Pentru Socialism, iulie 1964 (Anul 14, nr. 3249-3275)

1964-07-01 / nr. 3249

ARCAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN­­­ AL SFATULUI POPULAR REGIONAL MARAMUREȘ Eficacitatea _ cerință principală a muncii politice de masă Aproape de viațți de producție însuflețiți de Hotărîrea partidului guvernului nostru cu privire majorarea salariilor la toate catego­ra­riile de salariați, reducerea unor cote ale impozitului pe salarii, colec­tivul nostru de muncă sub Îndruma­rea organizațiilor de partid, desfă­șoară și mai larg steagul întrecerii socialiste pentru a întîmpina cea de-a XX-a aniversare a eliberării patriei cu noi succese în realizarea și depășirea angajamentelor luate, îmbunătățind zi de zi metodele de muncă în rezolvarea problemelor e­­conomice, organizațiile de partid de la Exploatarea minieră Săsar, sub îndrumarea comitetului de partid, au sporit eficiența activității lor politico-organizatorice, mobili­­zind tot mai activ pe muncitori, tehnicieni și depășirea și ingineri la realizarea tuturor indicatorilor planului de stat, a angajamentelor. Comitetul de partid a câștigat o bună experiență în rezolvarea cu suc­ces a complexelor probleme pe care le ridică producția. Acest lucru este ilustrat și de faptul că sarcinile de plan pe primul semestru a.c. au fost îndeplinite încă la data de 24 iunie. O privire de ansamblu asupra în­tregii munci de partid desfășurate în exploatarea noastră minieră subli­niază creșterea competenței comite­tului de partid și a celor 13 organiza­ții de bază în rezolvarea cu succes a tuturor loturilor producției. Ceea ce a imprimat în mod deosebit eficacita­tea în munca de partid a fost anali­za permanentă, profundă și comple­xă și mersului îndeplinirii sarcinilor de plan și a angajamentelor în toate sectoarele de muncă și stabilirea de fiecare dată a celor mai necesare măsuri organizatorice și politice pen­tru îmbunătățirea continuă a activi­tății. Preocuparea permanentă pentru problemele producției se desprinde din însuși conținutul planurilor de muncă ale comitetului de partid, un­de alături de probleme ca: asigura­rea ritmicității producției, reducerea procentului de steril din minereu, creșterea productivității în transpor­turile din subteran și altele, au stat problemele perfecționării metodelor de generalizare a experienței înain­tate, antrenarea activului fără de partid în studierea principalelor as­pecte ale muncii, dezvoltarea con­științei socialiste a minerilor, tehni­cienilor, inginerilor și a celorlalți sala­riați— toate urmărind nemijlocit in­teresele producției. Totodată comi­tetul de partid a ajutat și organiza­țiile de bază să planifice judicios munca politico-organizatorică. Rezultate bune au fost dobîndite în ultima vreme îndeosebi în per­manentizarea activității colectivului economic, de pe lingă comitetul de partid, format din comuniști temei­nic pregătiți, cu o bogată experiență în producție. Pe baza planului te­matic, acest colectiv studiază diferite aspecte ridicate de producție, făcînd propuneri pentru reducerea diluției în minereu la mina Sofia, eliminarea deficiențelor in organizarea trans­portului de persoane, minereu și ma­teriale în subteran, lichidarea cauze­lor rămînerii sub plan a echipelor din unele sectoare și altele. Numai în ultimele 3 luni, măsurile politice, or­ganizatorice și tehnice luate in urma unor astfel de studii au dus, de pildă, la reducerea de la 21 la 16 la sută a diluției volumetrice a minereului de la mina Sofia. In exercitarea unui control siste­matic, operativ și exigent asupra în­deplinirii hotărîrilor, comitetul de partid și organizațiile de bază antre­nează tot mai larg întreaga masă a membrilor de partid. Aceasta este nu numai chezășia rezolvării cu succes a sarcinilor curente, ci și garanția preîntîmpinării unor deficiențe pen­tru a căror lichidare ar fi necesare eforturi mari și timp mai îndelungat. Periodic, membrii și candidații de partid prezintă în fața organizațiilor de bază scurte informări despre mo­dul în care își duc la îndeplinire sar­cinile individuale. Cu un asemenea prilej, comunistul Eugen Racz din­­tr-o organizație de bază de la mina Sofia a informat despre mersul reali­zării unui suitor care prezintă o im­portanță deosebită pentru sectorul II al minei. Discuțiile au scos în evi­dență atît mijloacele bune folosite in rezolvarea sarcinii individuale, cit și posibilitatea ca printr-un sprijin mai apropiat din partea conducerii minei lucrarea să fie terminată cu 15 zile mai devreme. Același control IOAN POPA secretarul Comitetului de partid de la Exploatarea minieră Săsar (Continuare în pag. a 3-a). . »QPS34W3 'W* :IL'3n Vasile Fil­inten’, evidențiat în întrecerea socialistă la E. M. Săsar, lucrează la mașina de încărcat minereu. 8 8 6 00 00 00 00 00 90 00 00 0000 «0 00 00 < < 8 Anul XIV Nr. 3249 Miercuri 1 iulie 1964 % 4 pagini — 20 bani 8 8­8­8­8 £ £ 8 S £ £ £ £ £ £ i «o oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo • ? NOUTĂȚI DIN REGIUNE ■> ...■ ,­­ ■ ______ Orzul s-a recoltat de pe 295 hectare Pe ogoarele gospodăriilor colective din raionul Sa­tu Mare se lucrează tot mai intens la seceratul Orzului de toamnă. Pînă în ziua de 30 iunie se­ceratul orzului s-a terminat pe o su­prafață de 295 ha. Cele mai bune re­zultate le-au obținut colectiviștii din Culciu Mic, care au secerat orzul de pe 59 ha. Ei sunt urmați de vecinii lor din Cărășeu și Păulești, care au secerat 40, respectiv 36 ha. Seceratul orzului se desfășoară din plin și în G.A.C. din Sătmărel (30 ha), Potău (20 ha) și in alte gospodării. U­n nou sat electrificat Una din preocupările principale ale comitetului executiv al Sfatului popular comunal din Băsești, raionul Cehu Silvaniei, este electrificarea co­munei. Prin contribuția voluntară și munca patriotică a cetățenilor satul Stremți a fost electrificat în ziua de 27 iunie cu mult înainte de termen. Prin munca patriotică efectuată la care a participat și tineretul s-au e­­conomisit aproape 10.000 lei. O con­tribuție deosebită la electrificarea satului a adus-o brigada de electri­cieni de la I.R.E. Baia Mare con­dusă de Ion Iordache. (De la IOAN ERDEI.) Turneul T­eatrului de Comedie Artiștii Teatrului de Comedie din București sunt în aceste zile oaspeți ai publicului băimărean. Cu acest prilej, ieri seară ei au prezentat în sala teatrului de stat din localitate un spectacol cu comedia „Șeful sec­torului sufletea de Al. Mirodan cu Radu Beligan, artist al poporului, Vasilica Tastaman, Amza Pellea, Costel Constantinescu, Sanda Toma, Dumitru Cheșa. Spectacolul s-a bu­curat de un deosebit succes. Aceeași piesă va fi prezentată și azi la ora 20,30 tot în sala teatrului de stat, du­pă care actorii teatrului bucureștean se vor deplasa la Satu Mare. închiderea Festivalului filmului romînesc ' Duminică seara, la Teatrul de Vară din Mamaia a avut loc festi­vitatea de închidere a Festivalului filmului romînesc. Au participat to­varășii: Gheorghe Apostol, Chivu Stoica, Alexandru Moghioroș, Leonte Răutu, Constanța Crăciun, președin­tele Comitetului de Stat pentru Cul­tură și Artă, Gheorghe Rădoi, mi­nistrul industriei construcțiilor de mașini, Vasile Vîlcu, prim-secretar al Comitetului, regional Dobrogea al P.M.R., reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, oameni de cultură și artă, oaspeți străini, un numeros public. Festivitatea a fost deschisă de Mihnea Gheorghiu, președintele Con­siliului cinematografiei, care a arătat că ultima seară a primului Festival al filmului romînesc încu­nunează eforturile și elanurile ini­moase ce au condus la plantarea unui nou salon pe calea progresului artei romînești. întrecerea colegială a ci­neaștilor romîni și întilnirea sărbă­torească cu publicul se încheie cu încă un succes înscris pe edificiul artei și culturii socialiste romînești, după 20 de ani de construcție victo­rioasă. Președintele juriului Festivalu­lui, scriitorul Eugen Barbu, a dat citire listei premiilor decernate în cadrul Festivalului și a înmînat di­plomele și medaliile cineaștilor pre­miați. PREMIUL SPECIAL AL JURIU­LUI PENTRU FILM DOCUMEN­TAR — „Pretutindeni muncesc oa­meni“, regia Jean Petrovich PREMIUL PE­NTRU CEL MAI BUN FILM DOCUMENTAR — „Cîn­­tecul amintirii“, regia Gh. Horvath; „George Georgescu“, regia Paul Barbăneagră. PREMIUL PENTRU CEL MAI BUN FILM DE REPORTAJ — „Tă­bucarii“, regia Mirel I­ieșu. PREMIUL PENTRU CEA MAI BUNĂ PRESA FILMATA — „Cetă­țile chimiei“, regia Mihăiță Lupu. PREMIUL PENTRU CEL MAI BUN FILM DE ȘTIINȚA POPU­LARIZATA — „Sub aripa vulturu­lui“, regia Ion Bostan. PREMIUL PENTRU CEL MAI BUN FILM EXPERIMENTAL — „Memoria trandafirului“, regia Ser­giu Nicolescu. PREMIUL PENTRU CEL MAI BUN FILM DE SCURT METRAJ CU ACTORI — „Năică“, regia Eli­sabeth Bostan. PREMIUL PENTRU CEL MAI BUN FILM DE DESEN ANIMAT — „Căciulița cu ciuc roșu“, regia Con­stantin Popescu. PREMIUL PENTRU CEL MAI BUN FILM DE CARTOANE DE­CUPATE — „Cotidiene“, regia O­­limp Vărășteanu. In cadrul Festivalului au fost prezentate in total în concurs 30 de filme, dintre care 7 de lung metraj cu actori, 3 de scurt metraj cu ac­tori, 15 documentare de știință popularizată și reportaj, 5 filme de (Continuare în pag. a 2-a) Pentru filmele de lung metraj MARELE PREMIU — filmul „Tu­dor“, regia Lucian Bratu, scenariul Mihnea Gheorghiu, imaginea Cos­­tache Ciubotaru. PREMIUL SPECIAL AL JURIU­LUI — filmul „Străinul“, regia Mi­­hai Iacob, scenariul Titus Popovici, imaginea Octavian Basti și Gh. To­­dan. PREMIUL PENTRU INTERPRE­TARE FEMININA — Lica Gheor­ghiu, pentru rolul Aristița din fil­mul „Tudor“; — Irina Petrescu, pentru rolul Sonia din filmul „Străi­nul“. PREMIUL PENTRU INTERPRE­TARE MASCULINA — Ștefan Ciu­­botărașu, pentru rolul Octavian Sa­bin din filmul „Străinul“; — Ema­­noil Petruț, pentru rolul Tudor; — Sebastian Papaiani, pentru rolul Fănuță din filmul „Un surîs în plină vară". PREMIUL PENTRU REGIE — pictor Iliu, pentru filmul „Comoara din Vadul Vechi“; — Ion Popescu- Gopo, pentru filmul „Pași spre Lună“. PREMIUL PENTRU SCENARIU — Dumitru Radu Popescu­, pentru fil­mul „Un surîs în plină vară“. PREMIUL PENTRU MUZICA DE FILM — Gheorghe Dumitrescu, pen­tru muzica filmului „Tudor“. PREMIUL PENTRU IMAGINE — Nicu Stan, pentru filmul „Dragoste lungă de-o seară“. PREMIUL REVISTEI „CINEMA“ PENTRU CEL MAI BUN DEBUT AL ANULUI IN FILMUL DE LUNG METRAJ — Geo Saizescu, pentru filmul „Un surîs în plină vară“. Juriul a considerat necesar ca în mod special să aducă un omagiu re­gretatului și neuitatului actor Geor­ge Vraca, pentru memorabila sa creație în rolul Brîncoveanu din fil­mul „Tudor". Pentru filmele de scurt metraj Himli instatj In Capitală Marți, în Ziua învățătorului, a a­­vut loc la Consiliul de Stat solemni­tatea înmînarii unor înalte titluri și ordine. In marea sală de marmură se aflau învățători și profesori cu o ve­che activitate, care au educat nume­roase generații de oameni, cadre di­dactice care au contribuit la dezvol­tarea învățămîntului în țara noastră. Cei prezenți au salutat cu înde­lungi și puternice aplauze intrarea în sală a tovarășilor Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer, E­­mil Bodnăraș, Leonte Răutu, Ștefan Voi­tec, exprimindu-și sentimentele de dragoste, recunoștință și încrede­re față de partid și guvern. Erau de față tovarășii Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, Ștefan Bălan, ministrul invățâ­­mîntului, Costin Nădejde, adjunct al ministrului învățămîntului. Se dă citire decretelor privind con­ferirea titlului de „învățător emerit al Republicii Populare Romîne“, „Profesor emerit al Republicii Popu­lare Romîne“, „Ordinul Muncii“, cla­sa a 111-a și „Medalia Muncii“ unor învățători și profesori din învățămîn­­tul de cultură generală și din învăță­­mîntul profesional și tehnic. Rind pe rînd, învățători și profesori primesc de la președintele Consiliului de Stat înaltele distincții. Ei mulțumesc în cuvinte emoționante conducerii parti­dului și statului, personal tovarășu­lui Gheorghe Gheorghiu-Dej pentru această înaltă prețuire a activității lor. A luat apoi cuvântul tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, care, din partea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Consiliului de Stat și a Consiliului­­ de Miniștri, i-a felicitat pe învățătorii și profesorii călduros cărora le-au fost conferite înaltele dis­tincții. Arătînd că ele exprimă marea o prețuire pe care partidul și guvernul acordă învățătorimii corpului didactic, tovarășul noastre, Gh. Gheorghiu-Dej a spus: „Cine nu-și amintește cu emoție de învățătorul care i-a pus întiia oară condeiul în mină, l-a învățat să scrie și să citească, îndreptîndu-i primii pași pe calea științei de carte. Desigur, părinților le este plăcut să se mîn­­drească cu copiii lor. Dar acela ca­re duce greul, acela care intîlnește și e chemat să modeleze caractere atît de diferite, firi atît de deose­bite, este învățătorul. Partidul guvernul, care au prețuit întotdeau­na la activitatea dumneavoastră di­dactică — a spus în continuare to­varășul Gh. Gheorghiu-Dej — au convingerea că și in viitor cadrele didactice își vor îndeplini nobila lor misiune: de a pregăti omul de miine, omul societății socialiste, omul societății comuniste. Nu mă îndoiesc că veți fi la inălțimea a­­cestei misiuni. încă o dată, din toa­tă inima, vă felicit”. învățătorii și profesorii prezenți la solemnitate au primit cu căldu­ră și entuziasm cuvintele de înaltă apreciere ce le-au fost adresate. Luînd cuvintul, învățătorul eme­rit Teodor Boldea, din Galați, a spus: „Mă uit la șirul lung al celor 40 de ani care au trecut de cînd — ca proaspăt absolvent al școlii normale — pășeam pentru prima dată pragul școlii în care ur­ma să lucrez, școală de țară, impro­vizată, cu pămînt pe jos, avînd doar o singură clasă. Am găsit aici o mină de copii slabi și prost îm­brăcați, dar avînd în ochi licărul inteligenței sănătoase, al dorinței de a învăța carte“. Amintind în continuare marile greutăți pe care le întîmpinau odi­nioară școala și slujitorii ei, vorbi­torul a spus: „Astăzi, eu și colegii mei din re­giunea Galați, ca și cei de pe în­tregul cuprins al patriei noastre, lucrăm în condiții cu totul noi. Lo­caluri sănătoase, clase spațioase, la­boratoare, săli de sport și atîtea al­tele, ne stau la dispoziție. Aseme­nea condiții de muncă, precum condițiile de trai ce ne sunt asigu­­t­rate prin grija partidului, faptul că astăzi învățătorul se bucură de stimă și apreciem sporesc elanul și pasiunea învățătorului în înde­plinirea nobilei sale misiuni. Oglindind grija permanentă a par­tidului și guvernului pentru îmbu­nătățirea condițiilor de viață ale ce­lor ce muncesc, recenta hotărîre a C.C. al P.M.R. și a Consiliului de Miniștri cu privire la majorarea sa­lariilor constituie un imbold în mun­ca noastră“. „Distincțiile acordate nouă astăzi sunt o dovadă a înaltei aprecieri pe care partidul și guvernul o acor­dă muncii de făurire a omului nou — a spus în cuvintul său profesorul emerit Vasile Popeanga, de la Școa­la pedagogică din Arad, într-o școală care formează Eu lucrez viitori învățători. Adeseori în clasă arătăm elevilor noștri câtă deosebire există între munca și viața omului de la catedră din anii noștri față de trecut. Ară­­tîn­d că altădată tinerii absolvenți ar fi bătut drumurile în căutarea unui post în învățămînt, și dacă l-ar fi găsit ar fi trebuit să lupte cu nenu­mărate greutăți, vorbitorul a spus în continuare: „Astăzi, absolvenții institutelor și școlilor pedagogice au locul asigurat în învățămint, sînt aș­teptați în școli cu căldură și dragos­te, sînt sprijiniți să «.­»cească și să-și înjghebeze viața in condiții pe care noi nici nu le-am visat". In încheierea cuvîntului lor, vor­bitorii au mulțumit cu căldură parti­­dul­ui, guvernului și personal tovară­șului Gheorghe Gheorghiu-Dej pen­tru înalta apreciere, au asigurat în numele celor distinși, a colegilor lor, că vor munci cu toate forțele pentru a-și îndeplini misiunea încredințată de partid, de a pregăti tineretul che­mat să participe la opera măreață de construire a noii societăți, de a-l educa în spiritul dragostei și devota­mentului față de patrie, față de partid, față de cauza socialismului. La sfîrșitul solemnității conducă­torii­ de partid și de stat au ciocnit un pahar de șampanie cu cei pre­zenți. In aplauzele entuziaste ale a­­sistenței, tovarășul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej a urat celor distinși sănă­tate, ani îndelungați de viață, noi succese în munca lor. ★ (Agerpres.) Redăm mai jos cadrele didac­tice din regiunea Maramureș ca­re, pentru activitate îndelungată și merite deosebite, precum și pentru contribuția adusă ia dezvoltarea în­vățămîntului de cultură generală și a învățămîntului profesional și teh­nic, au fost distinse cu TITLUL DE „ÎNVĂȚĂTOR EMERIT? AL REPUBLICII POPULARE ROMÎNE" Augustin Ardelean — Școala de 8 ani din Sanislău (raionul Cărei); Gavril Ciatarîș — Școala de 8 ani din Oarța de Jos (raionul Cehu Sil­vaniei); Ion Porumb — Secția de învățămînt a Sfatului popular al orașului Baia- Mare; Constantin Rău — Școala de 8 ani din Boghiș (raionul Satu Mare); Maria Ruja — Școala de 8 ani nr. 3 din Sighet. TITLUL DE „PROFESOR EMERIT? AL REPUBLICII POPULARE ROMÂNE; Ana Cosma — Școala d­e 8 ani var. 1 din Baia Mare; Gh. Oros — Școala medie din Ca­ren I ■ Mare în orașul Baia Meri după­ masă, în sala cinemato­grafului „Minerul“ din Baia Mare a avut loc adunarea festivă consacrată Zilei învățătorului, la care au parti­cipat numeroase cadre didactice din orașul Baia Mare și regiune. La adunarea festivă a luat parte tovarășul Iosif Uglar, prim-secretar al Comitetului regional Maramureș al P.M.R. Adunarea a fost deschisă de tova­rășa Letiția Pintea, vicepreședinte al Comitetului executiv al Sfatului popular regional. In continuare, to­varășul Marin Boboc, șeful secției de învățămînt a Sfatului popular al orașului Baia Mare, a vorbit despre semnificația Zilei învățătorului — ex­presie a înaltei prețuiri pe care parti­dul și guvernul o acordă cadrelor di­dactice. Printre altele, vorbitorul a subli­niat minunatele condiții de viață și de muncă create cadrelor didactice din orașul Baia Mare, ca de altfel din întreaga țară. In anii puterii populare a cunoscut o puternică dez­voltare rețeaua de școli, a crescut numărul elevilor și al cadrelor di­dactice. Zeci de profesori și învăță­tori din orașul nostru sunt distinși cu ordine,­­medalii și titluri pentru me­rite deosebite în activitatea instruc­­tiv-educativă. Pentru dezvoltarea continuă a în­vățămîntului de cultură generală și profesional, la dispoziția elevilor au fost puse laboratoare modem înzes­trate, biblioteci etc. Ca o expresie a grijii deosebite a partidului pentru școală, elevii claselor I—VIII benefi­ciază de manuale gratuite. Numeroa­se cadre didactice, profund atașate regimului nostru, au fost primite în rîndurile partidului. învățătorii și profesorii se bucură de sprijinul per­manent al organelor și organizațiilor de partid în vederea obținerii unor rezultate cit mai bune in procesul instructiv-educativ, pentru legarea mai strînsă a teoriei de practică. In continuare s-a trecut la înmî­­rnirea medaliilor și distincțiilor. Ca semn al prețuirii pentru munca nobilă depusă, următoarele cadre di­dactice au fost distinse cu „Medalia Muncii“: Vasile Mare (Școala gene­rală­ de 8 ani din Bușag), Paul Stbi­­cescu (șeful secției raionale de învă­țământ Vișeu), Maria Zaha (Grădinița cu orar normal a Fabricii „Mondia­la“ din Satu Mare), Petru Groza (Școala generală de 8 ani dip. Soldu­­ba), Ioan Pop (Școala generală de 8 ani din Gîrdani), Ștefan Dulfu (Școa­la generală de 8 ani din Sălsig), Ma­ria Pipaș (Școala generală de 8 ani din Virișmort), Sofia Bălăuță (Școa­la generală de 8 ani din Vișeu de Jos) și loan­­ Muțiu (Școala medie din Tirgu Lăpuș). De asemenea, unui număr mare de cadre didactice le-a fost conferit ti­tlul de profesor și învățător fruntaș. Dintre cadrele didactice au luat cuvintul tovarășii Gheorghe Ciobanu, Elisabeta Ștefănescu, Petre Pușcașu, Nicolae Ionescu și alții. Tovarășul Gheorghe Ciobanu spus printre altele: „Cadrele didac­­­tice din , întreaga țară­­ sărbătoresc astăzi ziua muncii lor la sfîrșitul u­­nui an de realizări, înconjurate fiind de grija părintească a parti­dului și a întregului popor. Noi, care am cunoscut flagelul șomaju­lui care apăsa pe învățători și pro­fesori în regimul trecut, ne putem da mai bine seama de prețuirea ce ne este acordată astăzi, de tot ceea ce s-a făcut și se face pentru școa­lă. Școala noastră a făcut progrese uriașe, progrese legate de sarcinile trasate de partid cu privire la de­săvârșirea construcției socialiste. A­­ceasta este ilustrarea cea mai vie a atenției pe care o acordă partidul și guvernul școlii și cadrelor ei. Recenta hotărîre a partidului și guvernului cu privire la majorarea salariului la toate categoriile de sa­lariați, ca rezultat al succeselor ob­ținute de oamenii muncii in toate domeniile de activitate, ne însufle­țește și , ne mobilizează la o muncă și mai susținută, mai rodnică. Ne exprimăm hotărîrea că, însuflețiți de m­arejele perspective , deschise poporului nostru muncitor, vom răspunde cu tot elanul și priceperea sarcinilor puse de partid în fața școlii noastre noi“. „Ziua învățătorului, devenită adevărată tradiție — a spus printre­­ altele profesorul Nicolae Ionescu de la Școala medie nr. 1 din Baia Mare capătă azi, în cel de al XX-lea an de la eliberarea patriei noastre, o deosebită strălucire. In cei 20 de ani de la eliberarea patriei noastre partidul și guvernul au manifestat o imensă dragoste și prețuire față de cadrele didactice. Salariile învățătorilor și profesori­lor au sporit din 1951 în patru rîn­­duri. Răspunzînd grijii Ce ni se acordă nu numai prin condițiile materiale din ce în ce mai bune ce ni le oferă partidul și guvernul nostru, ci și prin stimulentele morale celor mai merituoase cadre didactice, mă an­gajez să aduc o contribuție din ce în ce mai mare la formarea pentru viață a cetățenilor de miine, la întă­rirea permanentă a temeliei culturii tinerei noastre generații“. In încheiere a luat cuvintul tova­rășa Letiția Pintea, vicepreședinte al Comitetului executiv al Sfatului popular regional, care a felicitat ca­drele didactice pentru succesele ob­ținute în cursul anului școlar 1963/64, precum și pe cadrele didactice distinse cu acest prilej cu medalii și titluri, avîndu-le totodată succes în munca de educare a tinerei gene­rații a țării. Adunarea festivă a luat sfîrșit cu un program artistic prezentat de ca­drele didactice din orașul Baia Mare. —------------■ RITM M4I­STEHS SI INTREȚINEREA CULTURILOR SITUAȚIA PRAȘILELOR ÎNTÎI ȘI A DOUA LA CULTURA PORUM­BULUI IN ZIUA DE 30 IUNIE. (DUPĂ DATELE PRIMITE DE LA CON­SILIUL AGRICOL REGIONAL.) PRAȘILA ÎNTÎI PRAȘILA A DOUA RITmul în care continuă să se des­fășoare lucrările de întrețInere a cul­turilor este încă nesatisfăcător. Deși în raioanele Cărei, Satu Mare s-a ter­minat prașila întîi și în maj­oritatea gospodăriilor agricole colective din aceste raioane este în plină desfășu­rare cea de-a doua prașila la porumb, totuși în ansamblu pe regiune lucră­rile sînt rămase în urmă, cu atît mai mult cu cit în unele gospodării­ co­lective din raioanele Șomcuta, Vișeu și mai ales Oaș, suprafețe însem­nate cultivate cu porumb nu au fost prășite nici prima dată. Timpul înaintat în care ne aflăm, cind nu peste mult va începe din plin recoltarea cerealelor păioase, cere mobilizarea tuturor forțelor pentru terminarea celei de-a doua prașile pe toate suprafețele, înainte de a se tre­ce la seceriș. Comitetele raionale de partid și consiliile agricole raionale au datoria de a mobiliza toate forțele și mijloa­cele pentru terminarea grabnică a a­­cestor lucrări urmărind îndeaproape calitatea muncii, asigurarea densită­ții optime a firelor de porumb la u­­nitatea de suprafață. Pentru buna reușită a acestor lu­crări se cere intensificarea întrecerii socialiste, urmărirea sistematică și operativă a rezultatelor și populari­zarea fruntașilor și a metodelor de muncă folosite de ei. 1—3. Raionul Cărei 100 la sută X—3. Raionul Satu Mare 100 la sută 1—3. Raionul Lăpuș 100 la sută 4. Raionul Sighet 96,8 la sută 5. Raionul Cehu Silva 92,8 la sută 6. Oraș Baia Mare 82,4 la sută 7. Raionul Șomcuta 78,4 la sută 8. Raionul Vișeu 68,0 la sută 9. Raionul Oaș 44,0 la sută 1. Raionul Cărei 80,6 la sută 2. Raionul Satu Mare 55,1 la sută 3. Raionul Sighet 38,1 la sută 4. Raionul Lăpuș 16,3 la sută 5. Raionul Vișeu 11,1 la sută 6. Oraș Baia Mare 9,2 la sută 7. Raionul Șomcuta 7,2 la sută 8. Raionul Cehu Silvaniei 5,7 la sută 9. Raionul Oaș 1,7 la sută

Next