Pentru Socialism, iulie 1964 (Anul 14, nr. 3249-3275)
1964-07-01 / nr. 3249
ARCAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN AL SFATULUI POPULAR REGIONAL MARAMUREȘ Eficacitatea _ cerință principală a muncii politice de masă Aproape de viațți de producție însuflețiți de Hotărîrea partidului guvernului nostru cu privire majorarea salariilor la toate categorariile de salariați, reducerea unor cote ale impozitului pe salarii, colectivul nostru de muncă sub Îndrumarea organizațiilor de partid, desfășoară și mai larg steagul întrecerii socialiste pentru a întîmpina cea de-a XX-a aniversare a eliberării patriei cu noi succese în realizarea și depășirea angajamentelor luate, îmbunătățind zi de zi metodele de muncă în rezolvarea problemelor economice, organizațiile de partid de la Exploatarea minieră Săsar, sub îndrumarea comitetului de partid, au sporit eficiența activității lor politico-organizatorice, mobilizind tot mai activ pe muncitori, tehnicieni și depășirea și ingineri la realizarea tuturor indicatorilor planului de stat, a angajamentelor. Comitetul de partid a câștigat o bună experiență în rezolvarea cu succes a complexelor probleme pe care le ridică producția. Acest lucru este ilustrat și de faptul că sarcinile de plan pe primul semestru a.c. au fost îndeplinite încă la data de 24 iunie. O privire de ansamblu asupra întregii munci de partid desfășurate în exploatarea noastră minieră subliniază creșterea competenței comitetului de partid și a celor 13 organizații de bază în rezolvarea cu succes a tuturor loturilor producției. Ceea ce a imprimat în mod deosebit eficacitatea în munca de partid a fost analiza permanentă, profundă și complexă și mersului îndeplinirii sarcinilor de plan și a angajamentelor în toate sectoarele de muncă și stabilirea de fiecare dată a celor mai necesare măsuri organizatorice și politice pentru îmbunătățirea continuă a activității. Preocuparea permanentă pentru problemele producției se desprinde din însuși conținutul planurilor de muncă ale comitetului de partid, unde alături de probleme ca: asigurarea ritmicității producției, reducerea procentului de steril din minereu, creșterea productivității în transporturile din subteran și altele, au stat problemele perfecționării metodelor de generalizare a experienței înaintate, antrenarea activului fără de partid în studierea principalelor aspecte ale muncii, dezvoltarea conștiinței socialiste a minerilor, tehnicienilor, inginerilor și a celorlalți salariați— toate urmărind nemijlocit interesele producției. Totodată comitetul de partid a ajutat și organizațiile de bază să planifice judicios munca politico-organizatorică. Rezultate bune au fost dobîndite în ultima vreme îndeosebi în permanentizarea activității colectivului economic, de pe lingă comitetul de partid, format din comuniști temeinic pregătiți, cu o bogată experiență în producție. Pe baza planului tematic, acest colectiv studiază diferite aspecte ridicate de producție, făcînd propuneri pentru reducerea diluției în minereu la mina Sofia, eliminarea deficiențelor in organizarea transportului de persoane, minereu și materiale în subteran, lichidarea cauzelor rămînerii sub plan a echipelor din unele sectoare și altele. Numai în ultimele 3 luni, măsurile politice, organizatorice și tehnice luate in urma unor astfel de studii au dus, de pildă, la reducerea de la 21 la 16 la sută a diluției volumetrice a minereului de la mina Sofia. In exercitarea unui control sistematic, operativ și exigent asupra îndeplinirii hotărîrilor, comitetul de partid și organizațiile de bază antrenează tot mai larg întreaga masă a membrilor de partid. Aceasta este nu numai chezășia rezolvării cu succes a sarcinilor curente, ci și garanția preîntîmpinării unor deficiențe pentru a căror lichidare ar fi necesare eforturi mari și timp mai îndelungat. Periodic, membrii și candidații de partid prezintă în fața organizațiilor de bază scurte informări despre modul în care își duc la îndeplinire sarcinile individuale. Cu un asemenea prilej, comunistul Eugen Racz dintr-o organizație de bază de la mina Sofia a informat despre mersul realizării unui suitor care prezintă o importanță deosebită pentru sectorul II al minei. Discuțiile au scos în evidență atît mijloacele bune folosite in rezolvarea sarcinii individuale, cit și posibilitatea ca printr-un sprijin mai apropiat din partea conducerii minei lucrarea să fie terminată cu 15 zile mai devreme. Același control IOAN POPA secretarul Comitetului de partid de la Exploatarea minieră Săsar (Continuare în pag. a 3-a). . »QPS34W3 'W* :IL'3n Vasile Filinten’, evidențiat în întrecerea socialistă la E. M. Săsar, lucrează la mașina de încărcat minereu. 8 8 6 00 00 00 00 00 90 00 00 0000 «0 00 00 < < 8 Anul XIV Nr. 3249 Miercuri 1 iulie 1964 % 4 pagini — 20 bani 8 8888 £ £ 8 S £ £ £ £ £ £ i «o oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo • ? NOUTĂȚI DIN REGIUNE ■> ...■ , ■ ______ Orzul s-a recoltat de pe 295 hectare Pe ogoarele gospodăriilor colective din raionul Satu Mare se lucrează tot mai intens la seceratul Orzului de toamnă. Pînă în ziua de 30 iunie seceratul orzului s-a terminat pe o suprafață de 295 ha. Cele mai bune rezultate le-au obținut colectiviștii din Culciu Mic, care au secerat orzul de pe 59 ha. Ei sunt urmați de vecinii lor din Cărășeu și Păulești, care au secerat 40, respectiv 36 ha. Seceratul orzului se desfășoară din plin și în G.A.C. din Sătmărel (30 ha), Potău (20 ha) și in alte gospodării. Un nou sat electrificat Una din preocupările principale ale comitetului executiv al Sfatului popular comunal din Băsești, raionul Cehu Silvaniei, este electrificarea comunei. Prin contribuția voluntară și munca patriotică a cetățenilor satul Stremți a fost electrificat în ziua de 27 iunie cu mult înainte de termen. Prin munca patriotică efectuată la care a participat și tineretul s-au economisit aproape 10.000 lei. O contribuție deosebită la electrificarea satului a adus-o brigada de electricieni de la I.R.E. Baia Mare condusă de Ion Iordache. (De la IOAN ERDEI.) Turneul Teatrului de Comedie Artiștii Teatrului de Comedie din București sunt în aceste zile oaspeți ai publicului băimărean. Cu acest prilej, ieri seară ei au prezentat în sala teatrului de stat din localitate un spectacol cu comedia „Șeful sectorului sufletea de Al. Mirodan cu Radu Beligan, artist al poporului, Vasilica Tastaman, Amza Pellea, Costel Constantinescu, Sanda Toma, Dumitru Cheșa. Spectacolul s-a bucurat de un deosebit succes. Aceeași piesă va fi prezentată și azi la ora 20,30 tot în sala teatrului de stat, după care actorii teatrului bucureștean se vor deplasa la Satu Mare. închiderea Festivalului filmului romînesc ' Duminică seara, la Teatrul de Vară din Mamaia a avut loc festivitatea de închidere a Festivalului filmului romînesc. Au participat tovarășii: Gheorghe Apostol, Chivu Stoica, Alexandru Moghioroș, Leonte Răutu, Constanța Crăciun, președintele Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă, Gheorghe Rădoi, ministrul industriei construcțiilor de mașini, Vasile Vîlcu, prim-secretar al Comitetului, regional Dobrogea al P.M.R., reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, oameni de cultură și artă, oaspeți străini, un numeros public. Festivitatea a fost deschisă de Mihnea Gheorghiu, președintele Consiliului cinematografiei, care a arătat că ultima seară a primului Festival al filmului romînesc încununează eforturile și elanurile inimoase ce au condus la plantarea unui nou salon pe calea progresului artei romînești. întrecerea colegială a cineaștilor romîni și întilnirea sărbătorească cu publicul se încheie cu încă un succes înscris pe edificiul artei și culturii socialiste romînești, după 20 de ani de construcție victorioasă. Președintele juriului Festivalului, scriitorul Eugen Barbu, a dat citire listei premiilor decernate în cadrul Festivalului și a înmînat diplomele și medaliile cineaștilor premiați. PREMIUL SPECIAL AL JURIULUI PENTRU FILM DOCUMENTAR — „Pretutindeni muncesc oameni“, regia Jean Petrovich PREMIUL PENTRU CEL MAI BUN FILM DOCUMENTAR — „Cîntecul amintirii“, regia Gh. Horvath; „George Georgescu“, regia Paul Barbăneagră. PREMIUL PENTRU CEL MAI BUN FILM DE REPORTAJ — „Tăbucarii“, regia Mirel Iieșu. PREMIUL PENTRU CEA MAI BUNĂ PRESA FILMATA — „Cetățile chimiei“, regia Mihăiță Lupu. PREMIUL PENTRU CEL MAI BUN FILM DE ȘTIINȚA POPULARIZATA — „Sub aripa vulturului“, regia Ion Bostan. PREMIUL PENTRU CEL MAI BUN FILM EXPERIMENTAL — „Memoria trandafirului“, regia Sergiu Nicolescu. PREMIUL PENTRU CEL MAI BUN FILM DE SCURT METRAJ CU ACTORI — „Năică“, regia Elisabeth Bostan. PREMIUL PENTRU CEL MAI BUN FILM DE DESEN ANIMAT — „Căciulița cu ciuc roșu“, regia Constantin Popescu. PREMIUL PENTRU CEL MAI BUN FILM DE CARTOANE DECUPATE — „Cotidiene“, regia Olimp Vărășteanu. In cadrul Festivalului au fost prezentate in total în concurs 30 de filme, dintre care 7 de lung metraj cu actori, 3 de scurt metraj cu actori, 15 documentare de știință popularizată și reportaj, 5 filme de (Continuare în pag. a 2-a) Pentru filmele de lung metraj MARELE PREMIU — filmul „Tudor“, regia Lucian Bratu, scenariul Mihnea Gheorghiu, imaginea Costache Ciubotaru. PREMIUL SPECIAL AL JURIULUI — filmul „Străinul“, regia Mihai Iacob, scenariul Titus Popovici, imaginea Octavian Basti și Gh. Todan. PREMIUL PENTRU INTERPRETARE FEMININA — Lica Gheorghiu, pentru rolul Aristița din filmul „Tudor“; — Irina Petrescu, pentru rolul Sonia din filmul „Străinul“. PREMIUL PENTRU INTERPRETARE MASCULINA — Ștefan Ciubotărașu, pentru rolul Octavian Sabin din filmul „Străinul“; — Emanoil Petruț, pentru rolul Tudor; — Sebastian Papaiani, pentru rolul Fănuță din filmul „Un surîs în plină vară". PREMIUL PENTRU REGIE — pictor Iliu, pentru filmul „Comoara din Vadul Vechi“; — Ion Popescu- Gopo, pentru filmul „Pași spre Lună“. PREMIUL PENTRU SCENARIU — Dumitru Radu Popescu, pentru filmul „Un surîs în plină vară“. PREMIUL PENTRU MUZICA DE FILM — Gheorghe Dumitrescu, pentru muzica filmului „Tudor“. PREMIUL PENTRU IMAGINE — Nicu Stan, pentru filmul „Dragoste lungă de-o seară“. PREMIUL REVISTEI „CINEMA“ PENTRU CEL MAI BUN DEBUT AL ANULUI IN FILMUL DE LUNG METRAJ — Geo Saizescu, pentru filmul „Un surîs în plină vară“. Juriul a considerat necesar ca în mod special să aducă un omagiu regretatului și neuitatului actor George Vraca, pentru memorabila sa creație în rolul Brîncoveanu din filmul „Tudor". Pentru filmele de scurt metraj Himli instatj In Capitală Marți, în Ziua învățătorului, a avut loc la Consiliul de Stat solemnitatea înmînarii unor înalte titluri și ordine. In marea sală de marmură se aflau învățători și profesori cu o veche activitate, care au educat numeroase generații de oameni, cadre didactice care au contribuit la dezvoltarea învățămîntului în țara noastră. Cei prezenți au salutat cu îndelungi și puternice aplauze intrarea în sală a tovarășilor Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraș, Leonte Răutu, Ștefan Voitec, exprimindu-și sentimentele de dragoste, recunoștință și încredere față de partid și guvern. Erau de față tovarășii Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, Ștefan Bălan, ministrul invățâmîntului, Costin Nădejde, adjunct al ministrului învățămîntului. Se dă citire decretelor privind conferirea titlului de „învățător emerit al Republicii Populare Romîne“, „Profesor emerit al Republicii Populare Romîne“, „Ordinul Muncii“, clasa a 111-a și „Medalia Muncii“ unor învățători și profesori din învățămîntul de cultură generală și din învățămîntul profesional și tehnic. Rind pe rînd, învățători și profesori primesc de la președintele Consiliului de Stat înaltele distincții. Ei mulțumesc în cuvinte emoționante conducerii partidului și statului, personal tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej pentru această înaltă prețuire a activității lor. A luat apoi cuvântul tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, care, din partea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Consiliului de Stat și a Consiliului de Miniștri, i-a felicitat pe învățătorii și profesorii călduros cărora le-au fost conferite înaltele distincții. Arătînd că ele exprimă marea o prețuire pe care partidul și guvernul acordă învățătorimii corpului didactic, tovarășul noastre, Gh. Gheorghiu-Dej a spus: „Cine nu-și amintește cu emoție de învățătorul care i-a pus întiia oară condeiul în mină, l-a învățat să scrie și să citească, îndreptîndu-i primii pași pe calea științei de carte. Desigur, părinților le este plăcut să se mîndrească cu copiii lor. Dar acela care duce greul, acela care intîlnește și e chemat să modeleze caractere atît de diferite, firi atît de deosebite, este învățătorul. Partidul guvernul, care au prețuit întotdeauna la activitatea dumneavoastră didactică — a spus în continuare tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej — au convingerea că și in viitor cadrele didactice își vor îndeplini nobila lor misiune: de a pregăti omul de miine, omul societății socialiste, omul societății comuniste. Nu mă îndoiesc că veți fi la inălțimea acestei misiuni. încă o dată, din toată inima, vă felicit”. învățătorii și profesorii prezenți la solemnitate au primit cu căldură și entuziasm cuvintele de înaltă apreciere ce le-au fost adresate. Luînd cuvintul, învățătorul emerit Teodor Boldea, din Galați, a spus: „Mă uit la șirul lung al celor 40 de ani care au trecut de cînd — ca proaspăt absolvent al școlii normale — pășeam pentru prima dată pragul școlii în care urma să lucrez, școală de țară, improvizată, cu pămînt pe jos, avînd doar o singură clasă. Am găsit aici o mină de copii slabi și prost îmbrăcați, dar avînd în ochi licărul inteligenței sănătoase, al dorinței de a învăța carte“. Amintind în continuare marile greutăți pe care le întîmpinau odinioară școala și slujitorii ei, vorbitorul a spus: „Astăzi, eu și colegii mei din regiunea Galați, ca și cei de pe întregul cuprins al patriei noastre, lucrăm în condiții cu totul noi. Localuri sănătoase, clase spațioase, laboratoare, săli de sport și atîtea altele, ne stau la dispoziție. Asemenea condiții de muncă, precum condițiile de trai ce ne sunt asigutrate prin grija partidului, faptul că astăzi învățătorul se bucură de stimă și apreciem sporesc elanul și pasiunea învățătorului în îndeplinirea nobilei sale misiuni. Oglindind grija permanentă a partidului și guvernului pentru îmbunătățirea condițiilor de viață ale celor ce muncesc, recenta hotărîre a C.C. al P.M.R. și a Consiliului de Miniștri cu privire la majorarea salariilor constituie un imbold în munca noastră“. „Distincțiile acordate nouă astăzi sunt o dovadă a înaltei aprecieri pe care partidul și guvernul o acordă muncii de făurire a omului nou — a spus în cuvintul său profesorul emerit Vasile Popeanga, de la Școala pedagogică din Arad, într-o școală care formează Eu lucrez viitori învățători. Adeseori în clasă arătăm elevilor noștri câtă deosebire există între munca și viața omului de la catedră din anii noștri față de trecut. Arătînd că altădată tinerii absolvenți ar fi bătut drumurile în căutarea unui post în învățămînt, și dacă l-ar fi găsit ar fi trebuit să lupte cu nenumărate greutăți, vorbitorul a spus în continuare: „Astăzi, absolvenții institutelor și școlilor pedagogice au locul asigurat în învățămint, sînt așteptați în școli cu căldură și dragoste, sînt sprijiniți să «.»cească și să-și înjghebeze viața in condiții pe care noi nici nu le-am visat". In încheierea cuvîntului lor, vorbitorii au mulțumit cu căldură partidului, guvernului și personal tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej pentru înalta apreciere, au asigurat în numele celor distinși, a colegilor lor, că vor munci cu toate forțele pentru a-și îndeplini misiunea încredințată de partid, de a pregăti tineretul chemat să participe la opera măreață de construire a noii societăți, de a-l educa în spiritul dragostei și devotamentului față de patrie, față de partid, față de cauza socialismului. La sfîrșitul solemnității conducătorii de partid și de stat au ciocnit un pahar de șampanie cu cei prezenți. In aplauzele entuziaste ale asistenței, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a urat celor distinși sănătate, ani îndelungați de viață, noi succese în munca lor. ★ (Agerpres.) Redăm mai jos cadrele didactice din regiunea Maramureș care, pentru activitate îndelungată și merite deosebite, precum și pentru contribuția adusă ia dezvoltarea învățămîntului de cultură generală și a învățămîntului profesional și tehnic, au fost distinse cu TITLUL DE „ÎNVĂȚĂTOR EMERIT? AL REPUBLICII POPULARE ROMÎNE" Augustin Ardelean — Școala de 8 ani din Sanislău (raionul Cărei); Gavril Ciatarîș — Școala de 8 ani din Oarța de Jos (raionul Cehu Silvaniei); Ion Porumb — Secția de învățămînt a Sfatului popular al orașului Baia- Mare; Constantin Rău — Școala de 8 ani din Boghiș (raionul Satu Mare); Maria Ruja — Școala de 8 ani nr. 3 din Sighet. TITLUL DE „PROFESOR EMERIT? AL REPUBLICII POPULARE ROMÂNE; Ana Cosma — Școala de 8 ani var. 1 din Baia Mare; Gh. Oros — Școala medie din Caren I ■ Mare în orașul Baia Meri după masă, în sala cinematografului „Minerul“ din Baia Mare a avut loc adunarea festivă consacrată Zilei învățătorului, la care au participat numeroase cadre didactice din orașul Baia Mare și regiune. La adunarea festivă a luat parte tovarășul Iosif Uglar, prim-secretar al Comitetului regional Maramureș al P.M.R. Adunarea a fost deschisă de tovarășa Letiția Pintea, vicepreședinte al Comitetului executiv al Sfatului popular regional. In continuare, tovarășul Marin Boboc, șeful secției de învățămînt a Sfatului popular al orașului Baia Mare, a vorbit despre semnificația Zilei învățătorului — expresie a înaltei prețuiri pe care partidul și guvernul o acordă cadrelor didactice. Printre altele, vorbitorul a subliniat minunatele condiții de viață și de muncă create cadrelor didactice din orașul Baia Mare, ca de altfel din întreaga țară. In anii puterii populare a cunoscut o puternică dezvoltare rețeaua de școli, a crescut numărul elevilor și al cadrelor didactice. Zeci de profesori și învățători din orașul nostru sunt distinși cu ordine,medalii și titluri pentru merite deosebite în activitatea instructiv-educativă. Pentru dezvoltarea continuă a învățămîntului de cultură generală și profesional, la dispoziția elevilor au fost puse laboratoare modem înzestrate, biblioteci etc. Ca o expresie a grijii deosebite a partidului pentru școală, elevii claselor I—VIII beneficiază de manuale gratuite. Numeroase cadre didactice, profund atașate regimului nostru, au fost primite în rîndurile partidului. învățătorii și profesorii se bucură de sprijinul permanent al organelor și organizațiilor de partid în vederea obținerii unor rezultate cit mai bune in procesul instructiv-educativ, pentru legarea mai strînsă a teoriei de practică. In continuare s-a trecut la înmîrnirea medaliilor și distincțiilor. Ca semn al prețuirii pentru munca nobilă depusă, următoarele cadre didactice au fost distinse cu „Medalia Muncii“: Vasile Mare (Școala generală de 8 ani din Bușag), Paul Stbicescu (șeful secției raionale de învățământ Vișeu), Maria Zaha (Grădinița cu orar normal a Fabricii „Mondiala“ din Satu Mare), Petru Groza (Școala generală de 8 ani dip. Solduba), Ioan Pop (Școala generală de 8 ani din Gîrdani), Ștefan Dulfu (Școala generală de 8 ani din Sălsig), Maria Pipaș (Școala generală de 8 ani din Virișmort), Sofia Bălăuță (Școala generală de 8 ani din Vișeu de Jos) și loan Muțiu (Școala medie din Tirgu Lăpuș). De asemenea, unui număr mare de cadre didactice le-a fost conferit titlul de profesor și învățător fruntaș. Dintre cadrele didactice au luat cuvintul tovarășii Gheorghe Ciobanu, Elisabeta Ștefănescu, Petre Pușcașu, Nicolae Ionescu și alții. Tovarășul Gheorghe Ciobanu spus printre altele: „Cadrele didactice din , întreaga țară sărbătoresc astăzi ziua muncii lor la sfîrșitul unui an de realizări, înconjurate fiind de grija părintească a partidului și a întregului popor. Noi, care am cunoscut flagelul șomajului care apăsa pe învățători și profesori în regimul trecut, ne putem da mai bine seama de prețuirea ce ne este acordată astăzi, de tot ceea ce s-a făcut și se face pentru școală. Școala noastră a făcut progrese uriașe, progrese legate de sarcinile trasate de partid cu privire la desăvârșirea construcției socialiste. Aceasta este ilustrarea cea mai vie a atenției pe care o acordă partidul și guvernul școlii și cadrelor ei. Recenta hotărîre a partidului și guvernului cu privire la majorarea salariului la toate categoriile de salariați, ca rezultat al succeselor obținute de oamenii muncii in toate domeniile de activitate, ne însuflețește și , ne mobilizează la o muncă și mai susținută, mai rodnică. Ne exprimăm hotărîrea că, însuflețiți de marejele perspective , deschise poporului nostru muncitor, vom răspunde cu tot elanul și priceperea sarcinilor puse de partid în fața școlii noastre noi“. „Ziua învățătorului, devenită adevărată tradiție — a spus printre altele profesorul Nicolae Ionescu de la Școala medie nr. 1 din Baia Mare capătă azi, în cel de al XX-lea an de la eliberarea patriei noastre, o deosebită strălucire. In cei 20 de ani de la eliberarea patriei noastre partidul și guvernul au manifestat o imensă dragoste și prețuire față de cadrele didactice. Salariile învățătorilor și profesorilor au sporit din 1951 în patru rînduri. Răspunzînd grijii Ce ni se acordă nu numai prin condițiile materiale din ce în ce mai bune ce ni le oferă partidul și guvernul nostru, ci și prin stimulentele morale celor mai merituoase cadre didactice, mă angajez să aduc o contribuție din ce în ce mai mare la formarea pentru viață a cetățenilor de miine, la întărirea permanentă a temeliei culturii tinerei noastre generații“. In încheiere a luat cuvintul tovarășa Letiția Pintea, vicepreședinte al Comitetului executiv al Sfatului popular regional, care a felicitat cadrele didactice pentru succesele obținute în cursul anului școlar 1963/64, precum și pe cadrele didactice distinse cu acest prilej cu medalii și titluri, avîndu-le totodată succes în munca de educare a tinerei generații a țării. Adunarea festivă a luat sfîrșit cu un program artistic prezentat de cadrele didactice din orașul Baia Mare. —------------■ RITM M4ISTEHS SI INTREȚINEREA CULTURILOR SITUAȚIA PRAȘILELOR ÎNTÎI ȘI A DOUA LA CULTURA PORUMBULUI IN ZIUA DE 30 IUNIE. (DUPĂ DATELE PRIMITE DE LA CONSILIUL AGRICOL REGIONAL.) PRAȘILA ÎNTÎI PRAȘILA A DOUA RITmul în care continuă să se desfășoare lucrările de întrețInere a culturilor este încă nesatisfăcător. Deși în raioanele Cărei, Satu Mare s-a terminat prașila întîi și în majoritatea gospodăriilor agricole colective din aceste raioane este în plină desfășurare cea de-a doua prașila la porumb, totuși în ansamblu pe regiune lucrările sînt rămase în urmă, cu atît mai mult cu cit în unele gospodării colective din raioanele Șomcuta, Vișeu și mai ales Oaș, suprafețe însemnate cultivate cu porumb nu au fost prășite nici prima dată. Timpul înaintat în care ne aflăm, cind nu peste mult va începe din plin recoltarea cerealelor păioase, cere mobilizarea tuturor forțelor pentru terminarea celei de-a doua prașile pe toate suprafețele, înainte de a se trece la seceriș. Comitetele raionale de partid și consiliile agricole raionale au datoria de a mobiliza toate forțele și mijloacele pentru terminarea grabnică a acestor lucrări urmărind îndeaproape calitatea muncii, asigurarea densității optime a firelor de porumb la unitatea de suprafață. Pentru buna reușită a acestor lucrări se cere intensificarea întrecerii socialiste, urmărirea sistematică și operativă a rezultatelor și popularizarea fruntașilor și a metodelor de muncă folosite de ei. 1—3. Raionul Cărei 100 la sută X—3. Raionul Satu Mare 100 la sută 1—3. Raionul Lăpuș 100 la sută 4. Raionul Sighet 96,8 la sută 5. Raionul Cehu Silva 92,8 la sută 6. Oraș Baia Mare 82,4 la sută 7. Raionul Șomcuta 78,4 la sută 8. Raionul Vișeu 68,0 la sută 9. Raionul Oaș 44,0 la sută 1. Raionul Cărei 80,6 la sută 2. Raionul Satu Mare 55,1 la sută 3. Raionul Sighet 38,1 la sută 4. Raionul Lăpuș 16,3 la sută 5. Raionul Vișeu 11,1 la sută 6. Oraș Baia Mare 9,2 la sută 7. Raionul Șomcuta 7,2 la sută 8. Raionul Cehu Silvaniei 5,7 la sută 9. Raionul Oaș 1,7 la sută