Pentru Socialism, iunie 1963 (Anul 13, nr. 2914-2939)

1963-06-01 / nr. 2914

A X _ ....................... £^7 B­I­E CENTRA. »M. B ARÄ 1 Î Proletari din toate uniți-vAi 03B311 AL COMHETUL­ JI RE31011 AL DL PARTID­ULUI ff M­UCITORESC ROM ȘI DL SFATULUI POPULAR REUMAI RIARAR IUREȘ In fiecare an, de 1 Iunie, să­lătorîm pe cei mai tineri cetățeni, viitorul pa­triei. Această zi este și un prilej de trecere în revistă a condițiilor ce le au fost create copiilor de partidul și gu­vernul nostru pentru ca vîrsta lor fra­gedă să fie încununată de nenumărate bucurii. Mărețele transformări revoluționare ce au avut loc în țara noastră în toa­te domeniile au creat copiilor minuna­te condiții de viață și învățătură. In fața tinerei noastre generații s-a des­chis un cîmp de activitate nelimitat, largi posibilități de afirmare a energiei și capacităților sale creatoare în intere­sul înfloririi continue a patriei, al fe­ricirii poporului, al victoriei nobilelor idei ale păcii și socialismului. Preocuparea partidului și statului nostru pentru creșterea și educarea ti­nerei generații se oglindește puternic în hotărîrile celui de al 11- lea Congres al partidului. S-a introdus obligativi­tatea învățământului de 7 ani și s-a trecut la învățămîntul de 8 ani, s-a in­trodus gratuitatea completă a întregii rețele de învățămînt, de la cel elemen­tar la școlile medii și superioare. Se lărgește continuu rețeaua de școli pro­fesionale și tehnice. Peste 3.100.000 de copii și tineri urmează școlile de toate gradele, față de numai 1.660.000 în anul școlar 1938 1939. Această creș­tere a numărului elevilor a dus implicit la o construcție masivă de noi școli — numai în ultimii trei ani construin­­du-se pentru învățămîntul de cultură generală peste 11.000 de săli de clasă. Cei peste 129.000 de elevi din regiu­nea Maramureș au primit în ultimii ani manuale școlare gratuite în valoa­re de peste 10.800.000 lei. Cele 2.925 săli de clasă, luminoase și încăpătoare, au fost înzestrate anul trecut cu mo­bilier nou și materiale didactice în va­loare de peste 8.000.000 lei. In Învățămîntul de toate gradele ti­neretul își însușește bazele științei și tehnicii­ și își formează convingeri fer­me, idei care generează sentimente puter­nice de dragoste față de patrie, față de cuceririle noastre revoluționa­re. In țara noastră școala a­­ devenit unul din principalele mijloace de edu­care socialistă și patriotică a copiilor și tineretului, de pregătire a tinerei generații pentru desăvîrșirea construc­ției socialismului și trecerea treptată la comunism. Problema educației și instruirii tine­rei generații are însă și alte aspecte nu mai puțin im­por­tante, ca, de pildă, editarea în tiraj mare a unui număr imens de cărți pentru copii, producția specială de filme pentru copii, crearea a numeroase teatre de păpuși pentru cei mici, existența caselor și palatelor pionierilor și atîtea alte realizări care le fac copiilor viața frumoasă și bo­gată, ajutîndu-i să devină oameni bine pregătiți, multilateral dezvoltați. Tot­odată, punerea la dispoziția copiilor și tineretului a frumoaselor stațiuni balneoclimaterice reprezintă o dovadă grăitoare a grijii părintești ce o poartă partidul și statul democrat popular vii­torilor cetățeni ai patriei noastre. Nu­mai în anul 1962 peste 127.000 de copii și-au petrecut vacanța în tabere și co­lonii pe litoral și în cele mai pito­rești locuri din țara noastră. Fețele sănătoase și vesele ale copii­lor din țara noastră, din toate țările socialiste, vorbesc despre fericirea ce le luminează anii copilăriei. Dar în lume există destule țări în care sufe­rințele și tristețea întunecă vîrsta fra­gedă a copilăriei. In S.U.A., cea mai bogată dintre țările capitaliste, a crescut continuu, în ultimii ani, modalitatea­­.infantilă, îndeosebi în rîndurile copiilor negri. In timp ce pentru în­vățămînt bugetul S.U.A. pe anul 1962— 1963 prevede 1,47 miliarde de dolari, pentru cheltuieli militare prevede 72,8 miliarde de dolari. Pe măsură ce fon­durile destinate asigurărilor sociale, culturii, învățămîntului etc. scad, cresc alocațiile pentru fonduri militare. Goana după cîștig pe orice cale — aceasta este singura acțiune care interesează trusturile și marile monopoluri impe­rialiste. țări Asemenea situații există și în alte capitaliste. In Paraguay, pe cînd alocațiile pentru armată și po­liție reprezintă circa 40 la sută din bugetul țării, pentru instrucția fie­cărui copil este alocată doar suma de 5 dolari pe an. Toate acestea, nu pot să nu în­grijoreze în modul cel mai profund oamenii iubitori de pace și progres din toate țările, care se rîd î ă cu­­ ol mai multă hotărîre împotriva înro­birii copiilor și tiner­elului de către capitaliști, împotriva odiosului re­gim colonialist care osîndește copiii la o viață de chin, împotriva pregă­tirilor unui nou război distrugător, pentru apărarea vieții și viitorului co­piilor și tinerilor și educarea lor în spiritul păcii și prieteniei între po­poare. Pornind de la faptul că pentru asigurarea păcii și viitorului omeni­rii are însemnătate uriașă modul în care sunt educate și pregătite gene­rațiile viitoare, propunerea făcută de la tribuna­ Organizației Națiunilor ț­nate de tovarășul Gheorghe Gheor­­gh­iu-Dej cu privire la discutarea și adoptarea unor măsuri de educare a tineretului din întreaga lume în spi­ritul­­ ideilor păcii, respectului reci­proc și înțelegerii între popoare, a primit adeziunea însuflețită a oa­menilor cinstiți din lumea întreagă care au văzut în ea o nouă afirma­re a politicii de pace a statului nos­tru, o contribuție importantă pentru victoria forțelor păcii, democrației și progresului în întreaga lume. In prima zi a lui iunie, oamenii cin­stiți de pretutindeni simt parcă mai puternică pe umerii lor răspunderea pentru apărarea păcii. Ei luptă pentru ca cei mici să se poată bucura de un viitor pașnic, ferit de urgia războiului, pentru ca omenirea să fie eliberată de amenințarea unor catastrofe nuclea­re. Tocmai de aceea opinia publică mondială își reafirmă cerința ca ideile nobile ale coexistenței pașnice să trium­fe, întărește și sprijină eforturile sin­cere ale țărilor socialiste pentru men­ținerea păcii. Sărbătorim ziua de 1 Iunie ca ini­ma plină de bucuria succeselor obținu­te, sub conducerea înțeleaptă a parti­dului, în opera de desăvîrșire a con­struirii socialismului în patria noastră. Copiii noștri sînt veseli, fericiți. Fie ca pretutindeni în lume copiii să aibă o copilărie fericită, luminoasă. * v ff »»»♦ [UNK] [UNK]««♦»♦ [UNK]>»­»"<««♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]«*«4 J i Anu: Xili Nr. 2914 $ ! * ! ♦­z l Simbătă, I­I : 1 1 iunie 1983 ? I • 1 4 pasini — 23 bani­­ I­I.. t J­i­i Cumpărări de animale Gospodăriile agricole colective din raza orașului Sighet („Viața liberă“ și „Izia") și-au propus în planul de producție ca în anul a­­cesta să dubleze efectivul de ani­male. Prevederile acestui plan se înfăptuiesc cu succes. De la în­ceputul anului și pînă în prezent cele două gospodării au cumpărat din credite acordate de stat și fon­duri proprii 94 vaci, 15 vițele și 9 bucăți tineret miascul. Deservire in trenuri Pentru o mai bună deservire a călătorilor care merg cu trenurile de cursă lungă s-au luat in­ ul­timul timp o serie de măsuri. Va­gonul restaurant nu poate satis­face rapid, in timpul dejunului sau cinei, cerințele marelui număr de călători. De aceea s-a luat mă­sura ca publicul călător să fie servit și in vagoanele de clasă cu preparate de bucătărie preamba­­late in pungi din material plastic — sandvișuri, șnițele, prăjituri etc. Băuturile răcoritoare (citronada, oranjada etc.) vor fi servite in ambalaj plastic, cu pas. Sferturile de finală ale „Cupei R. P. R.“ Miercuri s-au tras la sorți sfer­turile de finală ale „Cupei R. P. Române“ la fotbal. Meciurile se vor desfășura la 26 iunie pe terenuri neutre, după cum urmează: Știința Timișoara—C.S.M.S. Iași, Steaua sau Rapid—Minerul Baia Mare, Progresul București—Siderurgistul Galați, Dinamo București—Petrolul Pi­tești. Celor mici Colectivul de muncă al celor do­uă secții de confecții pentru copii de la Fabrica de confecții „Mondi­ala“ a întîmpinat ziua de 1 iunie — Ziua internațională a copilului — cu succese deosebite. Planul de producție lunar a fost realizat și chiar depășit. In secțiile respective au fost lansate în producție noi modele, ca: rochițe din catifea, ro­chițe din fire fine ,sintetice, rochi­țe din stofă etc., toate cu brode­rie bogată. Circa 3.000 de confecții ambalate în pungi de polietilenă cu eticheta „Trăiască Ziua inter­națională a copilului“ au fost li­vrate comerțului de stat. :fr * . ..M Mecanizarea — în pas cu cerințele actuale Inițiativa „Școala productivității“ lansată de către colectivul Uzinei me­canice de mașini și utilaj minier din Baia Mare are un larg ecou in r­o­dul muncitorilor, tehnicienilor și ingi­nerilor din întreprinderile regiunii noastre. Ținind seama de rolul deo­sebit de important pe care îl are creș­terea continuă a productivității muncii, care in ultima instanță este factorul determinant in dezvoltar­ea economiei socialiste și in ridicarea nivelului de tr­ai al întregului popor muncitor, orga­nizațiile de partid militează pentru înfăptuirea acestui obiectiv, forme și mijloace variate ale folosind muncii politice de masă, menite să mobilizeze energiile creatoare ale oamenilor la în­făptuirea mărețelor sarcini trasate de partid. Zilele trecute, la indicația organiza­ției de partid, conducerea tehnico admi­nistrativă de la întreprinderea „I. C. Frimu" din Cărei, împreună cu comi­tetele sindicatului și U.T.M., au ana­lizat intr-o ședință lărgită modul cum s-au realizat sarcinile de plan pe pri­mele 4 luni ale anului curent și gajamentele luate. Cu acest prilej au­reieșit că muncitorii, tehnicienii și in­­­ginerii de aici, sub îndrumarea organi­zației de partid, desfășurînd cu în­suflețire întrecerea socialistă, au reu­șit să obțină unele rezultate prețioase. Astfel, planul de producție a fost în­deplinit, iar angajamentele luate cu privire la realizarea de economii și be­neficii peste prevederile planului, de asemenea, au fost înfăptuite și chiar depășite pe perioada analizată. Cu toate succesele arătate mai sus, s-a constatat că unul din indicatorii de bază ai planului, respectiv productivi­tatea muncii, n-a atins nivelul sta­bilit. Pentru­­ îmbunătățirea situației și in acest domeniu cei prezenți la ședință au reanalizat planul de mă­suri tehnico-organizatorice, venind to­todată cu noi propuneri. Printre propunerile făcute s-a pus in discuție și preluarea inițiativei „Școala productivității". Organizația de partid a trecut la instruirea te­meinică a agitatorilor, care murind o vie muncă politică, de destul­­la om la om, au reușit să atragă primii „elevi" la „Școala productivității". Dintre propunerile mai prețioase a­­mintim pe cea făcută de timplarul Francisc Meszesi de la secția lemn. Ea se referă la confecționarea unui dispozitiv combinat pentru prelucra­rea mecanică a hapturilor de P.A.L. cu bordură de fag. Autorul propunerii a arătat că acest dispozitiv va în­lătura munca manuală cu rindeaua, ce se folosea la execuția hapturilor, ceea ce înseamnă că timpul de lucru la această fază, față de procedeul fo­losit pînă in prezent, se va reduce, crescînd astfel productivitatea muncii cu aproape 70 la sută. Totodată, ca­litatea lucrării va fi mult mai bună, realizindu-se in același timp o econo­mie anuală de peste 23.000 lei. Intrucit acest dispozitiv a și fost experimentat, din­ rezultatele arăta­te mai sus, se propune extinderea lui la toate echipele din întreprindere care efectuează această fază de lu­cru, precum și la restul întreprinderi­lor producătoare de mobilă din la­gume. Și la secția metal din cadrul a­­cestei întreprinderi oamenii se stră­duiesc să descopere noi rezerve­­ in­terne, care, valorificate să , vină in sprijinul creșterii productivității. Drept răspuns la chemarea colectivului de la U.M.M.U.M. Baia Mare, un grup de muncitori de la atelierul de cazan­­gerie a propus ca operația de crăi­­fuire a recipienților și cazanelor să nu se mai facă manual cu ciocanul și dalta, ci cu ajutorul unui compre­sor electric. In felul acesta se va re­duce efortul fizic al muncitorilor, iar productivitatea muncii va crește cu 10 la sută. Muncitorii din acest ate­lier au arătat că sistemul de umple­re cu apă a recipienților ce urmează să fie încercați la presiune este a­nevoios și rudimentar deoarece se face manual, cu gălețile. Ei și-au propus să confecționeze din resurse locale o pompă centrifugă, care va elimina acest neajuns, fapt care fără îndoială va duce la o sporire a pro­ductivității muncii. Muncitorul Victor Prodan, șlefuitor, a propus ca operația de șlefuire a lerenelor la mobila combinată tip „I. C. Frimu", care are piese cu curburi variate, să se execute meca­nizat prin adaptarea unor dispozitive la­ mașina de șlefuit. Intrucât exigențele cumpărătorilor de mobilă sporesc mereu, conducerea întreprinderii și comitetul sindicatului au prevăzut organizarea u­nor cursuri de calificare de scurtă durată pentru mai multe meserii. Fără îndoială că și prin acest mijloc muncitorii per­­fecționindu-și necontenit cunoștințele profesionale își vor aduce aportul la sporirea productivității muncii. tre Răspunzind chemării lansate de că­colectivul de muncă de la U.M.M.U.M. Baia Mare, muncitorii, tehnicienii și inginerii de la între­prinderea „I. C. Frimu" din Cărei, prin propunerile făc­ute cu această o­­cazie, precum și in urma altora care vor veni pe parcurs, vor contribui la creșterea productivității muncii. Vizitele delegației de activiști ai P. C. U. S. Contin­uîn­du-și călătoria prin țară, delegația de activiști ai P.C.U.S., în frunte cu N. V. Podgornîi, împreună cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, au sosit joi la Onești — orașul petro­chimiei de pe Valea Trotușului. La intrarea în regiunea Bacău, oas­peții au fost întîmpinați de tovarăși Gheorghe Roșu, membru al C.C. a P.M.R., prim-secretar al Comitetulu regional de partid Bacău, Ștefan Bo­­boș, președintele Comitetului executiv al Sfatului popular regional Bacău, și Gheorghe Amarin, secretar al Comite­tului orășenesc de partid Onești. După ce a vizitat noile construcți ale orașului Onești, delegația de ac­tiviști ai P.C.U.S. s-a îndreptat spre Combinatul de cauciuc sintetic. Directo­rul general al Combinatului, Petru Bunea, a prezentat oaspeților un scurt istoric al construirii combinatului, rea­lizările în producție ale colectivului de muncitori și tehnicieni, proiectele de dezvoltare a acestei mari unități in­dustriale. In continuare delegația a vizitat Combinatul chimic Borzești. Tovarășul Costache Sava, director general, a în­fățișat oaspeților aspecte din procesul de producție al combinatului. In timpul­­ vizitării marilor unități In­dustriale din Onești, delegații s-au in­teresat de activitatea desfășurată de organizațiile de partid pentru îndepli­nirea planului de stat, pentru educarea oamenilor muncii. Membrii delegației au avut cuvinte de înaltă apreciere pentru construcțiile industriale de la Onești și Borzești. Colectivele de muncitori, tehnicieni și ingineri din întreprinderile vizitate au făcut oaspeților o caldă primire. După vizită, membrii delegației au participat la o masă oferită în cinstea lor de Comitetul regional Bacău al P.M.R. * !"! 1 In drum spre București, oaspeții so­vietici s-au oprit la stațiunea experi­mentală viticolă Valea Călugărească, unde au fost întîmpinați de tovarășii Dumitru Balalia, membru al C.C. al P.M.R., prim-secretar al Comitetului regional de partid Ploiești, și Gheorghe Stan, președintele Sfatului popular al regiunii Ploiești Ing. Iuliu Laslo, di­rectorul stațiunii, a vorbit oaspeților despre activitatea acestui centru viti­col. Seara, delegația de activiști ai P.C.U.S. s­a înapoiat în Capitală. «i; ■ (AGERPRES) Pentru continua înfrumusețare a orașului Joi după-amiază, în sala Teatru­lui de Stat din Baia Mare a avut loc o consfătuire pe tema înfrumu­sețării și gospodăririi orașului orga­nizată de comitetul orășenesc de partid și comitetul executiv al sfa­tului popular orășenesc, cu secretarii organizațiilor de bază din cartiere, organizatorii de grupe de partid pe blocuri, președinții comitetelor de blocuri, comisiile de femei din cir­­cumscripții, gospodine etc. La lucră­rile consfătuirii a participat și to­varășul Iosif Uglar, prim-secretar al Comitetului regional de partid Ma­ramureș. Cu acest prilej tovarășul Vasile Șuta, președintele Comitetului exe­cutiv al Sfatului popular al orașului Baia Mare, a prezentat o dare de seamă privind realizările obținute în primăvara aceasta in domeniul gospodăririi și înfrumusețării orașu­lui. La chemarea comitetului orășenesc de partid și a sfatului popular orășe­nesc mii de locuitori tineri și vârst­­nici au participat la muncă patrio­tică pentru ca orașul lor să devină mai frumos. S-au creat astfel noi spații verzi, s-au plantat mii de flori, iar in toiul întrecerii s-a năs­cut inițiativa „Pentru blocul cel mai frumos și mai bine gospodărit“, ini­țiativă care a fost imbrățișată de numeroase grupe de partid, comitete de blocuri și comisii de femei și s-au Înființat primele comitete de bloc a­­le copiilor. In cadrul consfătuirii au luat cu­­vîntul numeroși participanți împăr­tășind din experiența lor și făcind o serie de propuneri pentru ca orașul Baia Mare să fie cel mai frumos și mai bine gospodărit.­­ In incheierea lucrărilor consfătu­irii a luat cuvintul tovarășul Iosif Uglar. Vorbitorul a apreciat ca po­zitivă activitatea depusă pînă in pre­zent pe linia mai bunei gospodăriri și înfrumusețări a orașului. „Orașul Baia Mare — a spus vorbitorul — arată acum mai curat, mai frumos. E îmbucurător faptul că mii de oa­meni ai muncii participă la acțiunile patriotice de înfrumusețare a orașu­lui, că în toiul întrecerii s-au năs­cut inițiative valoroase“. Tovar­­ul Iosif Uglar a recomandat grupelor de partid și comitetelor de bloc să a­­sigure extinderea acestor inițiative, să organizeze mai multe schimburi de experiență și vizite intre locatarii din cartiere diferite. I. PETRIA M­unca intensă pe ogoare! Culturi succesive In scopul completării necesarului de masă verde pentru animale, în apropierea fermei zootehnice a gospodăriei agricole de stat din Cul­­­iu Mare s-au cultivat anul acesta cîteva zeci de hectare cu secară. In ultimele săptămîni, secara a fost recoltată de pe toată suprafața, o par­te fiind furajată direct la iesle, iar o importantă cantitate a fost însi­­lozată. • r i i ■ ■ " După recoltarea secarei pentru masă verde s-a trecut îndată la pre­gătirea terenului în scopul însămînțării lui cu porumb furajer. In fotografia din stingă: mecanizatorul Ștefan Székely terminînd de recoltat secara cu combina de siloz universală; in fotografia din dreap­ta, mecanizatorii Ioan Șter, fruntaș în campania de primăvară, și Adal­bert Imbre­ază terenul părăsit de secară in vederea însămînțării lui cu porumb furajer în raionul Cehu Silvaniei Prima Brașila nu suferă animale. ÎN RITM SUSȚINUT Gospodăria colectivă din Săcășeni cultivă in acest an aproape 750 de hectare cu porumb, 280 hectare cu floarea­­soarelui etc. In prezent colectiviștii, mobilizați de organizația de partid, muncesc în ritm susți­nut pentru a efectua la timp lucrările de între­ținere a culturilor. Fi­nă la sfirșitul lunii mai ei au făcut prașila vi­ti­ pe 677 hectare cu porumb, precum și pe 220 de hectare cu floa­­rea-soarelui. La po­rumb a început de cî­teva zile și prașila a doua. La prășit se fo­losesc în gospodărie ca suprafețe întinse și mij­loacele mecanizate. Pe ogoarele raionului Cehu Silva­niei ritmul lucrărilor de întreținere a culturilor nu este satisfăcător. A­lături de gospodăriile colective frun­tașe, cum sînt cele din Mînău, Ul­­meni, Săl­ig, care fac prașila întîi pe ultimele hectare, sînt numeroase al­te unități agricole rămase în urmă cu această lucrare. Datorită slabei organizări a muncii la gospodăria colectivă din Ser (președinte Nicol­­e Kiss) prașila întîi s-a făcut numai­ pe 9 hectare pînă la 31 mai. Situația nu e cu mult mai bună nici la gos­podăriile colective din Hodod, Babța și din alte sate La G A.C. din Bab­ța, de pildă, din cele 452 de hectare cultivate cu prășitoare, doar 22 de hectare au fost prășite. Așa se face că pe plan raional prașila întîi fost efectuată numai în proporție de a 30 la sută. Comitetul raional de partid, sfatul popular raional trebuie să mo­bi­l­izeze toate forțele pentru remedierea grab­nică a acestei rămîneri în urmă.

Next