Pentru Socialism, februarie 1964 (Anul 14, nr. 3122-3146)

1964-02-23 / nr. 3141

2 H­rumul spre fruntaș­i. De cîteva zile, in sala căminului cultural din Hurezu Mare a avut loc adunarea generală a colectiviștilor. Din darea de seamă și din discu­țiile purtate pe marginea acesteia au reieșit o serie de realizări frumoa­se. Cu toate că gospodăria este încă tinără, prin măsurile luate de partid pentru unificarea gospodăriilor mici intr-o gospodărie mare s-a ajuns ca astăzi gospodăria să posede o suprafață de teren de 1.142 ha. Dacă in luna februarie 1962 în gospodărie lucrau 70 de familii, astăzi lucrează 617 familii cu 1.211 brațe de muncă. Deoarece sectorul zootehnic este adu­cător de mari venituri, s-au luat măsuri de întărire a acestuia. As­tăzi gospodăria are un sector zootehnic format din 229 bovine, 815 ovine etc. Pentru adăpostirea acestor animale, in gospodărie s-au construit în anul trecut două grajduri pentru 100 vite fiecare, un saivan pentru 500 ovine și o maternitate pentru 50 scroafe. Astfel, în prezent gospodăria a­­re 3 grajduri pentru animale mari, două saivane pentru oi și o materni­tate pentru scroafe. Pentru ca gospodăria să obțină producții sporite la ha, încă toamnă s-au luat măsurile necesare. Astfel, s-au însămințat cu grîu, din în cele mai bune condiții și la timpul cel mai potrivit, peste 350 ha, s-au făcut alături acinei de toamnă pe o suprafață de peste 300 ha. Toate a­­cestea s-au realizat cu ajutorul dat de către mecanizatorii de la S.M.T. Tășnad. Datorită faptului că terenul gospodăriei este deluros, există condiții bune pentru dezvoltarea pomiculturii și viticulturii. Numai în anul tre­cut s-au plantat pomi tineri pe o suprafață de 10 ha, urmând ca în vii­tor să se mai planteze cu pomi încă 10 ha. Pentru anul acesta, planul de producție prevede o serie de obiective de seamă. La sfîrșitul anului viitor se va ajunge la un efectiv de peste 1.100 ovine, 150 vaci cu lapte, 25 scroafe de prăsilă, un mare număr de tineret porcin și bovin. Pentru asigurarea bazei furajere se vor semăna trifoi, lucernă, borceag și porumb pentru siloz pe suprafețe mult mai mari decit în anul trecut. Pe marginea dării de seamă colectiviștii au purtat vii discuții. Deoarece o parte din fînețele naturale ale gospodăriei sunt predispuse Inundației , a arătat, printre altele, tovarășul Dumitru Miclea, este ne­cesar ca imediat să se treacă la îndiguirea văii. Un mare număr de colectiviști au făcut prețioase propuneri pentru depășirea cifrelor prevăzute în planul de producție. Adunarea generală a colectiviștilor din G.A.C. Hurezu Mare a scos în evidență că există posibilități pentru ca gospodăria să ajungă la nivelul celor fruntașe. VICTOR MICLEA coresp. voluntar AȘ» -P Colectivul librăriei „Mihai Emi­­nescu“ din Tîrgu Lăpuș acordă o deosebită atenție desfășurării in bune condiții a „Lunii cărții la sate“. Printre altele, în interiorul librăriei au fost amenajate stan­duri de cărți după criteriul apa­riției, tematicii și prezentării gra­fice. Pe ecranele cinematografelor „Minna von Barnhelm" La Cinematograful „Popular“ din Satu Mare între 24—26 februarie rulează filmul „Minna von Barnhelm“. Scenariul și regia aparțin prof. Martin Helberg, imagi­nea lui Karl Plintzmer, iar muzica lui Wilhelm Neef. Filmul este inspirat din comedia clasică a lui G. E. Lessing. In timpul războiului de șapte ani, armatele prusace pătrund pînă în Thuringia. Importante impozite în na­tură și bani sînt stoarse de la populația provinciei cu­cerite. Pentru a preintimpina represaliile împotriva populației, maiorul prusac Telheim, ofițer cinstit, plă­tește din averea personală contribuțiile ce se pretind populației. El cade în dizgrația regelui Friedrich al II-lea, care il bănuiește că s-ar fi făcut vinovat de prac­tici necinstite. Comportarea umană a maiorului Telheim a câști­gat însă iubirea tinerei nobile Minna von Barnhelm. La sfîrșitul războiului ea pleacă în Prusia, în tovărășia ca­meristei sale, pentru a-l căuta pe omul iubit. Ea îl găsește sărăcit, dezonorat și concediat din ar­mată. Din cauza situației sale precare, maiorul Tek­isim nu se mai simte demn de iubita sa. Pentru a-l recuceri, Minna, ajutată de camerista sa Franziska, pune la cale o farsă menită să-l convingă pe Telheim că și ea e săra­că, gonită de nobila ei familie, Cavaler. Telheim, soco­tind că trebuie să o ocrotească, reia legăturile cu Minna. între timp regele se convinge de nevinovăția lui Telheim și îl repune în drepturile sale. Acum nimic nu-i mai împiedică pe cei doi îndrăgostiți să se căsăto­rească. In rolurile principale: Marita Bohme (Minna), Otto Mellîes (Telheim), Cristei Bodenstein (Franziska), Ger­hard Vogt (Just), Hervart Grosse (Virt), Manfred Krug (Werner). „Agatha, lasâ-te de crime !“ Intre 24—27 februarie, la cinematogra­ful „Minerul“ rulează filmul ,,Agatha, lasă-te de crime!" — comedie satirică la adresa autorilor de romane polițiste din Occident, care creează o literatură a cri­melor și groazei. Pentru a-i da o lecție tinerei scriitoare Agatha Scott, autoarea unor senzaționale romane polițiste, tînărul avocat Peter Brent o invită pe aceasta, împreună cu se­cretarul ei, la conacul său din Morland. Aci, înscenînd o atmosferă identică șn aceea din romanul Agathei șapte sicrie", o face pe Agatha ,,Casa ca să cu­­ruască fiorii groazei. Lecuită pentru tot­deauna de acest gen de literatură, Aga­tha va părăsi crimele, râmînind alături de Peter Brent. Scenă din filmul românesc „Pisica de mare". Luni, 24 februarie 1964. PROGRAMUL I 5.00 Buletin de știri. 5.05 Cîntece­­ de muncă. 5.20 Secția de gimnastică. 5.30 Recomandări din program. 5.35 Melodii populare. 6.00 Sport. 6.07 Mu­zică ușoară interpretată la acordeon. 6.20 Secția de gimnastică. 6.30 Emi­siune pentru sate. Controlul produ­selor înmagazinate. 6.40 Jocuri popu­lare. 6.45 Salut voios de pionier. 7.00 Radiojurnal. 7.10 Cîntece patriotice. 7.30 Sfatul medicului: Vitaminele și bolile de piele. 7.35 Anunțuri, muzi­că. 7.45 Piese instrumentale. 8.00 Su­marul ziarului „Scînteia“. 8.06 Bole­­röuri și tarantele. 8.30 Rapsodii de Compozitori romîni. 9.00 Jurnalul sa­telor. 9.25 Uverturi și potpuriuri in­terpretate de fanfară. 9.46 Pagini din m­uzica de cameră a preclasici. 10.16 Muzică compozitorilor din opere. 10.45 Tarafuri ale gospodăriilor agri­cole colective. 11.00 Buletin de știri. 11.05 Muzică distractivă. 11.20 Cinci Clfttéee de Carmen Petra pe versuri de Mariana Dumitrescu. 11.40 Pagini alese din operete. 12.15 Simfonia II-a în Re major de Beethoven. 13.00­0 buletin de știri. 13.05 Recomandări din program. 13.10 Soliști romîni de muzică ușoară. 13.40 Cotele apelor Dunării. 14.00 Melodii populare din țâri socialiste. 14.30 Vreau să știu. 15.00 Suita simfonică „In lunca Sire­tului“ de Ion Hartulary Darclée. 15.22 Din creația de operetă contem­ipora­­fiä. 16.00 Prelucrări corale. 16.15 Me­lodii populare. 16.45 Piese de estradă. 17.00 Radiojurnal. 17.12 Cvartetul în mi mihör de Giuseppe Verdi. 17.40 Tinerețea nu e dragă. 18.00 Muzică populară interpretată de Maria Bu­­taciu și Fărâmiță Lambru. 18.20 Re­citalul sopranei Teodora Lucaciu. 18.35 Formații romînești de muzică ușoară. 19.00 Revista economică ra­dio. 16.20 Concertul subtămîhii. 19.46 M­uzică de estradă. 20.00 Radiojurnal. 26.10 Din éorfioara folclorului nostru 20.30 Noapte bună, copii: „Băiețelul din țara ghețurilor“, poveste de Mi­oara Cremene. 20.40 Lecția de limba rusă. Ciclul I. 20.55 Concertul pentru violoncel și orchestră de Anatel Vie­­ru. 21.15 Tribuna radio. 21.25 Arii din opere. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Muzică de dans. 23.06 Poem simfonic de Nicolae Buicliu. 23.52—23.55 Ul­timele știri. I PROGRAMUL II 8.30 Sumarul ziarului „Scînteia“. 8.36 Recomandări din program. 8.40 Me­lodii populare din Dobrogea. 9.00 Muzică distractivă din operete. 9.30 Arioso și Allegretto pentru violă de Stan Golestan. 9.42 Cîntă corul de copii al Radioteleviziunii bulgare. 10.00 Buletin de știri. 10.05 Soliști și orchestre de muzică populară. 10.30 Muzică ușoară. 10.45 Variațiuni sim­fonice de Theodor Grigoriu pe u­n cîntec de Anton Pann. 11.15 Pagini de proză italiană contemporană. 1­1.30 Melodii populare. 12.00 Buletin de știri. 12.05 Din melodiile ecranului. 12.35 Coruri din opere. 13.06 Sonata în do minor pentru pian de Mozart. 13.30 însemnări de reporter. 13.37 Program de cîntece. 14.00 Buletin de știri. 14.05 Recomandări din program. 14.10 Cîntă Valeria Rădulescu și Ion Stoian. 14.30 Cîntece și jocuri popu­lare. 15.00 Orchestre de muzică u­­șoară. 15.30 Poemul simfonic „Tasso“ de Liszt. 16.00 Radiojurnal. 16.12 Mu­zică de estradă. 16.30 Lucrări vocale și instrumentale de compozitori ro­mîni. 17.00 Din muzica popoarelor. 17.30 Sfatul medicului: Vitaminele și bolile de piele. 17.35 Anunțuri, re­clame, muzică. 18.00 Buletin de știri. 18.05 Ciclul de emisiuni de inițiere muzicală. 18.30 Cîntece pentru cei mici. 19.00 Muzică romînească de es­tradă. 19.30 Din activitatea sfaturilor populare. 19.40 Duete din opere. 20.10 Agenda teatrală. 20.30 Muzică popu­lară interpretată de Pop Simion și Iulică Ungureanu. 21.00 Radiojurnal. 21.20 Muzică ușoară. 21.30 Oameni de seamă din istoria culturii: Ștefan Lu­­chian. 22.00 Interpreți ai liedului, 22.45 Selecțiuni din opereta „Geișa“ de Jones. 23.00 Buletin de știri, 23.05 Muzică de dans. 0.10 Două capricii pentru orchestră de Theodor Rogal­­ski. 0.52—0.55 Ultimele știri. Luni, 24 februarie 1964 19.00 Jurnalul televiziunii. 10.10 Știință și tehnică pentru tineretul școlar: Cum se produce și se trans­portă energia electrică. 19.40 Pisica își scoate ghearele. 21.14 Agenda muzi­cală. 22.05 Telesport. In încheiere: Buletin de știri, buletin meteorolo­gic. Luni, 21 februarie 1964 BAIA MARE — Minerul­ Agatha, lasă-te de crime!­ 1 Mai: Fortăreață pe Rin; Popular: Sentința se va da joi; Flacăra: Tintin și misterul lunii de aur; Tineretului: Camelia. SATA MARE — Popular: Minna von Barth­­helm; Victoria: Ascunzătoarea de pe Elba; Metalul: Magistratul. CĂREI : Popular: A dispărut o navă. SI­­GHET: Strict secret. VIȘEU DE SUS. Dracul și cele zece porunci. BAIA SPRIE: Moartea în insula de zahăr. CEHU SILVANIEI: Turneul veseliei. TÂȘNAD: Aventurile lui Hukleberry Finn. ȘOMCUȚA MARE: Divorț ita­lian. NEGREȘTI: Bunica Sabella. SEMII: Moara diavolului. TÂRGU LAPUȘ: Adorabile și mincinoase. CAVNIC — Outi hui: Contele de Mon­te Cristo (seriile T și a 11 ji). BâtÎlE: Concertul mult visat. HALME­U: Chermesa. PENTRU SOCIALISM Propaganda științifică și ateistă la căminul cultural Datorită rolului însemnat pe care pro­paganda științifică și ateistă îl are în for­marea conștiinței noi, acestei laturi a muncii cultural-educative de masă i se acordă o atenție sporită. Propaganda ști­ințifică și ateistă ocupă un loc de primă importanță și în activitatea căminelor cul­turale. Eficacitatea acesteia e în funcți atît de judicioasa pregătire a manifestă­rilor, cit și de formele și metodele utili­zate. O activitate rodnică se desfășoară pe acest tărîm la căminul cultural din co­muna Apa. Temele acțiunilor organizate la căminul cultural sunt astfel alese incit să ducă la elucidarea unor probleme de larg interes și de reală­ importanță, iar formele de manifestare sunt adecvate, sub­ordonate scopurilor propuse. Care sunt aceste forme? Una din­tre e­i,Ziarul so­nor care atrage mulți colectiviști prin oportunitatea și operativitatea sa. Recent, Colectiviștii au făcut cunoștință în cadrul acestei forme de culturalizare cu proble­me ca: „Noi înfăptuiri ale științei și teh­­nic­ii“, „Concepțiile religioase în lumina științei“ și ,,Noutăți tehnice din țara ioastră Expunerile au fost atractive, ‘■aprinzătoare, accesibile și, deci, cu o s­p­ori­tă efi­c­acitat­e. In scopul explicării științifice a unor fenomene­ naturale, cum sunt: tunetele, fulgerele, cutremurele, alunecările nămirii, aurorele boreale, consiliul de con­de­ducere al căminului cultural și-a prevă­zut în planul de muncă diferite conferin­țe. In acest fel se urmărește și romante­­rm­atim­ pro indică fi­eri credințe eronate. Un aport însemnat la răspindirea cunoș­tințelor științifice il aduc și conferințele pe teme sanitare ținute de medicul Ștefan Budi. Expuneri cum sunt: „Cum să pre­venim și să tratăm gripa*1 sau „Bolile de stomac și tratarea lor“ au dovedit ca­racterul neștiințific, dăunător al descîn­­terelor și al leacurilor băbești. S-a insis­tat asupra faptului că aceste credințe au fost generate de mizeria și incultura in care a trăit poporul in trecut. Azi, cind se asigură asistentă medicală gratuită, dispare și mentalitatea care le-a spriji­nit. O activitate rodnică desfășoară in a­­cest domeniu și biblioteca. Aici se expun cu regularitate noile cărți de popularizare a științei, de combatere a misticismului, se organizează expoziții cu lucrări de li­teratură științifică. Prezentarea cărților „Biblia pentru credincioși și necredin­cioși“. ..Cum se nasc și mor zeii“, „Ori­ginea creștinismului“ s-a dovedit utilă, eficace. Consiliul de conducere al căminului cultural, la îndemnul organizației de partid din comună, a atras la această muncă și formațiile artistice de­ amatori. Ultimul program al brigăzii artistice de agitație, de pildă, a arătat că misticismul dăunător nu numai individului, ci și este lectivului. Pe baza celor amintite pînă aici, putem spune că, sub conducerea organizației de partid, consiliul de conducere al căminu­lui cultural din Apa a urmărit cu perse­verență desfășurarea la nivel corespunză­tor a propagandei științifice și ateiste, îmbunătățirea și intensificarea acestei propagande cămine și pe mai departe o sarcină de deosebită importantă pentru educarea colectiviștilor, pentru dezvolta­rea conștiinței noi, socialiste EMERIC GUZS Duminică, 23 februarie 1964. La clubul minerilor Criteriul principal de apreciere a eficacității muncii cultural-edu­cative îl constituie rezultatele ob­ținute in producție. Munca cultu­­ral-educativă trebuie să urmă­rească educarea oamenilor muncii în spiritul atitudinii noi față de muncă și societate, să cultive dra­gostea față de frumos și să-i ajute la obținerea de rezultate din ce în ce mai bune în producție. îndrumat de comitetul de partid, comitetul sindicatului de la Ex­ploatarea minieră Săsar a orien­tat activitatea cultural-educativă în direcția obținerii unor cet mai frumoase realizări în producție. La inițiativa comitetului sindicatu­lui, comisia inginerilor și tehni­cienilor pe exploatare a studiat problemele de cea mai mare actua­litate ale producției. Pe baza stu­diului făcut, împreună cu comisia inginerilor și tehnicienilor, comi­tetul sindicatului și conducerea clubului au stabilit temele refe­ratelor ce vor fi expuse la cele 4 lectorate tehnice organizate pe secții și după specific de muncă. Astfel, pentru lectorate, la care 1 participă de două ori pe lună peste 280 de muncitori, ingineri și tehnicieni, s-au prevăzut 46 de conferințe pe teme ca: „Prin fo­losirea rațională a mașinilor și uneltelor — productivitate ridicată, producție mare și preț de cost scă­zut“, „Cum pot fi mărite vitezele medii de săpare a galeriilor și suitorilor“, „Cum perforăm și ce schemă de pușcare aplicăm pen­tru a obține o producție ridicată, de calitate și la un preț de cost scăzut“, „Căile de creștere a ran­damentelor de extracție la insta­lațiile de preparare“, „Cauzele accidentelor de muncă și preveni­rea lor“ etc. Pentru a ține confe­rințele la un nivel corespunzător și pentru ca din ele cursanții să poată trage învățăminte cât mai valoroase, ca lectori au fost selec­ționați inginerii cei mai bine pre­gătiți, care cunosc bine locurile de muncă, putind astfel demon­stra fiecare caz în parte cu exem­ple din producție. Lectoratele nu constituie însă uni­ca metodă prin care clubul contri­buie la îmbunătățirea activității de producție a exploatării miniere. Nu demult, la club s-a organizat o întîlnire a evidențiaților la În­trecerea socialistă cu muncitori care obțin rezultate mai slabe în producție. Cu această ocazie, mi­nerii cei mai buni, evidențiați lu­nă de lună, cum sînt Alexandru Șandor, Petru Irimuș și alții, au vorbit pe larg despre metodele lor de muncă și felul în care iși organizează lucrul la locul de pro­ducție, arătînd ce muncește fie­care component al echipei și bri­găzii în timpul schimbului și cum urmărește șeful de echipă sau de brigadă desfășurarea urma acestor întîlniri, muncii. În organiza­rea muncii în echipe s-a îmbu­nătățit substanțial, efectul fiind creșterea simțitoare a producției în subteran. Prin rezultatele obținute, ase­menea întîlniri dovedindu-se deo­sebit de utile, pentru luna febru­arie, la inițiativa comitetului sin­dicatului, clubul și-a prevăzut or­ganizarea a 3 asemenea întîlniri. Un factor eficient în activita­tea cultural-educativă este cartea. Pentru ca și aceasta să contribuie la creșterea producției, biblioteca sindicală împreună cu cea tehni­că organizează acțiuni comune. In cadrul acestora se prezintă re­cenzii sau prezentări de cărți teh­nice și beletristice, urmate de fil­me documentare tehnice. Ince­­pînd din acest an, asemenea ac­țiuni comune vor avea loc de două ori lunar, la dormitoarele comune și la club, rulindu-se de fiecare dată câte un film documentar le­gat de specificul producției ex­ploatării miniere. Cu ocazia pri­mei acțiuni va fi prezentată „Car­tea minerului“, urmînd ca la cea de-a doua să fie prezentată „Car­tea dulgherului“, număr cu­ mai mare Pentru ca un de mineri să poată studia cărțile respective, biblioteca a fost dotată cu un nu­măr mare de volume din aceste cărți de specialitate. Clubul minerilor de la Săsar este în centrul atenției comitetu­lui de partid și a comitetului sin­dicatului, care urmăresc perma­nenta îndrumare și îmbunătățire a activității lui. Recent, de exem­plu, a fost întocmit un plan de acțiune comun, al comitetului de partid și al comitetului sindica­tului, in care sunt prevăzute o se­rie de sarcini ce revin clubului. Printre altele, se prevăd expuneri și informări tehnice la locurile de muncă, expuneri politice și cul­tural-educative, organizarea unul concurs „Cine știe minerii cîști­­gă"‘ dintre reprezentanții minelor „Sofia“ și „Valea Roșie“, etc. Activitatea clubului a contribuit în mod direct și incontestabil la obținerea succeselor in producție ale întregii exploatări miniere. Clubul minerilor trebuie să se bucure însă de un substanțial sprijin și din partea conducerii administrative a exploatării mi­niere in vederea îmbunătățirii și în continuare a activității clubu­lui, pentru sporirea muncii cultural-educative eficienței in rân­­dul colectivului de muncă al ex­ploatării miniere. RADU MUREȘANU I. I. S. „AGROFRUCT“ din Baia Mare caută spre angajare UN TEHNICIAN PENTRU POSTUL DE MECANIC ȘEF Informații suplimentare se pot primi la sediul întreprinderii din str. 6 Martie, nr. 23, telefon 2030. COMBINATUL CHIMICO-METALURGIC DIN BAIA MARE angajeaza — TURNĂTORI IN FONTA; — STRUNGARI; — PROIECTANȚI; — MAIȘTRI MECANICI. Ocuparea posturilor de maiștri se face pe bază de concurs, conform normativelor legale în vigoare, care va avea loc In ziua de 28 februarie a. c. Informații suplimentare se pot obține la serviciul personal și invă­­țămînt, telefon 6500, Interior 190. — I­P­R­O­FI­L ==­din orașul Satu Mare ANGAJEAZĂ IMEDIAT: — inginer în specialitatea produse finite din lemn pentru funcția de inginer șef cu problemele de producție, — maiștri și maiștri principali in specialitatea produse finite din lemn. Ocuparea posturilor de maiștri se face pe bază de concurs, care va a­­vea loc la data de 10 martie 1964. Informații suplimentare se pot ob­­țin­e la serviciul organizării muncii­­din strada Kirov nr. 58, telefon 1319, interior 903. Producători­i I.C.I.L. Maramureș, prin oficiile raionale și mixte, precum și prin uni­tățile de cooperație, încheie contracte și preia lapte de vacă și bivoliță în toate comunele și satele regiunii. In conformitate cu prevederile legale în vigoare, producătorii contrac­tanți care livrează la fondul de stat lapte de vacă și bivoliță beneficiază de următoarele avantaje: — Membrii G.A.C., precum și ceilalți crescători de animale individu­ali, care încheie contracte cu statul pentru cel puțin 150 litri lapte de fie­care vacă vor putea cumpăra pentru completarea necesarului de furaje, prin unitățile comerțului socialist, la preț de vînzare cu amănuntul, ur­mătoarele cantități de furaje concentrate: — 0,400 kg pentru fiecare litru de lapte de vacă și bivoliță cu pro­centul de 3,5 la sută grăsime, in perioada de la 1 noiembrie la 30 aprilie si cite 0,200 kg pentru perioada de la 1 mai la 31 octombrie.­­ Crescătorii de animale cu gospodărie individuală din zonele de deal și munte care contractează cu statul lapte și au asigurate condițiile de cazare și furajare vor putea obține credite pentru cumpărări de vad, juninci și vitele cel mult 3.000 lei pentru o vacă sau o junincă. Crescătorii de animale din zonele de deal și munte sunt scutiți de taxa de pășunat pentru vaci dacă încheie contracte cu statul pentru cel puțin 150 litri lap­te anual de fiecare vacă. Prețul de cumpărare a laptelui de vacă și bivoliță pe bază de con­tract, în toată perioada anului, este de 1,34 lei/s de lapte cu 3,5 la sută grăsime. — Producătorii care contractează și livrează lapte in­ perioada 1 ianu­arie — 30 aprilie primesc avans de furaje pînă la 50 la sută din cantita­tea de lapte eșalonată în această perioadă. La cererea producătorilor se pot acorda avansuri prin organele Băncii de Stat de pînă la 50 la sută din valoarea totală a laptelui contractat. fiQn OAJZARA. Magazinele Agrosem au pus in vinzare cantități mari de semințe de legume într-un sortiment bogat, ca­re asigură producții mari cu calități culinare și tehno­logice superioare. Soiuri pentru sere, răsadnițe și culturi in timp pro­duse de stațiunile experimentale ale Institutului de Cer­cetări Holrtiviticole și Gospodării Agricole de Stat. Depozitele Agrosem desfac : PORUMB Semințe din hibrizii dubli de mare productivitate cu perioadă de vegetație de la 105—145 zile, pentru cul­tura uscată sau pentru irigații, pentru boabe și siloz. CULTURI TEHNICE Semințe din soiuri raionate, rezistente la boli și dăunători, cu însușiri tehnologice superioare, create de stațiunile experimentale ale Institutului Central de Cer­cetări Agricole. PLANTE DE NUTREȚ Semințe de plante furajere din proveniențe valo­roase, raionate în diferite zone pedoclimatice, care asi­gură furaje cu valoare nutritivă ridicată și semințe de ierburi perene pentru înțeleniri de taluzuri, terase etc. POMI FRUCTIFERI într-un bogat sortiment și VITE din soiuri de masă și de vin, altoite pe portaltoi pentru diferite tipuri de sol. FLORI Semințe pentru culturi comerciale, parcuri și gra­dini din diferite specii, varietăți și IERBURI pentru spații verzi, terenuri de sport etc. Adresați-vă tuturor unicu­i1or AGROSEM din țară, care vă livrează din depozite și magazine semințe și material săditor din soiuri cu autenticitate și valoare culturală garantată.

Next