Pentru Socialism, februarie 1965 (Anul 15, nr. 3432-3455)

1965-02-02 / nr. 3432

A A A A < PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNTțl-VA f ÖAGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL P. M. R.­­1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL MARAMUREȘ Pentru continua îmbunătățire a condițiilor de muncă Recent a avut loc ședința lăr­gită a Biroului Comitetului regio­nal de partid, care a analizat ac­tivitatea desfășurată de organele și organizațiile de partid, sindi­cale, conducerile tehnico-admi­­nistrative, Sfatul popular regional prin secția sănătății și prevederi­lor sociale, inspecția de stat pen­tru igienă și protecția muncii în direcția îmbunătățirii condițiilor de muncă și a asistenței medico­­sanitare a muncitorilor din re­giune. Preocuparea supremă a parti­dului nostru o constituie grija fa­ță de om, crearea unor condiții de muncă și viață tot mai bune. Ca urmare a traducerii în viață a politicii sale profund științifice, marxist-leniniste cu privire la in­dustrializarea socialistă a țării și regiunea Maramureș — alături de celelalte regiuni ale patriei — a cunoscut o puternică dezvoltare. Numai în primii 5 ani ai sesena­­lului au fost alocate peste 4,5 mi­liarde lei pentru dezvoltarea eco­nomică și social-culturală a Ma­ramureșului.­­ Prin punerea în funcțiune noilor capacități de producție, a a unor hale spațioase — dotate cu Utilaje de înaltă tehnicitate — modernizarea secțiilor de produc­ție și a liniilor tehnologice s-au creat condiții de muncă incompa­rabil mai bune față de trecut. A­­șa, de exemplu, pe galeriile prin­cipale din exploatările miniere transportul minereului se face complet mecanizat, iar în secto­rul economiei forestiere doborîtul și secționatul arborilor este me­canizat în proporție de 71 la su­tă, ceea ce înseamnă că la faza respectivă de lucru sarcina trasată de cel de-al III-lea Congres al P.M.n­. a fost înfăptuită cu mult înainte de termen. Rezultate bune pe linia ușurării eforturilor fizice, prin introduce­rea tehnicii noi și mecanizarea lucrărilor, s-au obținut și în în­treprinderile constructoare de ma­șini, în industria chimico-meta­­lurgică, pe șantierele de construc­ții, în agricultură etc. La aceste realizări se adaugă acțiunile întreprinse de partidul și statul nostru privind îmbunătă­țirea continuă a microclimatului locurilor de r­­uncă și satisfacerea tot mai deplină a nevoilor social­­culturale ale celor ce muncesc. In acest scop au fost mobilizate im­portante resurse financiare și ma­teriale pentru îmbunătățirea ae­­rajului și ventilației, pentru cap­tarea și eliminarea noxelor indus­triale, pentru asigurarea alimen­tației și echipamentului de pro­tecție. Astfel, numai pentru con­strucțiile de locuințe, spitale, poli­clinici, băi muncitorești, dispen­sare au fost cheltuiți — în ulti­mii ani — aproape 500 milioane lei. Pe lângă măsurile luate pe linia protecției și igienei muncii, de subliniat că în scopul prevenirii îmbolnăvirilor și refacerii sănă­tății celor ce muncesc, în anul trecut au fost trimiși de către sindicatele din regiune la odihnă și tratament balnear aproape 12.000 muncitori, tehnicieni, in­gineri și funcționari, iar din bu­getul de asigurări sociale s-a chel­tuit suma de 39.197.791 lei. Din analiza făcută în cadrul șe­dinței lărgite a Biroului Comite­tului regional de partid, s-a des­prins faptul că organele și organi­zațiile de partid au îndrumat or­ganizațiile sindicale și conduceri­le tehnico-administrative pentru traducerea în viață a măsurilor privind tehnica securității și igie­nei muncii, în scopul asigurării unor condiții corespunzătoare de muncă și reducerii efortului fizic al­ muncitorilor. In acest sens, co­mitetele orășenești de partid Ba­ia Mare și Satu Mare au analizat în ședințe de birou activitatea or­ganelor sindicale și administrati­ve, adoptînd măsuri concrete pen­tru îmbunătățirea activității domeniul protecției muncii. Ase­­n­menea analize au fost făcute și de către unele organizații de partid din întreprinderi, cum sunt: Exploatarea minieră Cavnic, întreprinderea de explorări Ma­ramureș, Combinatul „1 Mai“, „1 Septembrie” din Satu Mare și al­tele. Sub îndrumarea Comitetului re­gional de partid, Consiliul regio­nal al sindicatelor a întreprins mai multe acțiuni pentru spriji­nirea consiliilor locale, a comite­telor sindicatelor și a conduceri­lor tehnico-administrative în ve­derea îmbunătățirii condițiilor de muncă și prevenirii îmbolnăvi­rilor. In acest scop s-au organizat instructaje atît la nivelul consi­liilor locale, cît și la nivelul co­mitetelor sindicatelor din între­prinderi cu sarcinile ce le revin în domeniul protecției muncii. De asemenea, s-au format colective care au controlat și studiat în u­­nitățile miniere, forestiere, chi­­mico-metalurgice și industrie lo­cală problemele de tehnica secu­rității și igiena muncii, acordînd la fața locului un ajutor concre­t pentru îmbunătățirea muncii în acest domeniu. Totodată, s-au organizat și efec­tuat controale obștești, care la fel au adus un aport substanțial la îmbunătățirea condițiilor de mun­că. Cu­­ prilejul­ unui asemenea control obștesc, organizat la Com­binatul chimico-metalurgic, s-au înregistrat numeroase propuneri, majoritatea lor fiind aplicate în practică, printre care amintim: repararea filtrului de saci, mon­tarea unor ventilatoare de capaci­tate mai mare la instalația pulbe­re de cupru și altele. Rezultate bune pe linia protecției muncii au obținut, în urma controalelor obștești și Exploatarea minieră Cavnic, întreprinderea „1 Septem­brie“, Combinatul „1 Mai” Satu Mare, Uzina mecanică de mașini și utilaj minier din Baia Mare și altele. Pentru a crea o puternică opi­nie de masă împotriva acelora care încalcă măsurile de protec­ție a muncii, organizațiile de partid au îndrumat și sprijinit co­mitetele sindicatelor în organiza­rea unor adunări la nivelul între­prinderilor, secțiilor și locurilor de muncă în care au fost puși în discuție cei care s-au făcut vino­vați de abaterile săvîrșite. Ast­fel de adunări au avut loc la Ex­ploatările miniere Baia Borșa și Herța, Grupul de șantiere nr. 1 al T.B.C., G.A.L. Cărei etc. Inspecția de stat regională pen­tru igiena și protecția muncii în activitatea sa a urmărit modul cum se respectă legislația care reglementează protecția și igiena (Continuare in pag. a 3-a.) Deschiderea „Lunii cărții la sate“ Duminică, în cadrul căminelor culturale și a caselor raionale de cultură din regiune a avut loc deschiderea festivă a „Lunii cărții la sate“, manifestare deve­nită tradițională în perioada de iarnă. Cu această ocazie, prin gri­ja comisiilor de coordonare, în­drumate de organele și organiza­țiile de partid, s-au făcut expu­neri privind importanța cărții în viața nouă a satului. Artiștii a­­matori au prezentat cu această o­­cazie reușite programe artistice, au avut loc diferite concursuri („Cel mai bun recitator“, „Cel mai bun cititor artistic“), s-au organi­zat standuri cu vînzare cuprinzînd ultimele noutăți în domeniul cărții, serbări ale cărții etc. Prin­tre căminele culturale, care au organizat asemenea acțiuni putem aminti pe cele din Moftinu Mic, Doba, Ulmeni, Seini etc. Parti­ciparea în masă a cooperatorilor agricoli la această deschidere fes­tivă dovedește interesul pe care aceștia îl manifestă față de carte. In tot cursul lunii februarie, căminele culturale, bibliotecile, școlile și unitățile agricole socia­liste vor găzdui acțiuni de masă în scopul difuzării cărții la sate. Un grup de eleve de la Școala de meserii din Satu Mare în Fabrica de confec­ții „Mondiala”. \ Anul XV Nr 3432 Marj! 2 februarie 1965 : 4 pagini — 25 bani In numărul de astăzi. — PLANUL DE PRODUCȚIE ÎN DEZBATEREA MEMBRILOR COOPERATORI — pag. a 2-a. — REALIZĂRI, PERSPECTIVE — pag. a 3-a. — LOVITURA DE STAT ÎN LAOS. — pag. a 4-a. Combinatul chimico-meta­­lurgic Baia Mare. Comunis­tul Iacob Reininger, din secția cupru electrolitic, controlează calitatea catozi­­lor în momentul scoaterii lor din băile de electroliză. Repetiții la căminul cultural Artiștii amatori de pe lingă că­minul cultural din Sanislău folo­sesc din plin serile lungi de iar­nă în vederea pregătirii unor bo­gate programe cultural-artistice. De două ori pe săptămînă, mem­brii formației de teatru se întîl­­nesc pentru a-și continua repe­tițiile cu piesa „Lacul cu tărîțe“. Formația de cor și-a mai intro­dus în repertoriu trei cîntece („Glorios partid“, „Țara mea“ și un cîntec popular), cea de dansuri cîteva dansuri populare, iar bri­gada artistică de agitație un text nou. In cinstea alegerilor, recitatorii Dumitru Iuhas și Maria Marchiș, pregătesc poezia „Deputata noas­tră“ și, respectiv, monologul „Bu­letinul meu de vot“, iar solista Maria Precup — cîntecul „Aleșii noștri“. TEREZIA MICULAȘ coresp. voluntară ) DIPLOMA In anul trecut minerii de la Herja s-au întrecut pentru a obține rezultate cît mai bune in extracția de minereu mai mult și de bună calitate. Che­marea „Toate echipele de mi­neri cu planul zilnic depășit", pornită de aici, a găsit răsunet în tot bazinul minier maramu­reșean dar mai ales printre cei de la Herța. La aproape fiecare sfîrșit de lună, cele două sectoa­re de producție erau cam egalitate, astfel nicit nu se pu­tu­tea ști cine va fi totuși cel mai bun. ... La ieșirea din șut, minerii se grăbesc spre case. Acum cî­teva zile însă, mulți dintre her­­jeni după ce au ieșit din șut s-au adunat în sala de festivi­tăți a minei. Aflaseră că se va decerna diploma de sector frun­taș în întrecere și care voiau să fie de față. Adunarea a fost lungă. S-au dezbătut probleme „de viață“, pentru întreaga ex­ploatare. Către sfîrșit luă cu­­vîntul președintele comitetului sindicatului: — împreună cu conducerea am analizat care din cele două sectoare merită titlul de frun­taș în întrecere pe anul trecut și am găsit că rezultatele mai bune au fost de partea celor din sectorul II, care a obținut... ...Dar vorbele i-au fost acoperite de ropotul aplauzelor. Se bu­curau deopotrivă toți minerii. ... Tehnicianul Ioan Crăciun se simți cuprins de o căldură lăuntrică așa cum numai emo­ția­ ți dă. Sectorul lui primește înaltul titlu. Se uită în jur. Lân­gă el sunt maiștrii Alexandru Szabó, Ioan Oláh, Adalbert Ia­­worszki, iar mai încolo briga­dierii Gheorghe Szász III, Gheorghe Poduț, Teodor Cuc, Gheorghe Prunduș, își aduce a­­minte că parcă tot așa stăteau și la ședința aceea cînd între­gul sector s-a angajat să urme­ze inițiativa minerilor lui Iosif Rák. Desigur va luai cuvîntul. Ce să spună? Oameni­i zîmbesc și zîmbetul lor îi dă încredere, putere. Se ridică și merge la tribună. — Noi, cei de la sectorul II mulțumim din inimă pentru înalta distincție. Anu­l ăsta vom face ca să fim tot mereu în fruntea întrecerii, măcar că acum avem de trecut de alte trei colective de sectoare. Vom da minereu mai mult decât e pre­văzut în plan, vom lăsa sterilul jos în abataje așa cum ne sim­ angajamentele. Luna trecută am realizat planul în proporție de 104,8 la sută și nici un vago­net n-am pierdut pentru cali­tate. Chemăm celelalte trei sec­toare să-și măsoare forțele cu noi... ...Diploma de sector fruntaș, în întrecerea socialistă se află, pusă la loc de cinste, în biroul maiștrilor. Cînd intră in șut mi­nerii vin să o vadă și parcă pleacă mai hotărîți în bătălia zilnică cu nestematele adîncu­­lui... D. CREȚU Protejarea semănaturilor de băltirea apelor zăpada care a căzut în iarna, aceasta a protejat semănăturile de toamnă de gerurile din jumătatea lunii ianuarie. Schimbarea bruscă a temperaturii însoțită de ploile căzute sîmbătă și dumini­că a provocat însă dezghețul și topirea zăpezii. Topirea rapidă a zăpezii duce la acumularea unor mari cantități de apă stagnantă, care provoacă inundarea semănăturilor și asfixierea plantelor. Pentru a preveni această calamitate care ar aduce prejudicii mari recoltei de grîu, secară, orz și leguminoase perene este nea­părat nevoie să se ia unele măsuri grabnice. Conducerile gospodă­riilor agricole de stat și ale cooperativelor agricole de producție, împreună cu specialiștii și brigadierii să controleze parcelă cu parcelă situația culturilor. Sub îndrumarea organizațiilor de bază, brigăzile de cîmp să mobilizeze toate forțele pentru curățirea și desfundarea șanțurilor, îndepărtarea zăpezii de pe toate canalele de scurgere și de sub podețe. Trebuie, de asemenea, săpate șanțuri noi, care să înlesnească îndepărtarea apelor de pe semănături și dirijarea lor spre canalele principale. Comuniștii din aceste unități agricole trebuie să explice mem­brilor cooperatori că aceasta este cea mai urgentă sarcină, că este în interesul fiecăruia ferirea semănăturilor de inundații. Această lucrare să devină acum o acțiune largă de masă. Regiunea se pregătește de alegeri DUMINICA LA SATE Casele alegătorului, căminele culturale din satele regiunii au trăit duminica trecută o intensă activitate. Numeroși conferențiari, formații cultural-artistice din ca­drul întreprinderilor și instituții­lor au poposit în mijlocul alegă­torilor. De asemenea, și formațiile artistice ale căminelor culturale au prezentat spectacole închinate alegerilor de la 7 martie. La Seini, Lăpușel, Tăuți Măghe­­răuș, Jiba, Cicîrlău și celelalte sate aparținătoare orașului Baia Mare, 38 de intelectuali au pre­zentat conferințe urmărite cu mult interes de către auditori. Conferințele au fost urmate de frumoase programe cultural-artis­tice prezentate de către artiștii amatori de la Trustul minier, D.S.A.P.C. etc. In aceeași zi, în 22 de cămine culturale din raionul Satu Mare, au fost expuse conferințe legate de profundul democratism al o­­rînduirii socialiste și prestigiul internațional al patriei noastre. Asemenea conferințe au avut loc și în 3 cămine culturale din raio­nul Sighet. In comuna Berbești, brigada artistică de agitație, so­liști vocali și instrumentiști de la Școala pedagogică din Sighetul Marmației au prezentat un bogat și variat program cultural-artistic. La Cernești, de asemenea, au ră­sunat îndelungi aplauze. Aic a avut loc un apreciat spectacol susținut de către elevii Școlii medii nr. 1 din Sighetul Marma­ției. Maria Cormoș din satul A­­luniș, raionul Cehu Silvaniei, e o femeie care și-a numărat pî­­nă acum 40 de primăveri. Pe Maria Cormoș oamenii n-o res­pectă numai pentru cei 40 de ani ai săi, ci pentru hărnicia, dragostea de muncă și pentru energia deosebită. De cîțiva ani ea e șefa echipei legumicole din cadrul cooperativei agrico­le de producție din comună, care înmănunchează 40 de fe­mei. Din primăvară pînă în toamnă printre cele care erau primele în zorii zilei în grădi­na de legume era și ea. Ea era și ultima care pleca după ce a mai privit o dată cum au fost udate legumele și după care au fost luate toate măsurile de protecție. De la înființarea cooperati­vei agricole, echipa condusă de Maria Cormoș a obținut an de an producții mari de legume. Anul trecut însă, folosind tim­pul prielnic și metodele agro­tehnice noi, au obținut o pro­ducție de ardei, morcovi, var­ză, roșii, ridichi și alte legume cum nu s-a mai obținut aici niciodată. Acest fapt a și fă­cut să crească faima echipei le­gumicole de la Aluniș și o da­tă cu aceasta și a șefei ei, Ma­ria Cormoș. Desigur faptul că a efectuat anul trecut în coo­perativa agricolă de producție aproape 300 zile-muncă e o al­tă cifră care o caracterizează. Dar aceasta nu-i totul. Pe lin­gă cele amintite, Maria Cormoș și-a făcut timp și pentru acti­vitatea cetățenească, în calita­tea ei de deputat în Sfatul popu­lar regional... ...In comuna Benesat, școa­la trebuia împrejmuită. Ea a fost în fruntea mobilizării ce­tățenilor la construcția gardu­­lui. Tot ea a organizat trans­portul materialelor, și azi școa­la e frumos împrejmuită. La construcția școlii din satul Bi­­ușa, lucrările se desfășurau a­­nevoios, deoarece nu se putea face transportul de materiale cu camionul și în plus era în plină campanie de toamnă. A sosit în mijlocul oamenilor și deputata Maria Cormoș care a găsit calea și mijloacele să mo­bilizeze zeci de cetățeni la e­­fectuarea muncilor necalificate. Și astfel în prima zi de școa­lă (din anul școlar 1963—1964) copiii din Biușa au putut primi un dar prețios: o școală nouă. Cetățenii din circumscripție au avut ocazia să o vadă pe Maria Cormoș la lucru și în alte multe ocazii. La Noțig, Sălățig, Benesat sau Aluniș, ea a fost mereu în mijlocul ce­tățenilor. In toamnă, cînd la Aluniș e­­rau rămase în urmă lucrările la construcția unui grajd pen­tru 50 de vite, nu s-a lăsat pî­nă nu i-a mobilizat la lucru pe toți cei ce știau să mânuiască mistria și ciocanul de zidar și, nu s-a lăsat niciodată intimi­dată de greutăți atunci cînd era în joc avutul obștesc. ...Ar fi desigur multe de spus despre Maria Cormoș, despre activitatea ei personală și cea de deputat, dar cuvintele sunt uneori lapidare. Faptul însă că cetățenii din circumscripția nr. 25 au propus-o din nou candi­dat al F.D.P. pentru­­ alegerile de deputați în Sfatul lor regional e cea mai popu­laară dovadă a înaltei prețuiri muncii depuse pe tărîm obștesc a de deputata Maria Cormoș. T. TUDOR Pe Stelian Filip propus de către cetățenii circumscripției electorale raionale nr. 26 candi­dat pentru alegerile de la 7, martie nu l-am găsit la uzina de preparare a minereurilor de la Exploatarea minieră Cavnic, deoarece lucra în schimbul de noapte. Dar nici acasă nu era... Știu că îi place să citească. Acasă are o frumoasă bibliote­că familială. Intru deci la li­brărie. Poate a venit să achizi­ționeze o carte recent apărută. Nu e. Nici la biblioteca comunală n-a fost încă. Minerul pensionar Dionisie Bodnariuc — unul din­tre cititorii bibliotecii — îl cu­noaște bine pe Stelian Filip. „Bun băiat, zice, harnic și cin­stit. Nu stă o clipă locului. Bun gospodar. Și-a construit o casă faină și ce mobilă și-a cumpă­rat?! Strălucește ca oglinda. In vara trecută, cînd am reame­­najat ulița, multora le-a dat exemplu cum trebuie să se lu­creze pentru înfrumusețarea co­munei. II respectă toți locui­torii. .Cuvintele rostite rar, bine gîndite conturează cîteva trăsături din caracterul omului pe care-1 caut. Dialog fulger la intrarea în sediul exploatării miniere. In­terlocutorul Vasile Pop, meca­nic de mină. — Il cunoașteți pe Stelian Fi­lip? — Sigur. Cine nu-l știe pe maistrul preparator Filip, șeful schimbului evidențiat lună de lună. Dacă nu l-am cunoaște bine cu toții nu l-am fi propus candidatul nostru pentru alege­rile de la 7 martie. Om de va­loare. A crescut aici, în exploa­tarea noastră. La început a fost celular, dar i-a plăcut să în­vețe și a terminat școala de maiștri. In anul trecut pentru merite deosebite în muncă a pri­mit titlul de maistru miner gradul III. ... Alte discuții, alte păreri. Otilia Costin, directoarea școlii generale de 8 ani. E un om entuziast, neobosit gospodar al treburilor obștești. Maria Szakács, controlor tehnic de ca­litate la E.M. Cavnic: Fie că vorbim de dispensarul comunal, școala medie sau celelalte o­­biective noi durate în Cavnic, alături de toți locuitorii, Ste­lian Filip și-a adus din plin contribuția. Faptul că a fost propus candidat este semnul prețuirii și al respectului cetă­țenilor. s . In Sfîrșit reușesc să mă întîl­­nesc cu omul căutat și despre care am aflat atîtea lucruri. Fiind liber a pornit prin comu­nă împreună cu familia. Sur­priza acestui drum o „gustă“ din plin Filip junior căruia pă­rinții i-au cumpărat cu această ocazie o săniuță de toată fru­musețea. Cea de anul trecut... e cam veche și trebuia înlocuită cu alta nouă, mai mare și mai frumoasă, mai ales că a crescut și feciorul­ îmi revăd fugitiv însemnările. Ce anume mai lip­sește pentru ca să scriu despre candidatul Stelian Filip? Din vorbă în vorbă se dezvăluie și acestea: are 31 de ani, este pro­pus pentru prima oară candidat al F.D.P. E o cinste care-l obli­gă la noi izbînzi. Actualmente, împreună cu întregul schimb se preocupă de realizarea ritmică a angajamentelor luate în între­cerea socialistă pe anul 1965. Așteaptă cu nerăbdare toamna pentru a-și vedea flăcăul școlar. GH. MOLDOVAN Candidați ai F. D. P. Șefa echipei legumicole Maistrul de schimb

Next