Pentru Socialism, februarie 1964 (Anul 14, nr. 3122-3146)
1964-02-23 / nr. 3141
2 Hrumul spre fruntași. De cîteva zile, in sala căminului cultural din Hurezu Mare a avut loc adunarea generală a colectiviștilor. Din darea de seamă și din discuțiile purtate pe marginea acesteia au reieșit o serie de realizări frumoase. Cu toate că gospodăria este încă tinără, prin măsurile luate de partid pentru unificarea gospodăriilor mici intr-o gospodărie mare s-a ajuns ca astăzi gospodăria să posede o suprafață de teren de 1.142 ha. Dacă in luna februarie 1962 în gospodărie lucrau 70 de familii, astăzi lucrează 617 familii cu 1.211 brațe de muncă. Deoarece sectorul zootehnic este aducător de mari venituri, s-au luat măsuri de întărire a acestuia. Astăzi gospodăria are un sector zootehnic format din 229 bovine, 815 ovine etc. Pentru adăpostirea acestor animale, in gospodărie s-au construit în anul trecut două grajduri pentru 100 vite fiecare, un saivan pentru 500 ovine și o maternitate pentru 50 scroafe. Astfel, în prezent gospodăria are 3 grajduri pentru animale mari, două saivane pentru oi și o maternitate pentru scroafe. Pentru ca gospodăria să obțină producții sporite la ha, încă toamnă s-au luat măsurile necesare. Astfel, s-au însămințat cu grîu, din în cele mai bune condiții și la timpul cel mai potrivit, peste 350 ha, s-au făcut alături acinei de toamnă pe o suprafață de peste 300 ha. Toate acestea s-au realizat cu ajutorul dat de către mecanizatorii de la S.M.T. Tășnad. Datorită faptului că terenul gospodăriei este deluros, există condiții bune pentru dezvoltarea pomiculturii și viticulturii. Numai în anul trecut s-au plantat pomi tineri pe o suprafață de 10 ha, urmând ca în viitor să se mai planteze cu pomi încă 10 ha. Pentru anul acesta, planul de producție prevede o serie de obiective de seamă. La sfîrșitul anului viitor se va ajunge la un efectiv de peste 1.100 ovine, 150 vaci cu lapte, 25 scroafe de prăsilă, un mare număr de tineret porcin și bovin. Pentru asigurarea bazei furajere se vor semăna trifoi, lucernă, borceag și porumb pentru siloz pe suprafețe mult mai mari decit în anul trecut. Pe marginea dării de seamă colectiviștii au purtat vii discuții. Deoarece o parte din fînețele naturale ale gospodăriei sunt predispuse Inundației , a arătat, printre altele, tovarășul Dumitru Miclea, este necesar ca imediat să se treacă la îndiguirea văii. Un mare număr de colectiviști au făcut prețioase propuneri pentru depășirea cifrelor prevăzute în planul de producție. Adunarea generală a colectiviștilor din G.A.C. Hurezu Mare a scos în evidență că există posibilități pentru ca gospodăria să ajungă la nivelul celor fruntașe. VICTOR MICLEA coresp. voluntar AȘ» -P Colectivul librăriei „Mihai Eminescu“ din Tîrgu Lăpuș acordă o deosebită atenție desfășurării in bune condiții a „Lunii cărții la sate“. Printre altele, în interiorul librăriei au fost amenajate standuri de cărți după criteriul apariției, tematicii și prezentării grafice. Pe ecranele cinematografelor „Minna von Barnhelm" La Cinematograful „Popular“ din Satu Mare între 24—26 februarie rulează filmul „Minna von Barnhelm“. Scenariul și regia aparțin prof. Martin Helberg, imaginea lui Karl Plintzmer, iar muzica lui Wilhelm Neef. Filmul este inspirat din comedia clasică a lui G. E. Lessing. In timpul războiului de șapte ani, armatele prusace pătrund pînă în Thuringia. Importante impozite în natură și bani sînt stoarse de la populația provinciei cucerite. Pentru a preintimpina represaliile împotriva populației, maiorul prusac Telheim, ofițer cinstit, plătește din averea personală contribuțiile ce se pretind populației. El cade în dizgrația regelui Friedrich al II-lea, care il bănuiește că s-ar fi făcut vinovat de practici necinstite. Comportarea umană a maiorului Telheim a câștigat însă iubirea tinerei nobile Minna von Barnhelm. La sfîrșitul războiului ea pleacă în Prusia, în tovărășia cameristei sale, pentru a-l căuta pe omul iubit. Ea îl găsește sărăcit, dezonorat și concediat din armată. Din cauza situației sale precare, maiorul Tekisim nu se mai simte demn de iubita sa. Pentru a-l recuceri, Minna, ajutată de camerista sa Franziska, pune la cale o farsă menită să-l convingă pe Telheim că și ea e săracă, gonită de nobila ei familie, Cavaler. Telheim, socotind că trebuie să o ocrotească, reia legăturile cu Minna. între timp regele se convinge de nevinovăția lui Telheim și îl repune în drepturile sale. Acum nimic nu-i mai împiedică pe cei doi îndrăgostiți să se căsătorească. In rolurile principale: Marita Bohme (Minna), Otto Mellîes (Telheim), Cristei Bodenstein (Franziska), Gerhard Vogt (Just), Hervart Grosse (Virt), Manfred Krug (Werner). „Agatha, lasâ-te de crime !“ Intre 24—27 februarie, la cinematograful „Minerul“ rulează filmul ,,Agatha, lasă-te de crime!" — comedie satirică la adresa autorilor de romane polițiste din Occident, care creează o literatură a crimelor și groazei. Pentru a-i da o lecție tinerei scriitoare Agatha Scott, autoarea unor senzaționale romane polițiste, tînărul avocat Peter Brent o invită pe aceasta, împreună cu secretarul ei, la conacul său din Morland. Aci, înscenînd o atmosferă identică șn aceea din romanul Agathei șapte sicrie", o face pe Agatha ,,Casa ca să curuască fiorii groazei. Lecuită pentru totdeauna de acest gen de literatură, Agatha va părăsi crimele, râmînind alături de Peter Brent. Scenă din filmul românesc „Pisica de mare". Luni, 24 februarie 1964. PROGRAMUL I 5.00 Buletin de știri. 5.05 Cîntece de muncă. 5.20 Secția de gimnastică. 5.30 Recomandări din program. 5.35 Melodii populare. 6.00 Sport. 6.07 Muzică ușoară interpretată la acordeon. 6.20 Secția de gimnastică. 6.30 Emisiune pentru sate. Controlul produselor înmagazinate. 6.40 Jocuri populare. 6.45 Salut voios de pionier. 7.00 Radiojurnal. 7.10 Cîntece patriotice. 7.30 Sfatul medicului: Vitaminele și bolile de piele. 7.35 Anunțuri, muzică. 7.45 Piese instrumentale. 8.00 Sumarul ziarului „Scînteia“. 8.06 Boleröuri și tarantele. 8.30 Rapsodii de Compozitori romîni. 9.00 Jurnalul satelor. 9.25 Uverturi și potpuriuri interpretate de fanfară. 9.46 Pagini din muzica de cameră a preclasici. 10.16 Muzică compozitorilor din opere. 10.45 Tarafuri ale gospodăriilor agricole colective. 11.00 Buletin de știri. 11.05 Muzică distractivă. 11.20 Cinci Clfttéee de Carmen Petra pe versuri de Mariana Dumitrescu. 11.40 Pagini alese din operete. 12.15 Simfonia II-a în Re major de Beethoven. 13.000 buletin de știri. 13.05 Recomandări din program. 13.10 Soliști romîni de muzică ușoară. 13.40 Cotele apelor Dunării. 14.00 Melodii populare din țâri socialiste. 14.30 Vreau să știu. 15.00 Suita simfonică „In lunca Siretului“ de Ion Hartulary Darclée. 15.22 Din creația de operetă contemiporafiä. 16.00 Prelucrări corale. 16.15 Melodii populare. 16.45 Piese de estradă. 17.00 Radiojurnal. 17.12 Cvartetul în mi mihör de Giuseppe Verdi. 17.40 Tinerețea nu e dragă. 18.00 Muzică populară interpretată de Maria Butaciu și Fărâmiță Lambru. 18.20 Recitalul sopranei Teodora Lucaciu. 18.35 Formații romînești de muzică ușoară. 19.00 Revista economică radio. 16.20 Concertul subtămîhii. 19.46 Muzică de estradă. 20.00 Radiojurnal. 26.10 Din éorfioara folclorului nostru 20.30 Noapte bună, copii: „Băiețelul din țara ghețurilor“, poveste de Mioara Cremene. 20.40 Lecția de limba rusă. Ciclul I. 20.55 Concertul pentru violoncel și orchestră de Anatel Vieru. 21.15 Tribuna radio. 21.25 Arii din opere. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Muzică de dans. 23.06 Poem simfonic de Nicolae Buicliu. 23.52—23.55 Ultimele știri. I PROGRAMUL II 8.30 Sumarul ziarului „Scînteia“. 8.36 Recomandări din program. 8.40 Melodii populare din Dobrogea. 9.00 Muzică distractivă din operete. 9.30 Arioso și Allegretto pentru violă de Stan Golestan. 9.42 Cîntă corul de copii al Radioteleviziunii bulgare. 10.00 Buletin de știri. 10.05 Soliști și orchestre de muzică populară. 10.30 Muzică ușoară. 10.45 Variațiuni simfonice de Theodor Grigoriu pe un cîntec de Anton Pann. 11.15 Pagini de proză italiană contemporană. 11.30 Melodii populare. 12.00 Buletin de știri. 12.05 Din melodiile ecranului. 12.35 Coruri din opere. 13.06 Sonata în do minor pentru pian de Mozart. 13.30 însemnări de reporter. 13.37 Program de cîntece. 14.00 Buletin de știri. 14.05 Recomandări din program. 14.10 Cîntă Valeria Rădulescu și Ion Stoian. 14.30 Cîntece și jocuri populare. 15.00 Orchestre de muzică ușoară. 15.30 Poemul simfonic „Tasso“ de Liszt. 16.00 Radiojurnal. 16.12 Muzică de estradă. 16.30 Lucrări vocale și instrumentale de compozitori romîni. 17.00 Din muzica popoarelor. 17.30 Sfatul medicului: Vitaminele și bolile de piele. 17.35 Anunțuri, reclame, muzică. 18.00 Buletin de știri. 18.05 Ciclul de emisiuni de inițiere muzicală. 18.30 Cîntece pentru cei mici. 19.00 Muzică romînească de estradă. 19.30 Din activitatea sfaturilor populare. 19.40 Duete din opere. 20.10 Agenda teatrală. 20.30 Muzică populară interpretată de Pop Simion și Iulică Ungureanu. 21.00 Radiojurnal. 21.20 Muzică ușoară. 21.30 Oameni de seamă din istoria culturii: Ștefan Luchian. 22.00 Interpreți ai liedului, 22.45 Selecțiuni din opereta „Geișa“ de Jones. 23.00 Buletin de știri, 23.05 Muzică de dans. 0.10 Două capricii pentru orchestră de Theodor Rogalski. 0.52—0.55 Ultimele știri. Luni, 24 februarie 1964 19.00 Jurnalul televiziunii. 10.10 Știință și tehnică pentru tineretul școlar: Cum se produce și se transportă energia electrică. 19.40 Pisica își scoate ghearele. 21.14 Agenda muzicală. 22.05 Telesport. In încheiere: Buletin de știri, buletin meteorologic. Luni, 21 februarie 1964 BAIA MARE — Minerul Agatha, lasă-te de crime! 1 Mai: Fortăreață pe Rin; Popular: Sentința se va da joi; Flacăra: Tintin și misterul lunii de aur; Tineretului: Camelia. SATA MARE — Popular: Minna von Barthhelm; Victoria: Ascunzătoarea de pe Elba; Metalul: Magistratul. CĂREI : Popular: A dispărut o navă. SIGHET: Strict secret. VIȘEU DE SUS. Dracul și cele zece porunci. BAIA SPRIE: Moartea în insula de zahăr. CEHU SILVANIEI: Turneul veseliei. TÂȘNAD: Aventurile lui Hukleberry Finn. ȘOMCUȚA MARE: Divorț italian. NEGREȘTI: Bunica Sabella. SEMII: Moara diavolului. TÂRGU LAPUȘ: Adorabile și mincinoase. CAVNIC — Outi hui: Contele de Monte Cristo (seriile T și a 11 ji). BâtÎlE: Concertul mult visat. HALMEU: Chermesa. PENTRU SOCIALISM Propaganda științifică și ateistă la căminul cultural Datorită rolului însemnat pe care propaganda științifică și ateistă îl are în formarea conștiinței noi, acestei laturi a muncii cultural-educative de masă i se acordă o atenție sporită. Propaganda științifică și ateistă ocupă un loc de primă importanță și în activitatea căminelor culturale. Eficacitatea acesteia e în funcți atît de judicioasa pregătire a manifestărilor, cit și de formele și metodele utilizate. O activitate rodnică se desfășoară pe acest tărîm la căminul cultural din comuna Apa. Temele acțiunilor organizate la căminul cultural sunt astfel alese incit să ducă la elucidarea unor probleme de larg interes și de reală importanță, iar formele de manifestare sunt adecvate, subordonate scopurilor propuse. Care sunt aceste forme? Una dintre ei,Ziarul sonor care atrage mulți colectiviști prin oportunitatea și operativitatea sa. Recent, Colectiviștii au făcut cunoștință în cadrul acestei forme de culturalizare cu probleme ca: „Noi înfăptuiri ale științei și tehnicii“, „Concepțiile religioase în lumina științei“ și ,,Noutăți tehnice din țara ioastră Expunerile au fost atractive, ‘■aprinzătoare, accesibile și, deci, cu o sporită eficacitate. In scopul explicării științifice a unor fenomene naturale, cum sunt: tunetele, fulgerele, cutremurele, alunecările nămirii, aurorele boreale, consiliul de condeducere al căminului cultural și-a prevăzut în planul de muncă diferite conferințe. In acest fel se urmărește și romantermatim pro indică fieri credințe eronate. Un aport însemnat la răspindirea cunoștințelor științifice il aduc și conferințele pe teme sanitare ținute de medicul Ștefan Budi. Expuneri cum sunt: „Cum să prevenim și să tratăm gripa*1 sau „Bolile de stomac și tratarea lor“ au dovedit caracterul neștiințific, dăunător al descînterelor și al leacurilor băbești. S-a insistat asupra faptului că aceste credințe au fost generate de mizeria și incultura in care a trăit poporul in trecut. Azi, cind se asigură asistentă medicală gratuită, dispare și mentalitatea care le-a sprijinit. O activitate rodnică desfășoară in acest domeniu și biblioteca. Aici se expun cu regularitate noile cărți de popularizare a științei, de combatere a misticismului, se organizează expoziții cu lucrări de literatură științifică. Prezentarea cărților „Biblia pentru credincioși și necredincioși“. ..Cum se nasc și mor zeii“, „Originea creștinismului“ s-a dovedit utilă, eficace. Consiliul de conducere al căminului cultural, la îndemnul organizației de partid din comună, a atras la această muncă și formațiile artistice de amatori. Ultimul program al brigăzii artistice de agitație, de pildă, a arătat că misticismul dăunător nu numai individului, ci și este lectivului. Pe baza celor amintite pînă aici, putem spune că, sub conducerea organizației de partid, consiliul de conducere al căminului cultural din Apa a urmărit cu perseverență desfășurarea la nivel corespunzător a propagandei științifice și ateiste, îmbunătățirea și intensificarea acestei propagande cămine și pe mai departe o sarcină de deosebită importantă pentru educarea colectiviștilor, pentru dezvoltarea conștiinței noi, socialiste EMERIC GUZS Duminică, 23 februarie 1964. La clubul minerilor Criteriul principal de apreciere a eficacității muncii cultural-educative îl constituie rezultatele obținute in producție. Munca cultural-educativă trebuie să urmărească educarea oamenilor muncii în spiritul atitudinii noi față de muncă și societate, să cultive dragostea față de frumos și să-i ajute la obținerea de rezultate din ce în ce mai bune în producție. îndrumat de comitetul de partid, comitetul sindicatului de la Exploatarea minieră Săsar a orientat activitatea cultural-educativă în direcția obținerii unor cet mai frumoase realizări în producție. La inițiativa comitetului sindicatului, comisia inginerilor și tehnicienilor pe exploatare a studiat problemele de cea mai mare actualitate ale producției. Pe baza studiului făcut, împreună cu comisia inginerilor și tehnicienilor, comitetul sindicatului și conducerea clubului au stabilit temele referatelor ce vor fi expuse la cele 4 lectorate tehnice organizate pe secții și după specific de muncă. Astfel, pentru lectorate, la care 1 participă de două ori pe lună peste 280 de muncitori, ingineri și tehnicieni, s-au prevăzut 46 de conferințe pe teme ca: „Prin folosirea rațională a mașinilor și uneltelor — productivitate ridicată, producție mare și preț de cost scăzut“, „Cum pot fi mărite vitezele medii de săpare a galeriilor și suitorilor“, „Cum perforăm și ce schemă de pușcare aplicăm pentru a obține o producție ridicată, de calitate și la un preț de cost scăzut“, „Căile de creștere a randamentelor de extracție la instalațiile de preparare“, „Cauzele accidentelor de muncă și prevenirea lor“ etc. Pentru a ține conferințele la un nivel corespunzător și pentru ca din ele cursanții să poată trage învățăminte cât mai valoroase, ca lectori au fost selecționați inginerii cei mai bine pregătiți, care cunosc bine locurile de muncă, putind astfel demonstra fiecare caz în parte cu exemple din producție. Lectoratele nu constituie însă unica metodă prin care clubul contribuie la îmbunătățirea activității de producție a exploatării miniere. Nu demult, la club s-a organizat o întîlnire a evidențiaților la Întrecerea socialistă cu muncitori care obțin rezultate mai slabe în producție. Cu această ocazie, minerii cei mai buni, evidențiați lună de lună, cum sînt Alexandru Șandor, Petru Irimuș și alții, au vorbit pe larg despre metodele lor de muncă și felul în care iși organizează lucrul la locul de producție, arătînd ce muncește fiecare component al echipei și brigăzii în timpul schimbului și cum urmărește șeful de echipă sau de brigadă desfășurarea urma acestor întîlniri, muncii. În organizarea muncii în echipe s-a îmbunătățit substanțial, efectul fiind creșterea simțitoare a producției în subteran. Prin rezultatele obținute, asemenea întîlniri dovedindu-se deosebit de utile, pentru luna februarie, la inițiativa comitetului sindicatului, clubul și-a prevăzut organizarea a 3 asemenea întîlniri. Un factor eficient în activitatea cultural-educativă este cartea. Pentru ca și aceasta să contribuie la creșterea producției, biblioteca sindicală împreună cu cea tehnică organizează acțiuni comune. In cadrul acestora se prezintă recenzii sau prezentări de cărți tehnice și beletristice, urmate de filme documentare tehnice. Incepînd din acest an, asemenea acțiuni comune vor avea loc de două ori lunar, la dormitoarele comune și la club, rulindu-se de fiecare dată câte un film documentar legat de specificul producției exploatării miniere. Cu ocazia primei acțiuni va fi prezentată „Cartea minerului“, urmînd ca la cea de-a doua să fie prezentată „Cartea dulgherului“, număr cu mai mare Pentru ca un de mineri să poată studia cărțile respective, biblioteca a fost dotată cu un număr mare de volume din aceste cărți de specialitate. Clubul minerilor de la Săsar este în centrul atenției comitetului de partid și a comitetului sindicatului, care urmăresc permanenta îndrumare și îmbunătățire a activității lui. Recent, de exemplu, a fost întocmit un plan de acțiune comun, al comitetului de partid și al comitetului sindicatului, in care sunt prevăzute o serie de sarcini ce revin clubului. Printre altele, se prevăd expuneri și informări tehnice la locurile de muncă, expuneri politice și cultural-educative, organizarea unul concurs „Cine știe minerii cîștigă"‘ dintre reprezentanții minelor „Sofia“ și „Valea Roșie“, etc. Activitatea clubului a contribuit în mod direct și incontestabil la obținerea succeselor in producție ale întregii exploatări miniere. Clubul minerilor trebuie să se bucure însă de un substanțial sprijin și din partea conducerii administrative a exploatării miniere in vederea îmbunătățirii și în continuare a activității clubului, pentru sporirea muncii cultural-educative eficienței in rândul colectivului de muncă al exploatării miniere. RADU MUREȘANU I. I. S. „AGROFRUCT“ din Baia Mare caută spre angajare UN TEHNICIAN PENTRU POSTUL DE MECANIC ȘEF Informații suplimentare se pot primi la sediul întreprinderii din str. 6 Martie, nr. 23, telefon 2030. COMBINATUL CHIMICO-METALURGIC DIN BAIA MARE angajeaza — TURNĂTORI IN FONTA; — STRUNGARI; — PROIECTANȚI; — MAIȘTRI MECANICI. Ocuparea posturilor de maiștri se face pe bază de concurs, conform normativelor legale în vigoare, care va avea loc In ziua de 28 februarie a. c. Informații suplimentare se pot obține la serviciul personal și invățămînt, telefon 6500, Interior 190. — IPROFIL ==din orașul Satu Mare ANGAJEAZĂ IMEDIAT: — inginer în specialitatea produse finite din lemn pentru funcția de inginer șef cu problemele de producție, — maiștri și maiștri principali in specialitatea produse finite din lemn. Ocuparea posturilor de maiștri se face pe bază de concurs, care va avea loc la data de 10 martie 1964. Informații suplimentare se pot obține la serviciul organizării munciidin strada Kirov nr. 58, telefon 1319, interior 903. Producătorii I.C.I.L. Maramureș, prin oficiile raionale și mixte, precum și prin unitățile de cooperație, încheie contracte și preia lapte de vacă și bivoliță în toate comunele și satele regiunii. In conformitate cu prevederile legale în vigoare, producătorii contractanți care livrează la fondul de stat lapte de vacă și bivoliță beneficiază de următoarele avantaje: — Membrii G.A.C., precum și ceilalți crescători de animale individuali, care încheie contracte cu statul pentru cel puțin 150 litri lapte de fiecare vacă vor putea cumpăra pentru completarea necesarului de furaje, prin unitățile comerțului socialist, la preț de vînzare cu amănuntul, următoarele cantități de furaje concentrate: — 0,400 kg pentru fiecare litru de lapte de vacă și bivoliță cu procentul de 3,5 la sută grăsime, in perioada de la 1 noiembrie la 30 aprilie si cite 0,200 kg pentru perioada de la 1 mai la 31 octombrie. Crescătorii de animale cu gospodărie individuală din zonele de deal și munte care contractează cu statul lapte și au asigurate condițiile de cazare și furajare vor putea obține credite pentru cumpărări de vad, juninci și vitele cel mult 3.000 lei pentru o vacă sau o junincă. Crescătorii de animale din zonele de deal și munte sunt scutiți de taxa de pășunat pentru vaci dacă încheie contracte cu statul pentru cel puțin 150 litri lapte anual de fiecare vacă. Prețul de cumpărare a laptelui de vacă și bivoliță pe bază de contract, în toată perioada anului, este de 1,34 lei/s de lapte cu 3,5 la sută grăsime. — Producătorii care contractează și livrează lapte in perioada 1 ianuarie — 30 aprilie primesc avans de furaje pînă la 50 la sută din cantitatea de lapte eșalonată în această perioadă. La cererea producătorilor se pot acorda avansuri prin organele Băncii de Stat de pînă la 50 la sută din valoarea totală a laptelui contractat. fiQn OAJZARA. Magazinele Agrosem au pus in vinzare cantități mari de semințe de legume într-un sortiment bogat, care asigură producții mari cu calități culinare și tehnologice superioare. Soiuri pentru sere, răsadnițe și culturi in timp produse de stațiunile experimentale ale Institutului de Cercetări Holrtiviticole și Gospodării Agricole de Stat. Depozitele Agrosem desfac : PORUMB Semințe din hibrizii dubli de mare productivitate cu perioadă de vegetație de la 105—145 zile, pentru cultura uscată sau pentru irigații, pentru boabe și siloz. CULTURI TEHNICE Semințe din soiuri raionate, rezistente la boli și dăunători, cu însușiri tehnologice superioare, create de stațiunile experimentale ale Institutului Central de Cercetări Agricole. PLANTE DE NUTREȚ Semințe de plante furajere din proveniențe valoroase, raionate în diferite zone pedoclimatice, care asigură furaje cu valoare nutritivă ridicată și semințe de ierburi perene pentru înțeleniri de taluzuri, terase etc. POMI FRUCTIFERI într-un bogat sortiment și VITE din soiuri de masă și de vin, altoite pe portaltoi pentru diferite tipuri de sol. FLORI Semințe pentru culturi comerciale, parcuri și gradini din diferite specii, varietăți și IERBURI pentru spații verzi, terenuri de sport etc. Adresați-vă tuturor unicui1or AGROSEM din țară, care vă livrează din depozite și magazine semințe și material săditor din soiuri cu autenticitate și valoare culturală garantată.