Pentru Socialism, iulie 1964 (Anul 14, nr. 3249-3275)

1964-07-22 / nr. 3267

POIlREst TITI1 LI1iI ATAJELOR J Lupta pentru produse de cea mai bună calitate, care să sa­­­­tisfacă exigențele mereu crescînde, constituie una din principalele­­ preocupări ale colectivelor din toate ramurile de activitate eco­­­­nomică, unul din obiectivele de frunte ale întrecerii socialiste ce­­ se desfășoară in întîmpinarea celei de-a XX-a aniversări a elibe­­­­rării patriei. Colectivele de muncă de la exploatările aparținătoa­­­­re Trustului minier Baia Mare ob­țin, sub conducerea și îndrumarea­­ competentă a organelor și organi­zațiilor de partid, succese tot mai însemnate în îndeplinirea și depășirea planului la minereu extras,­­ în îmbunătățirea continuă a cali­tății acestuia. î. La exploatările miniere din re­giunea noastră sporește continuu nivelul extracției de minereuri, ca urmare a grijii partidului și guvernului pentru dezvoltarea mijloacelor mecanice, de înaltă productivitate, necesare muncii în subteran. Au fost amplificate instalațiile de preparare de la ex­ploatări, s-a construit și funcțio­nează cu parametri tot mai buni Flotația centrală. In unitățile de prelucrare — printre care și ma­rele Combinat chimico-metalur­­gic din Baia Mare — procesele tehnologice­ moderne aplicate în extracția metalelor necesită con­centrate cu un grad tot mai înalt de calitate, cu conținut sporit în metal. La Flotația centrală, ca și la instalațiile de preparare de la Nistru, Săsar, Baia Sprie, Cavnic, Băiuț, Baia Borșa se obțin con­centrate cu un grad calitativ tot mai bun. In scopul mobilizării mai ac­tive a minerilor pentru a trimite spre flotații minereu cu cît mai puțin steril în el, și în acest fel de a veni în ajutorul strădanii­lor preparatorilor, către sfîrșitul anului trecut colectivul Flotației centrale a lansat, în numele tutu­ror preparatorilor din bazinul minier Baia Mare, binecunoscuta chemare: „notațiilor, numai mi­nereu de calitate!“, care a găsit un larg ecou în rîndul colective­lor miniere. Mobilizați de organi­zațiile de partid, minerii desfă­șoară cu succes lupta pentru mi­nereu cu cît mai puțin steril în el. Un succes însemnat repurtat în cinstea celei de-a XX-a aniver­sări a eliberării patriei este fap­tul că, paralel cu sporirea canti­tăților de minereuri furnizate, ca­litatea acestora s-a îmbunătățit la nivelul Trustului minier cu cir­ca 9—9,5 la sută, îndeplinindu-se și depășindu-se astfel sarcina sta­bilită de Conferința regională de partid. In întrecerea socialistă pentru minereu mai mult, cu cît mai pu­țin steril în el, la exploatările miniere se aplică o seamă de me­tode eficiente: pușcarea selectivă și disciplinată, alegerea manuală în abataje și la gurile de rosto­gol, podirea vetrelor etc. La Ex­ploatarea minieră Herja, de exem­plu, diluția volumetrică a mine­reului cu sterilul a scăzut în pri­mele cinci luni ale acestui an cu 13,4 la sută, în mare măsură pe seama aplicării consecvente a pușcării selective, a podirii vetre­lor (pentru reducerea pierderilor de minereu în rambleu). II. In ultimii ani la Exploatarea minieră Herja condițiile de ex­ploatare s-au schimbat întrucâtva. Zonele de exploatare s-au mutat spre extremitățile filoanelor, atît pe înclinare, cît și pe direcție, cu excepția filonului zero. Această situație a făcut ca grosimea fi­loanelor să înregistreze o oareca­re scădere. Așa se prezintă acum situația în panourile de pe filo­nul I între orizonturile Matei și minus 4, de pe filoanele I/A și II, îngustarea grosimii filoanelor a impus, pentru menținerea unui nivel oarecum constant al conți­nutului în­ metale, luarea unor mă­suri eficiente pentru reducerea la minimum a diluției minereului cu sterilul, a pierderilor de minereu în rambileul din vatra abatajelor. Printre aceste măsuri figurează la loc de frunte metoda podirii vetrelor, dictată și de consideren­tul că minereul este foarte sfă­­rîmicios, pierzîndu-se ușor prin­tre rambleu. Prin anii 1960—1961, la Herja s-au făcut încercări pentru podi­rea vetrelor abatajelor înainte de pușcare cu scîndur sau lemn de mină crăpat. S-a constatat că a­­ceastă podire cu lemn nu era e­­ficientă, ducea la un consum mare de materiale, era greoaie. In ur­ma mai multor propuneri făcute în consfătuiri de producție și în adunările generale ale organiza­țiilor de partid care au dezbătut problemele reducerii diluției și a pierderilor de minereu în vatra abatajelor, s-a trecut la podirea vetrelor cu tablă din tuburile de aeraj uzate. Metoda aceasta este acum extinsă la aproape toate a­­batajele minei. Cum se procedea­ză la podirea vetrelor? In fața frontului, pe adîncime de 6—7 metri se așează foi de ta­blă din tuburi de aeraj uzate și desfăcute, dispuse una peste alta , metodă eficientă pentru reducerea dilufiei minereului în așa fel ca întreaga suprafață să fie bine podită. Se înțelege că, înainte de podire, vatra trebuie nivelată. Acest procedeu, irosit în faza inițială nu a dat rezultate bune, pentru că materialul dislocat prin pușcare deteriora repede foi­le de tablă. Spre a se elimina a­­ceste neajunsuri, deasupra table­lor s-a așternut un pat de rocă măruntă, gros de 5—8 cm care are rolul de amortizare a șocurilor provocate de căderea bulgărilor de rocă dislocată prin pușcare. A­­ceasta este toată esența metodei. Bineînțeles că, deprinzîndu-se cu ea, echipa o poate folosi din ce in ce mai bine. La abatajul de pe filonul II, orizontul minus 4, unde muncește brigada condusă de comunistul Iosif Rak, unul din inițiatorii chemării „Toate echipele de mi­neri — cu planul zilnic depășit!“, se aplică de la începutul acestui an, în mod experimental, o me­todă combinată: podirea vetrei cu tablă și presată din pînză u­­zată de la filtrele vacuum ale flotației. Se procedează în felul următor: Pe vatra nivelată se a­­șează prelata din pînză, pe circa 6—7 metri de la front, apoi table­le și deasupra lor stratul protec­tor de rocă măruntă gros de 5—8 cm. Se elimină astfel cea mai ma­re parte din pierderile de mine­reu foarte fin în rambleul din va­tră. m. La Exploatarea minieră Herja metoda podirii vetrelor abatajelor cu tablă uzată, în scopul redu­cerii pierderilor de minereu în rambleu, este extinsă și aplicată la peste 95 la sută din echipele abatajelor. Rezultatele obținute pînă acum confirmă justețea și oportunitatea acestei metode. Cu aproape un an in urmă s au luat probe din vatra abatajelor de la orizontul minus 3, acum exploatate. Datorită friabilității mari a minereului de galenă și blendă, în rambleul din vatră a­­nalizele au arătat un conținut de 5—6 la sută plumb și zinc. A­­tunci nu se aplica podirea cu ta­blă uzată. Probele luate mai re­cent la unele abataje arată o scă­dere accentuată a conținutului de plumb și zinc în vatră. Astfel, la abatajele de pe filonul zero, ori­zontul minus 2 din sectorul 17, conduse de brigadierii Niculae Talpoș, Vasile Ardeleanu și Ale­xandru Șonca, unde se aplică po­direa cu table uzate, conținutul de plumb și zinc în rambleu este cu peste 50 la sută scăzut. La a­­batajul lui Niculae Talpoș, de e­­xemplu, în prima fîșie scoasă, conținutul de plumb în vatră este sub 2 la sută, iar la zinc sub 1,5 la sută. Pe filonul zero orizon­tal zero la sectorul I, în abatajul lui Găvrilă Simon, probele indică acum, o dată cu aplicarea podirii cu tablă, o reducere cu peste 60 la sută a pierderilor de minereu în vatră, față de perioada cînd acest lucru nu se făcea. Despre eficacitatea aplicarii metodei de podire a veri­lor cu tablă, combinată cu podirea cu prelată din pînză, este semnifica­tiv să arătăm ce s-a obținut la a­­batajul brigăzii lui Iosif Rak, un­de se aplică, experimental, aceas­tă metodă combinată. Filonul, în zona care se exploatează, prezintă un bogat conținut în plumb și zinc (galenă și blendă). La sfîrși­tul lunii aprilie prelata de pînză a fost ridicată. Probele luate din depunerile pe ea au dus la con­cluzia că acestea au în cea mai mare parte minereu fin, friabil, care, în condițiile în care por­nirea nu s-ar fi aplicat, ar fi fost pier­dute în rambleul din­­ vatră. Pe cir­ca 14 m.p. de prelată s-au colectat peste 2 tone de minereu cu con­ținut metalic foarte bogat. Se eva­luează că minereul recuperat prin podirea cu tablă și prelată duce anual, la un singur abataj de ca­pacitatea celui al brigăzii lui Rak, la obținerea de metal în plus de circa 500—700 mii lei. Exploatarea minieră Herja a obținut în primele 5 luni ale a­­cestui an economii suplimentare la prețul de cost de circa 1,8 mi­lioane lei din care, datorită redu­cerii diluției minereului, scăderii pierderilor în vatră, mai bine de Rilo ynii Iei. .Iată as­­ dar că stră­daniile colectivului minei Herja pentru obținerea de minereu cu tot mai puțin steril în conținut, sunt încununate cu succes. Trebuie să menționăm că la Herja îmbunătățirea minereului extras nu se face exclusiv pe sea­ma podirii vetrelor abatajelor. Aici se aplică și se obțin rezulta­te bune cu metoda pușcării selec­tive, disciplinare, minereul este ales manual, atît în abataje, cît și la gurile de rostogol. Echipele conduse de Niculae Talpoș, Iosif Rak, Teofil Conț, Gheorghe Lu­pan, Dumitru Tudor și alții sînt fruntașe atît în depășirea zilnică a sarcinilor de plan, cît și în lupta pentru minereu de cea mai bună calitate, pe seama aplicării meto­delor arătate mai sus. La Herța s-a creat, cu exemplul comuniști­lor, o puternică opinie de masă în jurul calității minereului. Ex­periența acestui colectiv, demnă de extins la toate celelalte ex­ploatări, constituie un exemplu de valorificare deplină a rezervelor interne, de abnegație pentru în­făptuirea cu cinste a sarcinilor de plan, a angajamentelor asumate în întîmpinarea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei. Ing. GH. DUMITRESCtr întreprinderea regională de transporturi auto Maramureș Caută spre angajare­­ — ingineri mecanici — tehnicieni economiști — tehnicieni merceologi pentru serviciul aprovizionare. Informații suplimentare se pot obține la serviciul exploatare al I.R.T.A., Baia Mare str. George Coșbuc, telefon 1948. PENTRU SOCIALIȘRIÍ La G.A.C. „Someșeana" din Satu Mare se pregătește terenul pentru a fi plantat cu conopidă după ce a fost recoltată varza La loc de doste în încă înainte de începutul cam­paniei de primăvară, comunistul Avram Costea, șeful brigăzii de mecanizatori din Ianculești, și-a adunat băieții și le-a spus: ,,In a­­cest an va fi o întrecere mare în­tre cele 27 de brigăzi ale stațiu­nii. Este vorba de realizarea și depășirea angajamentelor luate în cinstea marii sărbători — a XX-a aniversare a eliberării patriei. Acest eveniment trebuie să-l cinstim și noi cu succese deose­bite". Rezultatele muncii politice­­educative desfășurate zi de zi în rîndul mecanizatorilor nu au în­­tîrziat să se arate. In brigăzile de cîmp deservite de acestă brigadă de mecanizatori însămînțările s-au terminat pînă la 1 mai. A­­cest obiectiv a fost deci realizat. A urmat apoi o altă acțiune tot atît de importantă — întreținerea culturilor. Și aici aportul lor s-a făcut simțit prin cele 300 ha po­rumb prășite de 3 ori cu mijloace mecanizate. Bilanțul întrecerii a fost îmbucurător. Este adevărat că nu s-au clasat pe locul întîi în stațiune. Acest titlu i-a revenit brigăzii din Sanislău. Dar și locul trei este un loc de cinste și mai ales atunci cînd în urma ta mai sînt 24 brigăzi. Planul campaniei de primăvară a fost realizat în proporție de 115 la sută, cu 5 la sută peste angajamentul luat. Așa au fost depășite și angajamentele cu privire la consumul de carbu­ranți și la piese de schimb cu 25 și respectiv 33 la sută. In cadrul întrecerii între mecanizatori, în frunte se găsesc comuniștii. Ei au obținut cele mai bune realizări. Evidențiații brigăzii sunt Francisc Fal, Nicodim Dan și Ioan Oneț. Acum întrecerea se desfășoară din plin. Lucrările de întreținere a culturilor au fost executate la timpul optim și de o calitate ce nu a fost contestată de nimeni Băieții s-au pregătit bine și pen­tru campania de recoltare; cele 4 combine au fost preluate de 4 comuniști, cei mai buni mecani­zatori, oameni cu experiență și înalt simț de răspundere. Ei lu­crează ca avînt pentru realiza­rea angajamentelor, folosind la maximum randamentul mașinilor. Angajamentul mecanizatorilor este de a termina secerișul în 8 zile lucrătoare, iar treierișul pînă la data de 5 august. Toate condi­țiile sînt asigurate pentru respec­tarea acestor termene. Mașinile au fost reparate bine, aici în bri­gadă. Ei au hotărît ca pînă la 20 august să termine și arăturile de vară pe 400 ha. Din acestea 100 se însămînțează cu culturi duble în miriște, in acest scop tractoa­rele care acțion­ează ziua combi­nele trec noaptea la arat. Mecanizatorilor le-au venit din întrecere nou ajutoare de nădejde de la Centrul școlar agricol — elevi din anul III, care fac ultimul an de practică. Șeful brigăzii explică cu o justificată mîndrie ca elevii a­­sistați de ei în însușirea meseriei, în ultimii 3 ani, ca Gheorghe Ristea, Petru Motiș, Gheo­ghe Varga, au terminat școala cu ca­lificativul de foarte bine. Noua promoție se bucură de aceeași a­­tenție tovărășească din partea brigăzii. La adunarea de partid din or­ganizația de bază a brigăzii de cîmp, comuniștii Avram Costea și Gheorghe Oneț au venit cu propuneri concrete privind b­una organizare a muncii în campania de recoltare. Ei au cerut să fie asigurat necesarul de saci la fie­­care combină, cîntare etc. Ei și-au luat angajamentul să dea un spri­jin substanțial colectiviștilor pen­tru strîngerea recoltei la timp și fără pierderi. Secerișul este deja pe terminate, ei fiind hotărîți să întîmpine cea de-a XX-a aniver­sare a eliberării patriei cu reali­zări demne de această mare săr­bătoare, să ocupe un loc de frunte în Întrecerea socialistă dintre bri­găzile de mecanizatori de la S.M.T. Cărei. N. SOARE întreprinderea „1 Septembrie“ din orașul Satu Mare angajează imediat: — în genere mecanic­ — tehnologi în construcția de mașini — Ingineri chimișiL Condițiile de angajare sunt cele prevăzute de actele norma­tive în vigoare. întreprinderea forestieră DIN SATU MARE achiziționează, prin centrele sale de achiziție din raioanele Satu Mare, Cărei, Oaș și Șomcuta, fructe de pădure, ca: — ciuperci comestibile zmeura mare cireșe amare. Condițiile de piață sunt afișate la centrele de achiziție. Miercuri 22 iulie 1961 în raionul Lăpuș Difuzarea cărții Difuzarea cărții la sate consti­tuie un obiectiv principal al ac­tivității de culturalizare a mase­lor. Pentru îndeplinirea sarcini­lor ce revin pe această linie, în raionul Lăpuș funcționează un număr de peste 60 de unități prin care se difuzează cartea în rîn­­dul colectiviștilor. Făcînd un bi­lanț al realizărilor obținute în primul semestru al anului în curs, reiese că planul de difuzare a cărții pe raion a fost reali­zat și depășit cu 3 la sută. Remarcăm că toate cele 10 centre cooperatiste din raion, au reușit să-și realizeze pla­nul și majoritatea chiar să-l de­pășească. Cooperativa din Coru­­ieni, spre exemplu, și-a realizat planul în proporție de 121,9 sută, cea din Vima Mică în pro­m­­porție de 110,9 la sută,iar cea din Groșii de sub Munte 113,1 la su­tă. Rezultate frumoase s-au înre­gistrat și la alte cooperative să­tești. Cu rezultate mai slabe se prezintă cooperativele din Lăpuș și Făurești, care deși și-au reali­zat planul au intensificat munca de difuzare a cărții doar în ulti­ma perioadă. Rezultatele bune obținute în difuzarea cărții în raion se dato­­resc unei largi munci de popu­larizare a cărților în rîndul co­lectiviștilor. De un deosebit suc­ces s-au bucurat acțiunile orga­nizate în cadrul „Lunii cărții la sate“, „Lunii cadourilor“, precum și cele prilejuite de comemorarea a 75 ani de la nașterea marelui nostru poet, Mihai Eminescu. Cu aceste ocazii s-au făcut prezen­tări de cărți, recenzii, seri litera­re, s-au organizat expoziții de cărți cu vînzare etc. Asemenea acțiuni bine organizate au avut loc la Tg. Lăpuș, Copalnic Mănăș­­tur, Coruieni și Vima Mică. Pen­tru ca aceste acțiuni să aibă o eficacitate mai sporită, ele au fost organizate în colaborare cu Casa raională de cultură și cu că­minele culturale din raion. La popularizarea și difuzarea cărții un aport însemnat și-au adus și difuzorii voluntari, în nu­măr de 83 pe raion. Printre difu­zorii voluntari fruntași se numă­ră Grigore Mihalca (Cernești), Aurica Bud (Tg. Lăpuș), Hatoș Valeria (Vima Mică) și alții. In general,­­aprovizionarea coo­perativelor sătești cu necesarul de cărți se desfășoară în bune con­diții. Gestionarii din Copalnic Mă­­năștur, Cernești, Coruieni etc. se interesează din timp de aprovi­zionarea unităților cu cărțile ne­cesare, ținînd cont de cerințele și gusturile celor cărora li se adre­sează cartea. Ca urmare a acestui fapt, aici poate fi întîlnit un bogat sortiment de cărți legat de specificul și preocupările cumpă­rătorilor. Nu același lucru insă se poate spune despre gestionarii de la unitățile sătești din Lăschia, Costeni, Lăpuș (magazinul uni­versal), care se preocupă în prea mică măsură de aprovizionarea și difuzarea cărții în rîndul cititori­lor. La Lăschia, spre exemplu, o perioadă lungă de timp nu se gă­seau in magazinul sătesc decit 21 de exemplare din aceeași carte. Cu toate acestea nu s-au luat mă­suri corespunzătoare pentru re­medierea situației. Pentru continua îmbunătăți­re a difuzării Cărții în raionul Lă­puș e necesar ca lipsurile semna­late să fie înlăturate. Difuzarea cărții în rîndul cititorilor trebuie să constituie o preocupare perma­nentă a tuturor unităților coopera­tiste și a difuzorilor voluntari. Această muncă trebuie desfășu­rată zi de zi în rîndul colectiviști­lor, și nu In salturi — la sfîrșit de lună sa­u de trimestru. In felul acesta cartea va pătrunde tot mai mult In satele noastre. GRIGORE BODEA (De la subredacția volun­­tară din Tg. Lăpuș). întreprinderea forestieră din Vișeu vinde din stoc supranormativ . Burghii spirale de la 8—25 mm Pînze circulare 200—500 mm Sticlă nivel, klinger 110—320 mm Patroane și capace de siguranță 25 Amp. Pile diferite de atelier Cuțite mecanice-mașini talaj Curele trapezoidale 1.600—4.500 mm Balamale mobilă 40X40 mm Balamale ingropate pentru ferestre nr. B Garnitură „manb­ed" Oțel rapid pentru cuțite strung Rulmenți de diferite dimensiuni Piese de schimb pentru tractoare KD și UTB Piese pentru funiculare „Mi­nedit* Pantaloni de doc cu piept Combinezoane de doc. Listele complete se pot consulta la sediul Întreprinderii, ser­viciul aprovizionării. întreprinderea industrială orășenească Sibiu, str. M. Kogălniceanu nr. 1, telefon 3931, produce și livrează­ roabe metalice scaune pentru cinematografe tomberoane coșuri pentru gunoi de 50 și 100 m etajere cu ramă și cristal port-prosop cu 1 și 2 brațe balamale foarfecă pentru mobilă cremoane din aluminiu semiîngropate scaune pentru cămine culturale. Joi 23 iulie 1934 BAIA MARE — Minerul: Cei trei mușchetari (seriile I și a II-a); Popular: Anaconda. 1 Mai: Me­dicamentul care ucide (seriile I și a II-a). SATU MARE — Vic­toria: Cei trei mușchetari (seriile I și a II-a); Popular: Lumea comică a lui Harold Lyoch; Me­talul: Omul cu obiectivul: CĂ­RȚI : Popular: Dragoste lun­gă de-o seară. 23 August: Taxiul morții. SIGHET: Doi colonei. VIȘEU DE SUS: Trei plus două. BAIA SPRIE: Domnișoara... Bar­bă albastră. CEHU SILVANIEI: Germanie, steluțele tale. TAȘ­­NAD: Pași spre lună. SOMA­TĂ MARE: Regina stației de benzină. NEGREȘTI: Povestea anilor înflăcărați. SEMNI: Pisica de mare. TG. LĂPUȘ: O fi asta dragostea? CAVNIC — Minerul. Mi-am cumpărat un tată. Guti­­nul' Trei zile după nemurire. BĂIUȚ: La vîrsta dragostei. CIMPULUNG LA TISA: Estra­da, estrada. HALMEU: Estrada, estrada. it > y % r X î

Next