Pentru Socialism, noiembrie 1962 (Anul 13, nr. 2735-2760)

1962-11-01 / nr. 2735

ORGAN AL COM­ITETULUI REGIORAL AL PARAIOBLEI BIURCITO­RESC roffliis $1 Al SFATHLE) POPULAI REGIORAL IRARAÎÎ I BREȘ Semănatul trebuie grabnic terminat! Ritm intens pînă la însâmînțarea întregii suprafețe planificate Pînă alaltăieri, cinci gospo­dării colective din raionul Sa­tu Mare, printre care cele din Iojib, Viile Satu Mare, Apa, Medieșu Aurit, au anunțat ter­minarea însămînțărilor de toam­nă. La gospodăriile colective din Ardud, Ghirișa, Agriș, Po­­tău, Rătești, Mărtinești se în­­sămințează ultimele hectare. Exemplul acestor gospodării dovedește că printr-o temeini­că organizare a muncii se poa­te asigura efectuarea la timp a lucrărilor agricole de toamnă. Alături de gospodăriile co­lective fruntașe sunt o serie de gospodării rămase în urmă la semănat, în cadrul cărora se tărăgănează și acum în mod nejustificat această importantă lucrare. Gospodăria colectivă din Soconzel e vecină cu cea din Socond. Dar în timp ce la Socond însămînțările și recol­tările sînt pe terminate, la So­conzel s-au însămînțat numai 44 la sută din suprafața pla­în ultima vreme colectiviștii din raionul Vișeu, mobilizați de organizațiile de bază, au inten­sificat minarea eforturile pentru ter­insămînțărilor de toamnă. Ca urmare, pînă ieri șase gospodării colective din raion, cum sînt cele din Ieud, Săliște, Dragomirești, Leordi­­na, au terminat însămînțările. Profitînd de timpul prielnic și de faptul că terenurile au fost rificată, iar recoltarea cultu­rilor tîrzii a fost efectuată doar în proporție de 71 la sută. Re­zultă de aici că consiliul de conducere al G.A.C. din So­conzel n-a antrenat toate foi­ în raionul Satu Mare țese la recoltat și însămînțări, n-a asigurat folosirea din plin a tractoarelor și nici a atela­jelor proprii. De o slabă acti­vitate dă dovadă in campanie și conducerea această gos­podăriei colective din Stîna, unde planul însămînțărilor a fost realizat abia în proporție de 53 la sută. Cu mult sub media pe raion se află și gos­podăriile colective din Dorolț, Solduba și altele. încetineala cu care se desfășoară lucrările în aceste unități a dus la slă­birea ritmului însămînțărilor stabilit pe plan raional, eliberate din vreme de cultu­rile tîrzii, cei din Șieu, Vișeu de Mijloc ș. a. au însămînțat însemnate suprafețe peste pla­nul inițial, însămînțările s-au efectuat în condiții agrotehni­ce mai bune decit în alți ani, s-au folosit semințe din soiuri de mare productivitate, care vor asigura obținerea unei re­colte sporite în anul viitor. Tărăgănarea însămînțărilor nu poate fi admisă, pentru că practica a dovedit că pe supra­fețele însămînțate tirziu pro­ducția la hectar este mult mai mică decit pe tarlalele insă­­mînțate în epoca optimă. Co­mitetul raional de partid și consiliul agricol raional tre­buie să intensifice sprijinul concret acordat gospodăriilor rămase în urmă, pentru ca în cadrul acestora să fie mobilizate toate forțele la grăbirea semănatului. Să se asigure efectuarea lucrărilor în ritm intens pînă la însămînțarea în­tregii suprafețe planificate. In acest scop să se urmărească buna organizare a muncii în două schimburi la brigăzile de tractoare, folosirea din plin a tuturor atelajelor gospodăriilor colective pentru strîngerea ne­întârziată a culturilor de toam­nă. Semănatul trebuie urgent tenninat. Au terminat însămînțările La G.A.C. Coldrea se însă­­mînțează ultimele suprafețe. La Prilog nu va veni iarna? în nu­meroase gospodării co­lective din raionul Oaș se dă bătălia însămînțării ultimelor suprafețe planificate cu pă­­ioase­i de toamnă. Colectiviștii din Comlăușa, Gherța Mică, Bocicău, Trișolț și Drăgușeni au și terminat această impor­tantă lucrare. In asemenea condiții pare ciudat faptul că la G.A.C. din Prilog numai 52 la sută din suprafețele planificate au fost însămînțate. De cîteva zile se află aici 9 tractoare, dar ca­pacitatea lor de lucru nu este nici pe departe folosită. In ziua de 30 octombrie au fost însămînțate numai 5 hectare, iar pregătite pentru semănat 8 hectare. in 29 octombrie, cînd în gospodărie s-au aflat 6 trac­toare, au fost pregătite abia 3 hectare, neînsămînțîndu-se în ziua respectivă nici un hectar. Consiliul de conducere (preșe­dinte Ioan Bura) neglijează mobilizarea forțelor la elibera­rea terenurilor de culturile tîr­­zii. Din cele 174 hectare cu porumb au fost recoltate doar 41. Nu s-a terminat nici recol­tatul florii-soarelui și al car­tofilor. După toate acestea, oricine se poate întreba: „La Prilog nu va veni iarna?“ Ba da! Și aceasta obligă consiliul de conducere al gospodăriei, pe mecanizatorii care lucrează aici să-și intensifice eforturile pen­tru terminarea grabnică a se­mănatului. TRACTORISTUL In satul Libotin din raionul Lăpuș lucrează tînărul trac­torist Nechita Filip, făcind parte dintr-o brigadă de me­canizatori de la S.M.T. din Satulung. Tractoristul muncește cu mult simț de răspundere, e­­xecută lucrări de cea mai bu­nă calitate, își depășește nor­ma zilnică de lucru cu 15—25 la sută, făcind și economii de carburanți. In ce constă secretul mun­cii lui de calitate, înainte de a începe munca pe o tarla nouă, in primul rînd se con­sultă cu brigadierul care-l în­soțește, dacă arătura nu este prea adîncă sau prea la su­prafață și numai după ce își reglează plugul potrivit cu so­lul respectiv trece la arătura propriu-zisă. Deși lucrează în gospodărie numai de această puțin timp, a reușit să câștige sim­patia tuturor colectiviștilor, care il apreciază pentru sârgu­­ința lui. Prin munca de cali­tate el a reușit să convingă colectiviștii că lucrările meca­nizate sunt mult superioare celor executate cu atelajele. Tînărul tractorist este năs­­­­cut aici în sat. Tot aici tră­iesc părinții și soția lui, care este învățătoare. E legat deci trup și suflet de gospodărie, pe care vrea s-o vadă bogată și înfloritoare. FLOREA BONȚIDEAN coresp. voluntar. \ I I Amil Kill Nr. 2735 ★ Jol, 1 noiembrie 1962 * , 4 pagini — 29 bani ȘTIRI DIN INDUSTRIA MINIERA Înainte de termen Dezvoltând lună de lună În­trecerea socialistă In scopul îndeplinirii planului la mine­reu extras și îmbunătățirii calității acestuia, colectivele de mineri de la Exploatările „7 Noiembrie“ Nistru, „Drape­lul roșu“ Baia Mare, „Steaua roșie“ Cavnic și „Breiner Bé­la“ Băiuț și-au îndeplinit înainte de termen planul pe luna octombrie. De menționat că aceste co­lective de muncă și-au rea­lizat înainte de termen anga­jamentele privind economiile la prețul de cost și creșterea productivității muncii. Toto­dată, Exploatările miniere „7 Noiembrie“ Nistru, „Steaua roșie" Cavnac sunt fruntașe în realizarea lucrărilor geologice. Ședința anuală a preparatorilor în ziua de 27 octombrie a.c. la Trustul minier a avut loc ședința de lucru a preparato­rilor din regiunea Maramureș. Au participat șefii instalațiilor de preparare, tehnologi, teh­nicieni, maiștri și preparatori, șefii laboratoarelor de anali­ză și de la laboratorul cen­tral, precum și șefii serviciilor control tehnic de calitate din exploatări. In cadrul lucrărilor au fost prezentate referate de către tovărășii ingineri V. Vasilov, M. Corpade și C. Buciu, care au dezbătut trei probleme im­portante: aplicarea unei me­tode unice în calculul randa­mentelor și îmbunătățirea a­­cestora, ridicarea C.T.C. la ni­velul sarcinilor actuale și ro­lul laboratoarelor în îmbună­tățirea activității instalațiilor de preparare. Participanții au dezbătut pe larg aceste probleme. Așa realizăm venituri mari Colectiviștii noștri sunt harnici și întreprinzători. Cu aju­torul mașinilor și prin aplicarea măsurilor agrotehnice reco­mandate de specialiști, gospodăria noastră obține an de an pro­ducții sporite la hectar. Metodele pentru obținerea unor pro­ducții de 2.200—2.400 kg griu, 5.000—5.500 kg porumb boabe la hectar sînt bine stăpînite de brigăzile conduse de Eugen Tábori, Emeric Homoki și de alte brigăzi și echipe din gos­podăria noastră. Ne-am creat și un puternic sector zootehnic, urmărind creșterea continuă a producției de lapte, carne, lină. Odată cu creșterea producțiilor medii și a producției globale a gospodăriei, ne-am sporit și producția marfă. Din an in an, ca urmare a bunei gospodăriri, obținem surplusuri tot mai mari de produse agricole. Acestea le valorificăm pe bază de contrac­te cu statul, care ne asigură prețuri bune, sigure, punîndu-ne la adăpost de oscilațiile pieței. In felul acesta realizăm noi ve­nituri bănești mari, contribuind totodată la aprovizionarea tot mai bună a oamenilor muncii de la orașe, precum și a in­dustriei cu produse agricole. Anul acesta am vîndut statului pe bază de contracte 240 tone de griu (față de 210 tone in anul trecut), 100 tone de floarea-soarelui,­ 1.300 tone de cartofi, sfecla de zahăr cultivată pe 80 de hectare. Acum livrăm porumbul contractat. Vindem statului din acest produs 440 de tone, adică cu 260 de tone mai mult decit in anul trecut. Am îndeplinit în mare parte și con­tractele pentru vinzarea către stat a 260.000 litri lapte și 90 to­ne de carne. Venitul total pe care-l vom realiza din contractări se ridică la peste 3 milioane de lei. Acest fapt ne dă posibilita­tea să asigurăm dezvoltarea continuă a avuției obștești — temelia bunăstării colectiviștilor — și să repartizăm sume mari după zilele-muncă efectuate. FRANC­ISC­OROSZ președintele G.A.C. din Foeni, raionul Cărei Predau cerealele contractate La bazele de recepție din Mănăștur și Tg. Lăpuș sosesc zilnic numeroase camioane în­cărcate de cereale, pe care gospodăriile agricole colective le predau în baza contractelor încheiate. Gospodăria agricolă colectivă din Brebeni, comuna Cernești, se mîndrește cu faptul că a predat întreaga cantitate de porumb contractat și mai mult de jumătate din floarea-soare­­lui. Intr-un stadiu avansat, cu indeplinirea obligațiilor con­tractuale sunt și colectiviștii din Cernești și Măgureni. In această acțiune colecti­viștii sunt sprijiniți de Autoba­za din Tg. Lăpuș și de cea din Sighet, care le pun la dispo­ziție în mod operativ mijloace­le de transport necesare duce­rii cerealelor la bazele de re­cepție. NICOLAE VAUM coresp. voluntar Gateristul Gheorgh­e Chiuzbăian de la U.I.E. TSuțu de Sus folosește­ din plini­căpacta­tatea gaterului, reușind să taie zilnic peste plan 2—3 m.c. bușteni. IN FOTOGRAFIE: Mais­s­trul principal Vasile Hoc (strigă) discută cu gateristul Gh. Chiuzbăian, =*j Comisia și ridicarea inginerilor și tehnicienilor nivelului tehnic al producției Comisiile inginerilor și tehnicienilor — în­ființate anul acesta — care funcționează pe lingă comitetel­e sindicatelor aduc un aport prețios la ridicarea nivelului tehnic al pro­ducției. Pentru a ilustra felul in care își desfășoară activitatea o astfel de comisie, ne-am adresat tovarășului inginer Andrei Za­­kota, președintele comisiei in­ginerilor și teh­nicienilor de la Uzina „Unio“ din Satu Mare. ÎNTREBARE: Care este for­ma de organizare a comisiei? RĂSPUNS: înființată în cursul lunii iulie anul curent, comisia inginerilor și tehnicie­nilor din cadrul uzinei noas­tre cuprinde un număr de 19 ingineri și tehnicieni, maiștri, reprezentanți ai tuturor sec­toarelor de producție și servi­ciilor tehnice. Activitatea în ca­drul comisiei este repartizată pe 9 grupe de probleme, ca de exemplu: munca cu inovatorii, propaganda tehnică, studii și cercetări, asistență tehnică în ateliere etc., avînd fiecare cite un responsabil. Pe baza planu­lui de muncă al comitetului sindicatului, comisia își întoc­mește un plan de acțiune tri­mestrial, cu concretizarea prin­cipalelor obiective. ÎNTREBARE: Ați putea să ne relatați cîteva aspecte din ac­tivitatea din ultimele luni a comisiei? RĂSPUNS: Cunoscînd impor­tanța pe care o constituie asis­tența tehnică a inginerilor și tehnicienilor in ateliere pentru ridicarea nivelului tehnic al producției, am trecut — con­form planului de acțiune — la studierea și înfăptuirea unor măsuri corespunzătoare. Astfel, inginerul Carol Sah­­ai, împreu­nă cu tehnicianul Pavel Buda s-au ocupat în mod sistematic de perfecționarea și extinderea sudurii automate și semiautoma­te, cât și de respectarea regi­mului de sudură la sudura ma­nuală. De asemenea, comisia s-a ocupat îndeaproape de po­sibilitățile folosirii utilajelor de mare productivitate, cum sunt strungurile semiautomate, strungurile carusel și altele, pentru prelucrarea unui cu­ mai mare număr de piese. Ca ur­mare, am făcut propuneri ser­viciului tehnologic pentru pre­lucrarea la utilajele respective a unor piese de la remorca bas­culantă de 4 tone și de la scre­­pere. Comisia noastră a sprijinit înființarea în sectoarele de producție a punctelor tehnice ale Inovatorilor. Aici inovato­rii primesc o îndrumare și un sprijin concret și calificat în pregătirea documentațiilor (de­sen, antecalculație economică), li se indică materialele de spe­cialitate pentru studiu. La sec­ția a VI-a — lăcătușărie-mon­taj — de pildă, punctul teh­nic de sprijinire a inovatori­lor desfășoară o rodnică ac­tivitate în acest sens, îndrumată de comitetul sin­dicatului, comisia inginerilor și tehnicienilor din uzina noastră a reușit ca, în intervalul ce a trecut de la înființarea ei, să popularizeze cu eficacitate cărțile tehnice. S-au format 10 comisii de specialitate pe lân­gă sectoarele de producție și servicii, în scopul prelucrării materialului documentar apă­rut și al popularizării cărților noi intrate în bibliotecă. In cadrul stației de amplificare am ținut mai multe prezentări de cărți tehnice, printre care și „Cartea strungarului“. ÎNTREBARE: Care sunt prin­cipalele obiective pe care le prevede planul de acțiuni pe acest trimestru? RĂSPUNS: Conferința de­ partid pe uzină, care a avut­ loc recent, a constatat că re­­­zolvarea matrițării pieselor for­­­jate, ca­zale și eclise pentru transportoare, este într-un sta­­­diu necorespunzător și a hotărît intensificarea muncii in acest sens. Comisia și-a inclus pro­­­blema respectivă între­princii­palele sale preocupări, antren­­înd în această muncă un num­măr corespunzător de specia­­­liști. Ridicarea calificării munn­citorilor, tehnicienilor și ingin­­erilor este sprijinită de mem­bri­i comisiei noastre prin inn­dicațiile date asupra conținu­­­tului lecțiilor. Pentru ridicarea­ nivelului tehnic al muncitori­i­lor, tehnicienilor și inginerilor, vom introduce proiectarea din,*) filmelor cu teme tehnice și vom­ îmbunătăți conținutul propan­gandei tehnice prin conferim­țe, prezentări de cărți etc. ț­ Traducînd în fapte hotărîri a­le conferinței de partid, com­­misia inginerilor și tehnicienii lor din uzina „Unio“, îndruman­tă de comitetul sindicatului, Iși va organiza activitatea sa, și pe mai departe în așa fel ca aceasta să contribuie din­ ce în ce mai mult la ridicarea­ nivelului tehnic al producției și la îmbunătățirea calității produselor. Aleea fruntașilor La Satu Mare, in parcul din Piața Li­bertății, la indica­ția comitetului oră­șenesc de partid și a consiliului al sindicatelor local s-a amenajat o alee a fruntașilor în pro­ducție. Fiecare uzi­nă, întreprindere, cooperativă mește­șugărească etc. are aici o vitrină cu un panou, pe care sunt expuse foto­grafiile fruntașilor în producție și ale inovatorilor, iar in vitrine sunt expuse produse în minia­tură, fabricate în Întreprinderea res­pectivă. Atrag a­­tenția­tea lor prin calita­locomotiva superioară pentru mine produsă de Fabrica „Unio“, ma­șinile cu gaze li­chefiate „Carpați“, „Someș“ produse la întreprinderea „1 Septembrie“, ele­ganța și confortabi­la mobilă fabricată de colectivul între­prinderii „Tudor Vladimirescu“ etc. Printre cele 114 portrete ale frunta­șilor amintim pe a­celea ale tovarăși­­lor: I. .Tilingher, F. Fekete, A. Zakotai („Unio“), v. Cristea, T. Balog („1 Sept­­tembrie“), I. Apioki, E. Blidar (I.T.A.) și altele.­­ In întregul ei, aleea fruntașilor­ contribuie la stimu­larea morală a­ fruntașilor Întrece­­­rii socialiste din­ întreprinderile săt­* mărene, la popu­­larizarea produselor­ unităților respectivă și chiar la Înfru­­­musețarea orașului«". Universitate populară de estetici l-a Marți seara la Baia Mare deschis universitatea populară de estetică, organi­zată de comitetul orășenesc pentru cultură și artă și casa de cultură a sindicatelor. La cursurile universității, care au loc de două ori pe (marțea după-amiază la lună, ora ■ 18), se predau obiectele: so­cialism științific, estetică mar­xistă, artă plastică și muzică. Cursurile universității sunt frecventate de peste 100 de persoane. Peste plan Colectivul întreprinderii de 10 luni ale acestui an a fost industrie locală „I. C. Frimu“ realizat cu o depășire de 9 din Cărei obține succese de­ la sută. Acest harnic colectiv marcabile In producție. Pla­ a reușit să realizeze peste nul de producție pe primele plan 414.000 tei economii. . . i*! Spectacole ale artiștilor bucureșteni Un nou cinem­a­­tograf sătase In cadrul turneului pe care îl întreprind Duminică, în prin țară artiștii Teatrului satiric „C. Tăna­­satul Sîrbi­o­a­se“ din București vor fi oaspeții sighetenilor TM în zilele de 4 și 5 noiembrie. Cu acest pic­ sătesc De la lej ei vor prezenta in noua sală de specia- începutul a­­colo din orașul Sighet 4 reprezentați­:. In ziua nului s­au în­dre 15 noiembrie artiștii bucureșteni vor pre­­ființat in re­­­­­­giune 9 prre­zenta spectacole pentru publicul din orașul matografe­să-Baia Mare.­iești.

Next