Pentru Socialism, septembrie 1964 (Anul 14, nr. 3302-3327)

1964-09-01 / nr. 3302

K Y PROLETARI ÓÍN T O'Äfk ȚÂRI ifi ÜNffl-VÄ' ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL P. P. R­ ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL MAR A MURIT VIITORUL EXTRACȚIEI DE MINEREURI Zi de zi, alături de mineri, co­boară în adîncurile minelor și oa­menii care, cu ciocanul și buso­la, urmăresc vinele purtătoare de minereuri. Sunt geologii. Ei pă­șesc primii în calea bogățiilor mi­nerale, și munca lor, de multe ori mai puțin cunoscută decît cea a minerilor din abataje, prezintă o mare importanță pentru viitorul extracției de minereuri. Lucrătorii din sectorul geolo­gic al Trustului minier Baia M­a­­re depun eforturi susținute pen­tru asigurarea volumului de re­zerve minerale necesar sarcinilor­­ Viitoare de plan. Datorită mun­­c­cii științifice de cercetare a zone­lor mineralizate, a fost posibil ca în primii trei ani ai șesenalu­­lui să se realizeze cunoașterea în­­­­tregului volum de rezerve geolo­gice de minereuri stabilit pentru perioada planului sesenal. La o seamă de exploatări — Să­­sar, Șuior, Herța — lucrărilor miniere geologice li se acordă a­­ceeași deosebită atenție ca și muncii în abataje pentru realiza­­­­rea ritmică a planului curent. Minerii de la Săsar — fruntași în întrecerea socialistă în ramu­­­­ră pe țară — se pot mîndri cu rezultatele muncii lor. Planul pe­­ 8 luni l-au îndeplinit înainte de­­ termen, au sporit cu peste 4 la sută productivitatea muncii, au redus cu circa 3,5 la sută steri­lul din minereu față de cel ad­mis, iar la lucrările miniere geo­logice planul s-au depășit lună de lună. Faptul acesta se datorește grijii­­ deosebite pe care colectivul le aici, sub­ îndrumarea comitetu­lui de partid, o acordă viitorului m­inei sale. La lucrările geologi­ce, echipele au condiții de muncă la fel de bune ca și cele din aba­taje, se bucură de asistența teh­nică corespunzătoare. Datorită măsurilor luate la mină, în ma­joritatea lor, echipele de la lu­crări geologice își depășesc rit­mic planul, iar recent, în excava­­rea galeriei de la est de grupul filoanelor Sofia s-a obținut o a­­vansare lunară de 355,10 m. „Noi Urmărim zilnic toate lucrările­­ geologice, ne spunea geologul Ti­tus Szarka, și căutăm ca eficiența lor economică, volumul de rezerve pus în evidență să fie cit mai mare". Aceeași atenție față de buna desfășurare a planului la lucrări­le geologice o aflăm și la mina Herja. îndeplinirea sarcinilor de plan la aceste lucrări este în me­die de peste 101 la sută. Condu­cerile sectoarelor productive cau­tă ca la locurile de muncă de la lucrările de cercetare și deschi­dere să muncească echipe plasa­te cu efectivul necesar, să e­­xiste condiții optime de aprovi­zionare tehnico-materială. La mina Șuior, geologii favo­rizează, prin observațiile lor, în­deplinirea planului, atît la pro­ducția extrasă cit și la echivalen­tul metal de bază. Conducerea tehnică a minei acordă atenție îndeplinirii planului la lucrările geologice, atît pe cont de investi­ții cît și de producție, întreaga muncă desfășurată în aceste zile în subteranul minei Șuior se con­centrează în pregătirea panourilor care vor intra în exploatare in viitorul apropiat. Măsura aceasta, aplicată la indicația organizației de partid, susținută prin crearea condițiilor optime echipelor de la înaintări își dovedește roadele printre altele și în faptul că lu­crările geologice ale minei plani­ficate pentru execuție au fost realizate în proporție de peste 106,0 la sută. La Exploatarea minieră Nistru, situația lucrărilor geologice s-a îmbunătățit. Mobilizat de comite­tul de partid, de organizațiile de bază, colectivul acestei mine a făcut în ultimele 3 luni pași mari în îndeplinirea sarcinilor de plan și concomitent și a sarcinilor la lucrările geologice pentru asi­gurarea producției viitoare. In lu­­nile iunie, iulie și august, de exemplu, la mina Nistru II pes­te 80 la sută din echipele de la acest gen de lucrări miniere și-au îndeplinit și depășit­ sarcinile de plan. Organizînd mai bine repar­tizarea efectivului, conducerea minei Nistru II a găsit resurse pentru a plasa normal lucrările geologice. Nu același lucru s-a fă­cut însă la mina Nistru I, unde și acum în galeriile de cercetare și deschidere nu se muncește ritmic. Conducerea administrativă a ex­ploatării va trebui să ajute mai concret numa­i în îndeplinirea ritmică a planului la extracție, cît și la lucrările geologice. La Baia-Sprie, planul lucrărilor geologice s-a realizat doar în pro­porție de circa 70 la sută, la unele sectoare existînd încă mari ră­­mîneri în urmă. Exploatarea în­­tîmpină serioase dificultăți în realizarea producției curente în bună măsură din cauza nepregă­­tirii la timp a panourilor în ex­­­ploatare, ca urmare a neexecutării în trecut a unor importante lu­crări geologice. In loc să învețe din aceasta, conducerea minei nu a luat cele mai eficiente măsuri care să ducă la asigurarea lajului absolut necesar intre deca­lu­crările de deschideri, pregătiri și cele ale producției curente. Aici, considerăm necesară intervenția promptă a Trustului minier. Realizarea ritmică a sarcinilor de plan la lucrările miniere geo­logice trebuie să constituie un obi­ectiv principal în munca de coor­donare tehnică a producției. Or­ganizațiile de partid din sectoa­rele exploatărilor miniere trebuie să vegheze cu mai multă atenție asupra felului cum se desfășoară munca echipelor de mineri din lucrările de deschidere și pregă­tire, de cercetare geologică. Sar­cinile de plan pentru anul în curs cât și cele din anul viitor impun o mai mare grijă pentru asigura­rea producției viitoare, pentru lucrările miniere geologice. Ing. GH. DUMITRESCU Mari cantități de legume Sub îndrumarea organizației de partid, brigada legumicolă a gos­podăriei colective din Lăpușel lu­crează cu multă hărnicie. Colec­tiviștii, în frunte cu brigadierul Cornel Mociran, candidat de partid, s-au angajat să contribuie în acest an cu mari cantități de legume și zarzavaturi la aprovi­zionarea oamenilor muncii din orașul Baia Mare. Respectîndu-și angajamentele, colectiviștii au li­vrat pînă acum peste 35.000 kg roșii, 20.000 kg castraveți, 7.000 kg varză, 2.000 kg vinete și alte produse. De două ori pe zi, dimi­neața și după-amiază, la magazi­nele O.C.L. Aprozar nr. 1 și 21 so­sesc platforme încărcate cu legu­me și zarzavaturi proaspete mult apreciate de consumatorii din a­­cest oraș. Pînă acum, colectiviștii din Lă­pușes­cu realizat din sectorul le­gumicol venituri ce însumează 150.000 lei,_ Comunicat în conformitate cu Acordul dintre­­ guvernul Republicii Populare Române și guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind construirea și exploatarea sistemului hidroener­getic și de navigație Porțile de Fier, semnat la 30 noiembrie 1963 la Belgrad de președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, Gheorghe Gheorghiu-Dej, și Republicii Socialiste președintele Federative Iugoslavia, Iosif Broz Tito, zilele acestea încep lucrările pentru construirea marelui baraj de la Porțile de Fier, pe Dunăre. Guvernele R.P.R. și R.S.F.S. s au înțeles ca în ziua de 7 sep­tembrie 1964 să aibă loc, pe șan­tierul din sectorul Gura Văii-Sip, festivitatea inaugurării acestor lucrări. La festivitate vor participa președintele Consiliului de Stat al R.P.R., Gheorghe Gheorghiu- Dej, și președintele R.S.F.I., I.B. Tito, precum și alte personalități din conducerile de stat și de partid din cele două țări. Aspect din noua hală de preparare a întreprinderii textile „Ardeleana“ din Satu Mare. Consfătuire la Livada In zilele de 29—30 august sec­ția de hortiviticultură a Consi­liului agricol regional a organizat o consfătuire cu caracter de schimb de experiență. La consfă­tuirea ce a avut loc la S.E.A. Li­vada au participat șefii secțiilor de hortiviticultură de la consi­liile agricole raionale, ingineri și tehnicieni, președinți și brigadieri din G.A.C., precum și cercetători de la stațiunile experimentale Bistrița, Cluj și Voinești (regiu­nea Ploiești). În cadrul consfătuirii, tovarășul inginer Leon Broască, șeful sec­ției de hortiviticultură a Consi­liului agricol regional, a susținut un amplu referat despre metode­le înaintate de întreținere a plan­tațiilor și măsurile tehnico-orga­­nizatorice pentru înființarea noi­lor plantații de căpșuni, pomi fructiferi și vii. . Participanții au vizitat apoi plantațiile noi de căpșuni de la G.A.C. Halmeu, precum și livezile de pomi fructiferi plantați în ma­siv pe terenurile nisipoase de la Ciumești și Urziceni. Participanții au purtat discuții interesante pe mărginea refera­tului și a celor constatate pe te­ren. Congresul internațional de știință a solului Cuvîntarea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej Stimați prieteni și oaspeți, doamnelor și domnilor. Este deosebit de plăcut pentru mine să adresez, în numele Con­siliului de Stat și al guvernului Republicii Populare Romîne, o călduroasă urare de bun venit eminenților reprezentanți ai știin­ței din lumea întreagă, reuniți la acest important Congres pe care avem cinstea de a-l găzdui în Capitala țării noastre. Congresul dv., întrunind sa­vanți din 66 de țări de pe cele cinci continente, constituie prin amploarea participării, cit și prin însemnătatea problemelor în dez­batere, o importantă manifestare științifică internațională. Este neîndoielnic că acest vast schimb de experiență între specialiști­i înaltă competență și conlucrarea lor rodnică vor aduce o contri­buție de seamă la progresul ști­inței, în interesul omenirii. Problema fundamentală căreia dv. îi consacraui eforturile — spo­rirea fertilității solului și a capa­cității lui de producție — suscită atenția nu numai a cadrelor de specialitate, ci este urmărită­­ cu viu interes și preocupă cercuri tot mai largi, ca problemă de însem­nătate majoră pentru îmbunătăți­rea alimentației și a condițiilor de trai ale popoarelor. Astăzi, cînd știința și tehnica au reușit să obțină cuceriri strălucite care au grandioase amplificat în proporții forța și posibilitățile omului, în diferite părți ale lumii continuă să persiste asemenea fe­nomene ca foametea, mizeria și­ subnutriția, imense suprafețe de terenuri favorabile agriculturii sunt nevalorificate, dau un rânda­ment scăzut sau se degradează. Desigur, schimbarea acesto­­stări de lucruri, asigurarea hra­nei populației mereu în crește­re a globului și ridicarea nein­cetată a nivelului ei de viață presupun transformări econo­­mico-sociale, un efort colectiv pe plan internațional pentru­­ ri­dicarea economică a regiunilor subdezvoltate. O premisă esențială o consti­tuie în același timp aplicarea largă a realizărilor tehnico-ști­­ințifice în scopuri pașnice, pro­gresul tuturor ramurilor științei puse in slujba sporirii continue a rodniciei pămîntului. Sîntem bucuroși să constatăm că în această direcție un aport de deosebită însemnătate aduce activitatea bogată pe care o des­fășoară Asociația dumneavoastră — important for de colaborare internațională în domeniul ști­ințelor agricole, studiile prinse pentru cunoașterea între­com­plexă a solului și stabilirea ce­lor mai eficiente mijloace de ri­dicare a fertilității lui, cercetă­rile efectuate într-o serie de pro­bleme teoretice și practice legate­­ de sporirea producției agricole, contribuția substanțială adusă la elaborarea hărții solurilor lu­mii, precum și alte valoroase lu­crări, se bucură de o înaltă și binemeritată apreciere. Cu satisfacție relevăm că, de la Gheorghe Munteanu-Murgoci, membru fondator al Asociației Internaționale de Știință a So­lului, inițiator al primei confe­rințe mondiale de pedologie, sa­vanții romîni au adus și aduc contribuția lor la dezvoltarea A­­sociației și la progresul științelor agricole. Lucrările Congresului Și vizi­tele în unități industriale și a­­gricole, în instituții de cerceta­re, învățămînt și cultură, în o­­rașele și satele țării vor oferi prilejul cunoașterii mai îndea­proape a activității specialiști­lor și oamenilor noștri de știin­ță din agricultură, a realizărilor obținute de poporul nostru în domeniul economiei și culturii. Impărtășindu-vă cîteva din preocupările noastre în aceste do­menii, aș dori să arăt că guvernul român, depunînd eforturi neslăbi­te pentru avîntul industriei, de care depinde progresul întregii e­­conomii naționale, a pus conco­mitent în centrul atenției sale dezvoltarea agriculturii și creș­terea producției agricole, ca una din principalele sarcini ale con­strucției economice. Romînia își asigură din producția proprie hrana populației, aprovizionarea industriei cu materii prime agri­cole și disponibilități pentru ex­port. In țara noastră, agricultura, re­organizată pe baze noi, este o­­rientată pe calea dezvoltării ei in­tensive și multilaterale, utiliză­rii tot mai largi a tehnicii moder­ne și a cuceririlor științei, con­centrării producției în unități specializate, cu înaltă productivi­tate și eficiență economică — proces în cursul căruia se va rea­liza transformarea treptată a pro­ducției agricole într-o varietate a muncii industriale. Mecanizarea completă a lucră­rilor agricole, ridicarea gradului de chimizare, extinderea irigații­lor, folosirea semințelor din soiuri și hibrizi cu mare productivitate constituie mijloacele prin care vom asigura deplina valorificare a marilor rezerve de care dispu­nem pentru a făuri o agricultu­ră modernă, înaintată, capabilă să asigure o abundență de produse agricole. Un obiect de permanentă pre­ocupare pentru specialiștii și or­ganele noastre agricole, îl consti­tuie utilizarea rațională a fondu­lui funciar, ridicarea fertilității și a capacității lui de producție, stăvilirea și combaterea eroziunii solului, terasările și plantațiile masive pe terenurile supuse a­­cestui proces, valorificarea solu­rilor nisipoase și a celor sărătu­­rate, aducerea în circuitul agricol prin îndiguiri și desecări a pă­­mînturilor fertile din luncile principalelor cursuri de apă. Sarcinile complexe ale dezvol­tării agriculturii au solicitat și so­licită o grijă deosebită pentru pregătirea cadrelor de specialiști de­ toate categoriile și perfecțio­narea continuă a cunoștințelor lor profesionale, pentru asigurarea celor mai favorabile condiții de activitate științifică, pentru îm­bunătățirea conducerii cercetări­lor și legarea cît mai strînsă a științei agricole de practică. Stimați oaspeți, prieteni. Munca și preocupările dv., pre­țioasa activitate pe care o desfă­șurați se bucură de o înaltă con­siderație, slujind un țel din cele mai nobile — de a face natura mai darnică, spre binele omului. O asemenea activitate este lega­tă organic, indisolubil, de menți­nerea păcii — deziderat arzător al întregii omeniri. Statul nostru, care, împreună cu celelalte state iubitoare de pa­ce, depune eforturi neslăbite pen­tru statornicirea unei păci trai­nice în lume, salută și sprijină contactele dintre oamenii de știință din toate țările, ca factor de întărire a colaborării interna­ționale, de cunoaștere și apropie­re între popoare, de îmbogățire a tezaurului gîndirii umane prin schimbul de valori spirituale, (a­­plauze), îmi exprim convingerea că lu­crările acestui Congres, care se desfășoară sub lozinca „Piine și pace“, vor aduce o contribuție de seamă la dezvoltarea spiritului de înțelegere și colaborare inter­națională, vor sluji cauza plină de măreție a zilelor noastre — pacea, bunăstarea și prietenia po­poarelor! Urez Congresului dumneavoas­tră cel mai deplin succes! (aplau­ze puternice). In Sala Palatului R.­ P. Ro­mâne au început luni dimineață lucrările celui de-al VIII-lea Congres internațional de știin­ța solului. La Congres, care se desfă­șoară între 31 august și 9 sep­tembrie, participă peste 1.200 de specialiști — oameni de știință cu reputație mondia­lă, profesori, cercetători, con­ducători de institute de cerce­tări și departamente­­ din 66 de țări din întreaga lume. Iau parte reprezentanți ai organi­zației pentru alimentație și a­­gricultură (F. A. O.), U.N.E.S.C.O. și Agenției inter­ai­naționale pentru Energia Ato­mică. In prezidiu au luat loc con­ducători ai Asociației interna­ționale de știința solului, re­prezentanți ai F. A. O., U.N.E.S.C.O. și Comitetului de organizare a Congresului. In prezidiul primei ședințe au luat loc Gheorghe Gheorghiu- Dej, președintele Consiliului de Stat al R. P. Române, Alexan­dru Moghioroș și Alexandru Bîrlădeanu, vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri,­ Mihai Dalea, președintele Consiliului Superior al Agriculturii, Th­e Murgulescu, președintele Aca­demiei R. P. Române, Ștefan Bălan, ministrul învățămîntu­­lui, Mihai Suder, ministrul e­­conomiei forestiere, Gheorghe Hossu, președintele Comitetului de Stat al Apelor, acad. Ale­xandru Codarea, președintele Comitetului Geologic, Ion Cos­­ma, președintele Comitetului­ Executiv al Sfatului Popular al Capitalei. Participanții la Congres au fost salutați de prof. Nicolae Giosan, membru corespondent al Academiei R. P. Române, președintele Comitetului de or­ganizare a celui de-al VlII-lea Congres internațional de știin­ța solului. Președintele Consiliului de Stat al R.P. Române, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a rostit cuvîn­­tarea inaugurală. Au luat, de asemenea, cu­­vîntul acad. prof. Nicolae Cer­­nescu, președintele Asociației internaționale de știința solu­lui, acad. prof. Gh. Ionescu- Sisești, din partea Academiei R.P. Române și a Institutului central de cercetări agricole, prof. dr. Richard Bradfield, de la Universitatea din Ithaca New York­, fost președinte al Asociației internaționale de știința solului, care au salutat pe participanții la Congres. In continuare, prof. dr. F. A. van Baren, secretarul general al Asociației internaționale de știința solului, a prezentat da­rea de seamă asupra activită­ții Asociației în perioada anilor 1960—1964. Ședința plenară de amiază a fost consacrată după­­pre­zentării proiectului hărții mon­diale a solurilor. În legătură cu acest proiect au prezentat refe­rate: prof. dr. V. A. Korda, di­rectorul departamentului știin­țelor naturale al U.N.E.S.C.O., dr. L. Bramao, șef al biroului de resurse mondiale ale solu­rilor — F.A.O., dr. R. Dudal, specialist F.A.O., prof. dr. F. A. van Baren, secretarul general al Asociației internaționale de știința solului. Pe marginea re­feratelor au avut loc discuții. Timp de zece zile, participan­ții la Congres vor dezbate pro­bleme actuale, teoretice și prac­tice ale cunoașterii solurilor, în vederea sporirii producției agricole. (Agerpres) ȘCOALA MEDIE NR. 3 DIN BAIA MARE Schimb de experiență ieri dimineață, 34 de ingineri și tehnicieni din cadrul T.R.C. Ma­ramureș au pornit cu un autocar al Agenției O.N.T. „Carpați" din Baia Mare într-o călătorie de ze­ce zile în țară. Călătoria are ca­racterul unui schimb de experien­ță viz­itîn­ du-se noile cartiere și șantierele unor construcții din lo­calitățile Sighet, Borșa, Vatra Dornei, Bicaz, Bacău, Roman, Iași, Brașov, București, Sibiu, Cluj etc. De asemenea, 42 de sa­lariați de la U.R.C.C. Oaș au por­nit la sfîrșitul săptămînii trecute pentru a vizita magaziile și uni­tățile de desfacere ale cooperației de consum din Satu Mare, Cărei, Oradea,­­Arad, Turda, Lugoj, De­va, Sibiu și Cluj. ------------- Comunicări științifice Cu scopul informării detaliate a cadrelor medicale din orașul Satu Mare asupra unor noutăți din știința medicală, a avut loc recent, lar sala culturală a Școlii medii nr. 1 „Mihai Eminescu“, o seară de comunicări științifice în­soțite de proiecții de filme. Co­municările au fost prezentate de către prof. dr. Th­e Teodor Riga din­­ Capitală^

Next