Pentru Socialism, septembrie 1964 (Anul 14, nr. 3302-3327)
1964-09-01 / nr. 3302
K Y PROLETARI ÓÍN T O'Äfk ȚÂRI ifi ÜNffl-VÄ' ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL P. P. R ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL MAR A MURIT VIITORUL EXTRACȚIEI DE MINEREURI Zi de zi, alături de mineri, coboară în adîncurile minelor și oamenii care, cu ciocanul și busola, urmăresc vinele purtătoare de minereuri. Sunt geologii. Ei pășesc primii în calea bogățiilor minerale, și munca lor, de multe ori mai puțin cunoscută decît cea a minerilor din abataje, prezintă o mare importanță pentru viitorul extracției de minereuri. Lucrătorii din sectorul geologic al Trustului minier Baia Mare depun eforturi susținute pentru asigurarea volumului de rezerve minerale necesar sarcinilor Viitoare de plan. Datorită munccii științifice de cercetare a zonelor mineralizate, a fost posibil ca în primii trei ani ai șesenalului să se realizeze cunoașterea întregului volum de rezerve geologice de minereuri stabilit pentru perioada planului sesenal. La o seamă de exploatări — Săsar, Șuior, Herța — lucrărilor miniere geologice li se acordă aceeași deosebită atenție ca și muncii în abataje pentru realizarea ritmică a planului curent. Minerii de la Săsar — fruntași în întrecerea socialistă în ramură pe țară — se pot mîndri cu rezultatele muncii lor. Planul pe 8 luni l-au îndeplinit înainte de termen, au sporit cu peste 4 la sută productivitatea muncii, au redus cu circa 3,5 la sută sterilul din minereu față de cel admis, iar la lucrările miniere geologice planul s-au depășit lună de lună. Faptul acesta se datorește grijii deosebite pe care colectivul le aici, sub îndrumarea comitetului de partid, o acordă viitorului minei sale. La lucrările geologice, echipele au condiții de muncă la fel de bune ca și cele din abataje, se bucură de asistența tehnică corespunzătoare. Datorită măsurilor luate la mină, în majoritatea lor, echipele de la lucrări geologice își depășesc ritmic planul, iar recent, în excavarea galeriei de la est de grupul filoanelor Sofia s-a obținut o avansare lunară de 355,10 m. „Noi Urmărim zilnic toate lucrările geologice, ne spunea geologul Titus Szarka, și căutăm ca eficiența lor economică, volumul de rezerve pus în evidență să fie cit mai mare". Aceeași atenție față de buna desfășurare a planului la lucrările geologice o aflăm și la mina Herja. îndeplinirea sarcinilor de plan la aceste lucrări este în medie de peste 101 la sută. Conducerile sectoarelor productive caută ca la locurile de muncă de la lucrările de cercetare și deschidere să muncească echipe plasate cu efectivul necesar, să existe condiții optime de aprovizionare tehnico-materială. La mina Șuior, geologii favorizează, prin observațiile lor, îndeplinirea planului, atît la producția extrasă cit și la echivalentul metal de bază. Conducerea tehnică a minei acordă atenție îndeplinirii planului la lucrările geologice, atît pe cont de investiții cît și de producție, întreaga muncă desfășurată în aceste zile în subteranul minei Șuior se concentrează în pregătirea panourilor care vor intra în exploatare in viitorul apropiat. Măsura aceasta, aplicată la indicația organizației de partid, susținută prin crearea condițiilor optime echipelor de la înaintări își dovedește roadele printre altele și în faptul că lucrările geologice ale minei planificate pentru execuție au fost realizate în proporție de peste 106,0 la sută. La Exploatarea minieră Nistru, situația lucrărilor geologice s-a îmbunătățit. Mobilizat de comitetul de partid, de organizațiile de bază, colectivul acestei mine a făcut în ultimele 3 luni pași mari în îndeplinirea sarcinilor de plan și concomitent și a sarcinilor la lucrările geologice pentru asigurarea producției viitoare. In lunile iunie, iulie și august, de exemplu, la mina Nistru II peste 80 la sută din echipele de la acest gen de lucrări miniere și-au îndeplinit și depășit sarcinile de plan. Organizînd mai bine repartizarea efectivului, conducerea minei Nistru II a găsit resurse pentru a plasa normal lucrările geologice. Nu același lucru s-a făcut însă la mina Nistru I, unde și acum în galeriile de cercetare și deschidere nu se muncește ritmic. Conducerea administrativă a exploatării va trebui să ajute mai concret numai în îndeplinirea ritmică a planului la extracție, cît și la lucrările geologice. La Baia-Sprie, planul lucrărilor geologice s-a realizat doar în proporție de circa 70 la sută, la unele sectoare existînd încă mari rămîneri în urmă. Exploatarea întîmpină serioase dificultăți în realizarea producției curente în bună măsură din cauza nepregătirii la timp a panourilor în exploatare, ca urmare a neexecutării în trecut a unor importante lucrări geologice. In loc să învețe din aceasta, conducerea minei nu a luat cele mai eficiente măsuri care să ducă la asigurarea lajului absolut necesar intre decalucrările de deschideri, pregătiri și cele ale producției curente. Aici, considerăm necesară intervenția promptă a Trustului minier. Realizarea ritmică a sarcinilor de plan la lucrările miniere geologice trebuie să constituie un obiectiv principal în munca de coordonare tehnică a producției. Organizațiile de partid din sectoarele exploatărilor miniere trebuie să vegheze cu mai multă atenție asupra felului cum se desfășoară munca echipelor de mineri din lucrările de deschidere și pregătire, de cercetare geologică. Sarcinile de plan pentru anul în curs cât și cele din anul viitor impun o mai mare grijă pentru asigurarea producției viitoare, pentru lucrările miniere geologice. Ing. GH. DUMITRESCU Mari cantități de legume Sub îndrumarea organizației de partid, brigada legumicolă a gospodăriei colective din Lăpușel lucrează cu multă hărnicie. Colectiviștii, în frunte cu brigadierul Cornel Mociran, candidat de partid, s-au angajat să contribuie în acest an cu mari cantități de legume și zarzavaturi la aprovizionarea oamenilor muncii din orașul Baia Mare. Respectîndu-și angajamentele, colectiviștii au livrat pînă acum peste 35.000 kg roșii, 20.000 kg castraveți, 7.000 kg varză, 2.000 kg vinete și alte produse. De două ori pe zi, dimineața și după-amiază, la magazinele O.C.L. Aprozar nr. 1 și 21 sosesc platforme încărcate cu legume și zarzavaturi proaspete mult apreciate de consumatorii din acest oraș. Pînă acum, colectiviștii din Lăpușescu realizat din sectorul legumicol venituri ce însumează 150.000 lei,_ Comunicat în conformitate cu Acordul dintre guvernul Republicii Populare Române și guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind construirea și exploatarea sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier, semnat la 30 noiembrie 1963 la Belgrad de președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, Gheorghe Gheorghiu-Dej, și Republicii Socialiste președintele Federative Iugoslavia, Iosif Broz Tito, zilele acestea încep lucrările pentru construirea marelui baraj de la Porțile de Fier, pe Dunăre. Guvernele R.P.R. și R.S.F.S. s au înțeles ca în ziua de 7 septembrie 1964 să aibă loc, pe șantierul din sectorul Gura Văii-Sip, festivitatea inaugurării acestor lucrări. La festivitate vor participa președintele Consiliului de Stat al R.P.R., Gheorghe Gheorghiu- Dej, și președintele R.S.F.I., I.B. Tito, precum și alte personalități din conducerile de stat și de partid din cele două țări. Aspect din noua hală de preparare a întreprinderii textile „Ardeleana“ din Satu Mare. Consfătuire la Livada In zilele de 29—30 august secția de hortiviticultură a Consiliului agricol regional a organizat o consfătuire cu caracter de schimb de experiență. La consfătuirea ce a avut loc la S.E.A. Livada au participat șefii secțiilor de hortiviticultură de la consiliile agricole raionale, ingineri și tehnicieni, președinți și brigadieri din G.A.C., precum și cercetători de la stațiunile experimentale Bistrița, Cluj și Voinești (regiunea Ploiești). În cadrul consfătuirii, tovarășul inginer Leon Broască, șeful secției de hortiviticultură a Consiliului agricol regional, a susținut un amplu referat despre metodele înaintate de întreținere a plantațiilor și măsurile tehnico-organizatorice pentru înființarea noilor plantații de căpșuni, pomi fructiferi și vii. . Participanții au vizitat apoi plantațiile noi de căpșuni de la G.A.C. Halmeu, precum și livezile de pomi fructiferi plantați în masiv pe terenurile nisipoase de la Ciumești și Urziceni. Participanții au purtat discuții interesante pe mărginea referatului și a celor constatate pe teren. Congresul internațional de știință a solului Cuvîntarea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej Stimați prieteni și oaspeți, doamnelor și domnilor. Este deosebit de plăcut pentru mine să adresez, în numele Consiliului de Stat și al guvernului Republicii Populare Romîne, o călduroasă urare de bun venit eminenților reprezentanți ai științei din lumea întreagă, reuniți la acest important Congres pe care avem cinstea de a-l găzdui în Capitala țării noastre. Congresul dv., întrunind savanți din 66 de țări de pe cele cinci continente, constituie prin amploarea participării, cit și prin însemnătatea problemelor în dezbatere, o importantă manifestare științifică internațională. Este neîndoielnic că acest vast schimb de experiență între specialiștii înaltă competență și conlucrarea lor rodnică vor aduce o contribuție de seamă la progresul științei, în interesul omenirii. Problema fundamentală căreia dv. îi consacraui eforturile — sporirea fertilității solului și a capacității lui de producție — suscită atenția nu numai a cadrelor de specialitate, ci este urmărită cu viu interes și preocupă cercuri tot mai largi, ca problemă de însemnătate majoră pentru îmbunătățirea alimentației și a condițiilor de trai ale popoarelor. Astăzi, cînd știința și tehnica au reușit să obțină cuceriri strălucite care au grandioase amplificat în proporții forța și posibilitățile omului, în diferite părți ale lumii continuă să persiste asemenea fenomene ca foametea, mizeria și subnutriția, imense suprafețe de terenuri favorabile agriculturii sunt nevalorificate, dau un rândament scăzut sau se degradează. Desigur, schimbarea acestostări de lucruri, asigurarea hranei populației mereu în creștere a globului și ridicarea neincetată a nivelului ei de viață presupun transformări economico-sociale, un efort colectiv pe plan internațional pentru ridicarea economică a regiunilor subdezvoltate. O premisă esențială o constituie în același timp aplicarea largă a realizărilor tehnico-științifice în scopuri pașnice, progresul tuturor ramurilor științei puse in slujba sporirii continue a rodniciei pămîntului. Sîntem bucuroși să constatăm că în această direcție un aport de deosebită însemnătate aduce activitatea bogată pe care o desfășoară Asociația dumneavoastră — important for de colaborare internațională în domeniul științelor agricole, studiile prinse pentru cunoașterea întrecomplexă a solului și stabilirea celor mai eficiente mijloace de ridicare a fertilității lui, cercetările efectuate într-o serie de probleme teoretice și practice legate de sporirea producției agricole, contribuția substanțială adusă la elaborarea hărții solurilor lumii, precum și alte valoroase lucrări, se bucură de o înaltă și binemeritată apreciere. Cu satisfacție relevăm că, de la Gheorghe Munteanu-Murgoci, membru fondator al Asociației Internaționale de Știință a Solului, inițiator al primei conferințe mondiale de pedologie, savanții romîni au adus și aduc contribuția lor la dezvoltarea Asociației și la progresul științelor agricole. Lucrările Congresului Și vizitele în unități industriale și agricole, în instituții de cercetare, învățămînt și cultură, în orașele și satele țării vor oferi prilejul cunoașterii mai îndeaproape a activității specialiștilor și oamenilor noștri de știință din agricultură, a realizărilor obținute de poporul nostru în domeniul economiei și culturii. Impărtășindu-vă cîteva din preocupările noastre în aceste domenii, aș dori să arăt că guvernul român, depunînd eforturi neslăbite pentru avîntul industriei, de care depinde progresul întregii economii naționale, a pus concomitent în centrul atenției sale dezvoltarea agriculturii și creșterea producției agricole, ca una din principalele sarcini ale construcției economice. Romînia își asigură din producția proprie hrana populației, aprovizionarea industriei cu materii prime agricole și disponibilități pentru export. In țara noastră, agricultura, reorganizată pe baze noi, este orientată pe calea dezvoltării ei intensive și multilaterale, utilizării tot mai largi a tehnicii moderne și a cuceririlor științei, concentrării producției în unități specializate, cu înaltă productivitate și eficiență economică — proces în cursul căruia se va realiza transformarea treptată a producției agricole într-o varietate a muncii industriale. Mecanizarea completă a lucrărilor agricole, ridicarea gradului de chimizare, extinderea irigațiilor, folosirea semințelor din soiuri și hibrizi cu mare productivitate constituie mijloacele prin care vom asigura deplina valorificare a marilor rezerve de care dispunem pentru a făuri o agricultură modernă, înaintată, capabilă să asigure o abundență de produse agricole. Un obiect de permanentă preocupare pentru specialiștii și organele noastre agricole, îl constituie utilizarea rațională a fondului funciar, ridicarea fertilității și a capacității lui de producție, stăvilirea și combaterea eroziunii solului, terasările și plantațiile masive pe terenurile supuse acestui proces, valorificarea solurilor nisipoase și a celor sărăturate, aducerea în circuitul agricol prin îndiguiri și desecări a pămînturilor fertile din luncile principalelor cursuri de apă. Sarcinile complexe ale dezvoltării agriculturii au solicitat și solicită o grijă deosebită pentru pregătirea cadrelor de specialiști de toate categoriile și perfecționarea continuă a cunoștințelor lor profesionale, pentru asigurarea celor mai favorabile condiții de activitate științifică, pentru îmbunătățirea conducerii cercetărilor și legarea cît mai strînsă a științei agricole de practică. Stimați oaspeți, prieteni. Munca și preocupările dv., prețioasa activitate pe care o desfășurați se bucură de o înaltă considerație, slujind un țel din cele mai nobile — de a face natura mai darnică, spre binele omului. O asemenea activitate este legată organic, indisolubil, de menținerea păcii — deziderat arzător al întregii omeniri. Statul nostru, care, împreună cu celelalte state iubitoare de pace, depune eforturi neslăbite pentru statornicirea unei păci trainice în lume, salută și sprijină contactele dintre oamenii de știință din toate țările, ca factor de întărire a colaborării internaționale, de cunoaștere și apropiere între popoare, de îmbogățire a tezaurului gîndirii umane prin schimbul de valori spirituale, (aplauze), îmi exprim convingerea că lucrările acestui Congres, care se desfășoară sub lozinca „Piine și pace“, vor aduce o contribuție de seamă la dezvoltarea spiritului de înțelegere și colaborare internațională, vor sluji cauza plină de măreție a zilelor noastre — pacea, bunăstarea și prietenia popoarelor! Urez Congresului dumneavoastră cel mai deplin succes! (aplauze puternice). In Sala Palatului R. P. Române au început luni dimineață lucrările celui de-al VIII-lea Congres internațional de știința solului. La Congres, care se desfășoară între 31 august și 9 septembrie, participă peste 1.200 de specialiști — oameni de știință cu reputație mondială, profesori, cercetători, conducători de institute de cercetări și departamente din 66 de țări din întreaga lume. Iau parte reprezentanți ai organizației pentru alimentație și agricultură (F. A. O.), U.N.E.S.C.O. și Agenției interainaționale pentru Energia Atomică. In prezidiu au luat loc conducători ai Asociației internaționale de știința solului, reprezentanți ai F. A. O., U.N.E.S.C.O. și Comitetului de organizare a Congresului. In prezidiul primei ședințe au luat loc Gheorghe Gheorghiu- Dej, președintele Consiliului de Stat al R. P. Române, Alexandru Moghioroș și Alexandru Bîrlădeanu, vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri, Mihai Dalea, președintele Consiliului Superior al Agriculturii, The Murgulescu, președintele Academiei R. P. Române, Ștefan Bălan, ministrul învățămîntului, Mihai Suder, ministrul economiei forestiere, Gheorghe Hossu, președintele Comitetului de Stat al Apelor, acad. Alexandru Codarea, președintele Comitetului Geologic, Ion Cosma, președintele Comitetului Executiv al Sfatului Popular al Capitalei. Participanții la Congres au fost salutați de prof. Nicolae Giosan, membru corespondent al Academiei R. P. Române, președintele Comitetului de organizare a celui de-al VlII-lea Congres internațional de știința solului. Președintele Consiliului de Stat al R.P. Române, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a rostit cuvîntarea inaugurală. Au luat, de asemenea, cuvîntul acad. prof. Nicolae Cernescu, președintele Asociației internaționale de știința solului, acad. prof. Gh. Ionescu- Sisești, din partea Academiei R.P. Române și a Institutului central de cercetări agricole, prof. dr. Richard Bradfield, de la Universitatea din Ithaca New York, fost președinte al Asociației internaționale de știința solului, care au salutat pe participanții la Congres. In continuare, prof. dr. F. A. van Baren, secretarul general al Asociației internaționale de știința solului, a prezentat darea de seamă asupra activității Asociației în perioada anilor 1960—1964. Ședința plenară de amiază a fost consacrată dupăprezentării proiectului hărții mondiale a solurilor. În legătură cu acest proiect au prezentat referate: prof. dr. V. A. Korda, directorul departamentului științelor naturale al U.N.E.S.C.O., dr. L. Bramao, șef al biroului de resurse mondiale ale solurilor — F.A.O., dr. R. Dudal, specialist F.A.O., prof. dr. F. A. van Baren, secretarul general al Asociației internaționale de știința solului. Pe marginea referatelor au avut loc discuții. Timp de zece zile, participanții la Congres vor dezbate probleme actuale, teoretice și practice ale cunoașterii solurilor, în vederea sporirii producției agricole. (Agerpres) ȘCOALA MEDIE NR. 3 DIN BAIA MARE Schimb de experiență ieri dimineață, 34 de ingineri și tehnicieni din cadrul T.R.C. Maramureș au pornit cu un autocar al Agenției O.N.T. „Carpați" din Baia Mare într-o călătorie de zece zile în țară. Călătoria are caracterul unui schimb de experiență vizitîn du-se noile cartiere și șantierele unor construcții din localitățile Sighet, Borșa, Vatra Dornei, Bicaz, Bacău, Roman, Iași, Brașov, București, Sibiu, Cluj etc. De asemenea, 42 de salariați de la U.R.C.C. Oaș au pornit la sfîrșitul săptămînii trecute pentru a vizita magaziile și unitățile de desfacere ale cooperației de consum din Satu Mare, Cărei, Oradea,Arad, Turda, Lugoj, Deva, Sibiu și Cluj. ------------- Comunicări științifice Cu scopul informării detaliate a cadrelor medicale din orașul Satu Mare asupra unor noutăți din știința medicală, a avut loc recent, lar sala culturală a Școlii medii nr. 1 „Mihai Eminescu“, o seară de comunicări științifice însoțite de proiecții de filme. Comunicările au fost prezentate de către prof. dr. The Teodor Riga din Capitală^