Con­siliul agricol al orașului Baia Mare nu se preocupă de repar­tizarea și utilizarea din plin a mijloacelor mecanizate, deși timpul înaintat cere ca lucrările să fie grăbite pretutindeni. Dar pentru grăbirea pregăti­rii terenului consiliile de con­ducere ale gospodăriilor agrico­le colective, ajutate de organi­zațiile de bază, de sfaturile populare, au datoria să ia mă­suri pentru terminarea grabnică a recoltării culturilor tîrzii. Tre­buie în cel mai scurt timp În­cheiat și schimbul de semințe, neglijat pînă acum în unele gospodării. Toate forțele să fie Îndreptate spre lucrările de care depinde soarta recoltei anului viitor. . Ce fac tractoarele la Berindan ? La G.A.C. Berindan tractoarele nu sînt folosite la randa­­mentul lor datorită slabei organizări a muncii de către condu­­­cerea gospodăriei, cît și de către mecanizatori. în ziua de 11 octombrie, pe la amiază, mecaniza­­­torul Iosif Lorant a sosit cu tractorul și semănătoa­rea să înceapă semănatul griului, dar nu avea sămînță. S-au așezat pe marginea șanțului așteptind să vină președintele și inginerul cu sămînța. In acest timp se putea însămînța cel puțin un hectar cu grîu. Mecanizatorul Vasile Cărăușan a venit în plină zi din cîmp la ferma gospodăriei pentru a-și ascuți fiarele de plug, pierzînd mult timp acolo. Un alt tractor (cu plugul suspendat) a acționat o batoză cu care se vîntură boa­bele de floarea-soarelui. Nu se putea face această lucrare cu selectorul gospodăriei? Rezultatul unei asemenea „organizări“ este că din cele 250 ha s-au însămînțat doar 30 ha cu grîu. ­ Un tractor a plecat... I­eri dimineață ne-am în­­tîlnit cu Ioan Jurja, președintele G.A.C. din Cicîrlău­, și cu Gheorghe Io­­nescu, inginerul gospodăriei. Mergeau spre ferma zooteh­nică. Am intrat în vorbă. A­­flăm că din cele 230 de hec­tare planificate a fi însămîn­­țate nu s-a realizat nimic. Pentru însămînțări sînt pre­gătite vreo 20 de hectare. De ce? Pînă alaltăieri în gospo­dărie a lucrat un singur trac­tor, folosit și acela mai mult la treieratul florii-soarelui. Eliberarea terenurilor de cul­turile tîrzii se face în ritm de melc... Doar floarea soarelui și cartofii s-au recoltat de pe cca. 40 de hectare. Recolta­tul porumbului este doar la început. Consiliul de condu­cere al gospodăriei nu mobi­lizează forțele la grăbirea re­coltatului. Tractorul a fost mutat apoi la Seini, unde se află sediul brigăzii. Celor din Cicîrlău li s-au promis alte 3 tractoare din brigada f­itosa­­­nitară a S.M.T. Satulung. Și, iată, președintele și ingi­nerul stau și așteaptă. E ora 8, dar tractorul și mașina de semănat nu mai apar. Tim­pul bun se irosește. ­ taltele stau pe drumuri L­a Hba două tractoare s-au oprit la marginea drumului. E de față și­­ Alexandru Micu, șeful brigă­zii fitosanitare. Abia acum se repartizează cele 6 tractoare din brigadă la lucrările de rn­­sămînțări. „Un tractor — ne spune tovarășul Micu — ur­mează să plece la Cicîrlău la semănat. Un alt tractor va în­cepe să are mîine aici, la IU ba“. Ne-a inșirat toate trac­toarele și locurile unde vor lucra. Dar de ce nu s-a făcut această repartizare pînă a­­cum? De ce tractoarele n-au început lucrul nici la ora 8 dimineața? Conducerea S.M.T. Satulung, șeful brigăzii nu se îngrijesc de folosirea completă a capacității de lu­cru a tractoarelor. La capătul comunei Seini ] stă un alt tractor, în centrul­­ comunei — încă unul. 4 — De ce stau tractoarele? 1 — Nu mai au unde să lu­­­­creze, ne răspunde Gheorghe­­ Pașca, șeful brigăzii de trac­­­­toare. Am arat pînă acum 200­­­ de hectare și acum nu mai­­ avem teren eliberat de culturi.­­ Trei tractoare lucrează la se­­­­mânat, iar restul stau. i — A auzit și Ioan Țintaș,­­ președintele gospodăriei, vor­­s­tele șefului de brigadă, știe­m bine că mai sînt de însămîn­­țat peste 400 de hectare. Con­­­­siliul de conducere, ajutat de­­ organizația de bază, trebuie­­ să antreneze toate forțele la­­ strîngerea recoltei de porumb.

Next