Pentru Socialism, iunie 1965 (Anul 15, nr. 3534-3559)

1965-06-10 / nr. 3542

V PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VAI ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL P. M. R. $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL MARAMURE$ „Vom da viață mărețului program elaborat de partid" Perspective strălucite energeticii Una din prevederile proiec­tului de Directive ale Congre­sului al IV-lea al Partidului Muncitoresc Român cu privire la valorificarea surselor ener­getice și electrificarea țării în perioada 1966—1975 prevede că sistemul electro-energetic na­țional va continua să se dez­volte prin construcția a cel pu­țin 3.500 km linii electrice de transport de 110, 220 și 400 kV și mai mult de 9.000 km linii electrice regionale și raionale de distribuție. In regiunea Maramureș în domeniul electrificării, mai a­­les în anii planului de șase ani, s-au obținut succese însemnate în lărgirea rețelei electrice de înaltă tensiune. In prezent, pe lingă centrul de regiune, sunt racordate la sistemul energetic național toate centrele de ra­ion. La Baia Mare, Borșa, Si­­ghetul Marmației, Vișeu și Sa­tu Mare au fost înființate stații de transformare de 110 kV. La Baia Mare s-a trecut la înfiin­țarea unei noi stații de trans­formare de 110 kV. In următorii 5 ani, asemenea stații de trans­formare se vor mai înființa în raionul Cărei și Seini. Dezvol­tarea de mari proporții este dovedită de faptul că în regiu­nea noastră consumul de ener­gie electrică a crescut la 304.000.000 kWh în 1964, față de 114 milioane kWh câ­ a fost în 1959. Pe baza unor antecalculații, în 1965 consumul de energie electrică va ajunge la 320 milioane kWh. In ultimii doi, trei ani au fost electrificate 199 comune și sate, iar pînă la sfîrșitul acestui an numărul acestora va ajunge la 240. Astfel va deveni posibilă creșterea numărului de mici consumatori de energie electri­că din comune la 25.600 față de cei 10.500 din 1959. Proiectul de Directive, prevederile sale cu privire prin la dezvoltarea în continuare a producției de energie electrică, ne înfățișează mărețele per­spective ale construcției socialis­te, a căror realizare va consti­tui un nou pas uriaș în dezvol­tarea industriei și a progresului tehnic. Ing. ANTON SZÁSZ Directorul întreprinderii regionale de energie electrică Rod al politicii înțelepte a partidului Pulsul activității de producție din secțiile Uzinei „1 Mai“ din Baia Mare nu Încetează să bată nici un moment. Totuși, în aceste zile la sfîrșitul celui de-al doilea schimb de șase ore, vestiarele de la secții devin mai animate ca de obicei. Pe fețele muncitorilor de aici citești emoții și bucurie. Comunistul Simion Fănățean — conducătorul unei echipe de to­­pitori de la cuptorul Watter- Jachet, ne-a relatat următoarele despre proiectele de Directive ale Congresului al IV-lea al P.M.R. — Poate niciodată n-am aș­teptat cu atîta nerăbdare apariția proiectelor de Directive ca acum. Ne dădeam cu toții seama că ele vor cuprinde un măreț program a cărui transpunere în viață va duce la continua înflorire a patriei noastre și la ridicarea bunăstării poporului. Rod al politicii științi­fice a partidului proiectele pre­văd printre altele sporirea ducției metalelor neferoase, pre­do­meniu în care lucrează și echipa pe care o conduc. Am avut întot­deauna o nețărmurită încredere în obiectivele stabilite de partidul nostru, care au devenit realitate în fața ochilor noștri. Mărturie stă uzina noastră. Astăzi muncim în condiții demne. Sunt conștient că mărețele obiective cuprinse în proiectele de Directive, chezaș­a viitorului nostru fericit, vor de­veni realitate. — Iată din nou o dovadă a în­țelepciunii politicii partidului nostru de industrializare socia­listă — a spus Gheorghe Varga — secretarul organizației de bază de la atelierele de întreținere. Du­pă cum am aflat din presă, rit­mul creșterii producției industria­le din ultimii ani a fost de 14,4 la sută față de 13 la sută, cu­ a fost prevăzut. Este deci evident pen­tru oricine că planurile elaborate de partidul nostru se realizează întocmai. In următorii cinci ani producția metalurgiei neferoase va crește cu circa 45 la sută. La aceasta ne aducem și noi contri­buția. In momentul de față ne angajăm ca să terminăm cu cel puțin 3 zile înainte de termen lu­crările reparațiilor capitale ce se efectuează în uzină pe timp de 30 de zile, care au început la data de 8 iunie. Dorim ca să închinăm și această realizare celui de-al IV-lea Congres al partidului. Un impresionant 5« istoric proiect „Un bilanț, un impresionant ț­ istoric impresionant și is­toric plan de perspectivă — ia­tă cum apreciez proiectul de Directive ale Congresului al IV-lea al partidului nostru. Proiectul confirmă, de aseme­nea, la modul cel mai înalt justețea politicii partidului, deosebita sa clarviziune, capa­citatea sa de a coordona efor­turile entuziaste ale poporului pe drumul făuririi României noi, libere ți înfloritoare. Ca oameni de teatru, avînd drept ghid permanent cuvîntul partidului, beneficiind de o a­­tentă ți competentă îndrumare (aș aminti, numai în ultimul timp, întîlnirea conducătorilor de partid și de stat cu oame­nii de cultură și artă), remar­căm ți in actualul proiect de Directive accentul ce cade pe dezvoltarea în continuare a cul­turii ți artei noastre socialiste. Mărturisesc că rîndurile res­pective le-am înregistrat cu o vie emoție. Iar această emoție traduce totodată hotărirea noas­tră de a ne orienta cu mai mul­tă fermitate spre o artă socia­listă, pătrunsă de sensurile contemporaneității, în deplină consonanță cu interesele majo­re ale poporului nostru". MARIUS POPESCU directorul Teatrului de Stat din Baia Mare Colectivul de muncitori de la I.O.M. Baia Mare, după ce a luat cunoștință despre proiectul de Directive ale Congresului al IV-lea al P.M.R, este preocupat de găsirea unor noi soluții pen­tru îmbunătățirea calității pro­duselor. Anul XV Nr. 3542 10 Iunie 1965 4 pagini — 25 bani Joi Sesiunea Sfatului popular regional Maramureș Ieni, in sala mare a Sfatului popular regional, au avut loc lu­crările celei de-a II-a sesiuni Sfatului popular regional Mar­­a­mureș, din actuala legislatură. Deputatul Gheorghe Pop, preșe­dintele Comitetului executiv Sfatului popular regional, a des­ar­chis lucrările sesiunii. In prezidiu au luat loc deputații: Iosif Uglar, prim-secretar al Comitetului re­gional Maramureș al P.M.R., Gheorghe Pop, președintele Comi­tetului executiv al Sfatului popu­lar regional Maramureș, Gheor­ghe Constantin, secretar al Comi­tetului regional Maramureș al P.M.R., Zoltán Szász, vicepreșe­dinte al Comitetului executiv al Sfatului popular regional Mara­mureș, și Lulu Savu, actriță. Sesiunea, la care au participat deputați, președinți ai comitete­lor executive ale sfaturilor popu­lare raionale și orășenești, condu­cători ai întreprinderilor comu­nale și de gospodărire orășenească și ai altor întreprinderi și institu­ții, precum și un mare număr de invitați, a dezbătut problema în­frumusețării și mai bunei gospo­dăriri a orașelor și satelor regiu­nii Maramureș. După ce deputatul Zoltán Szász, vicepreședinte al Comitetului e­­xecutiv al Sfatului popular regio­nal, a prezentat Raportul Comi­tetului executiv privind activita­tea de înfrumusețare și mai buna gospodărire a orașelor și satelor, și după ce a fost prezentat de către deputatul Iuliu Ghișa cu ra­­portul comisiei permanente pen­tru gospodărire și înfrumusețare de pe lingă comitetul executiv, un număr mare de deputați și invi­tați au trecut la dezbaterea pro­blemei puse în discuție. In încheierea lucrărilor sesiu­nii a luat cuvîntul deputatul Gheorghe Constantin, secretar al Comitetului regional Maramureș al P.M.R., care a relevat succesele deosebite obținute de oamenii muncii mobilizați de deputați în înfrumusețarea orașelor și sate­lor regiunii, subliniind sarcinile de viitor ce stau în fața comite­telor executive ale sfaturilor populare și deputaților în mobi­lizarea maselor pentru a întîmpi­­na cel de-al IV-lea Congres al P.M.R. cu noi succese în înfru­musețarea și gospodărirea ora­șelor și satelor regiunii noastre. ■ 1 Mimarea congresului partidului Dragoste Doi prieteni Au aceeași meserie. Iți face impresia că sunt doi frați, se ajută unul pe altul și se înțeleg foarte bine. GHEORGHE CURTEANU, proiectant in ca­drul serviciului tehnologic, VASILE BETEA, proiectant în atelierul de proiectare nr. 1. De multe ori , vezi pe amîndoi discutind, fie lingă planșetă, fie in drum spre casă, despre ce e nou in tehnică, cum se proiectează. Pe cei doi prieteni i-am Intilnit deunăzi intr-o împrejurare cu totul deosebită. Vasile Re­țea venise să-l felicite pe priete­nul său pentru realizarea unei însemnate inovații. Proiectantul Gheorghe Curteanu îți scoase din buzunarul halatului carnetul notițe și aplecat asupra lui de a înșirat citeva cifre, demonstrind în ce constă efi­ciența economică și calitativă a inovației. — Rezultatul: 526.000 lei. — Calitatea: ireproșabilă. — Productivitatea: o creștere de 75 la sută. Vasile zimbea mulțumit, începutul, fusese simplu. Povestea ștanței pen­tru modificarea constructivă a capacului protec­tor de la transportoarele cu role i-a dat mult de gîndit tehnicianului Gheorghe Curteanu. Capa­cul protector se executa pe mai multe dispozitive, urmînd apoi alte operații manuale de polizare, ajustare etc. In urma unui studiu amănunțit al cărților tehnice, ajutat de colegii de muncă, a reușit să proiecteze o ștanță în care se elimină operațiile manuale, executindu-se dintr-o singură operație de ambutizare, iar sudarea se face prin puncte. In toată această realizare primul cuvint îl are calitatea. Inovația reușise întocmai. De cind lu­crează în Uzina ,,Unio“, la activul său are patru inovații. S­î­r­g­u­i­n­ț­ă Ca și prietenul său, Vasile Betea este cu­noscut în uzină ca unul dintre promotorii noului și pasiune în procesul de producție. Tinărul acesta, mic de statură, cu ochi pătrunzători, cunoaște mai multe meserii. A fost strungar, apoi lăcătuș și azi pro­iectant, încă de pe băncile școlii profesionale, l-au pasionat mult cărțile. Dar atunci le înțelegea greu. Cu ajutorul profesorilor, al organizației U.T.M., Vasile Botea și-a însușit tainele meseriei, a năzuit spre titlul nobil de muncitor cu înaltă calificare. Iată cum dorința lui de a fi la curent cu progresul tehnic i-a dat preocupări multiple. Despre acest lucru ne vorbesc cele două inova­ții care aduc îmbunătățiri calitative și economice locomotivelor de mină și transportoarelor cu bandă. Nu de mult comunistul Vasile Betea observase că unele piese la tamburul de întindere de transportoare nu corespund cerin­ța țelor tehnice actuale. Mai intîi a studiat amănunțit proiectul, apoi a cercetat cu atenție procesul tehnologic. Pînă nu a dus treaba la bun sfîrșit nu a avut astîmpăr. A efectuat numeroase calcule de verificare a tamburilor, a făcut studiul tehnologic al sim­plificării construcției, reușind sa găsească noi îmbunătățiri în acest sens. Dialog Se adresez citeva întrebări: — Ce­ salteți după orele de program? — Multe. — Concret? GHEORGHE CURTEANU: Citesc cărți de li­teratură, de știință și tehnică. Am îndrăgit tea­trul și filmul. VASILE BETEA: Mă pasionează citirea re­vistelor de specialitate, ascult emisiunile tehnice la radio. ...Doi tineri, doi prieteni, care muncesc cu pasiune și entuziasm, desfășoară larg lupta pen­tru introducerea noului, pentru calitate, pentru progresul tehnic în producție. Aceasta o fac din dragoste și pasiune. IOAN GHEORGHE tehnician, Uzina „Unio" Concursul nostru Fiecare moment prielnic folosit la întreținerea culturilor Controlul permanent la fața locului din Experiența a dove­că îndrumarea tehnică competentă pe teren este un fac­tor important care determină nu numai terminarea la timpul optim a lucrărilor la întreținerea culturi­lor ci și calitatea a­­cestora. Faptul că în anul trecut în con­diții climatice puțin favorabile mai noi am realizat o produc­ție medie de 3.180 kg porumb boabe la hec­tar se datorește în bună măsură calității lucrărilor la întreți­nerea culturilor. Avînd la bază ex­periența proprie noi știm că îndeplinirea sarcinilor trasate de partid privind spori­rea producției agrico­le depinde de calita­tea lucrărilor la în­treținerea culturilor. In această direcție in­ginerul agronom are un rol deosebit. De aceea eu îmi organi­zez în așa fel treburi­­­le ca să pot fi de di­mineață și pînă seara în cîmp, în mijlocul cooperatorilor, întregi zăbovesc ore la cîte o brigadă aju­­tînd la organizarea muncii în echipe controlînd în perma­mi­nență calitatea lu­crărilor. Acolo unde constatăm lipsuri îm­preună cu brigadierii luăm măsuri pe loc care să ducă la îmbu­nătățirea calității lu­crărilor. Așa s-a în­­tîmplat într-o zi în brigada I cind unii cooperatori au lucrat cu superficialitate la prășitul porumbului. Le-am explicat pe loc că o asemenea lu­crare va avea drept urmare scăderea pro­ducției, argumentele înțelegînd noastre oamenii au pornit cu convingerea să pră­șească din nou po­rumbul pe parcela respectivă. Așa s-a întîmplat și cu cazul din brigada a IlI-a. Cooperatorul Nicolae Boroș nu a respectat indicațiile cu privire la densitatea plante­lor. In timpul prași­­lei el a tăiat mai mul­te plante. Sesizînd pe loc acest lucru, am luat măsuri ca ase­menea cazuri să nu se mai întîmple, ex­­plicînd întregii echi­pe importanța densi­tății plantelor la hec­tar, făcînd calcule cum aceasta influen­țează în mod direct producția. La întreținerea cul­turilor primim un a­­jutor prețios de la brigada de tractoare condusă de comunis­tul Vasile Crișan. Și calitatea muncii me­canizatorilor este controlată în perma­nență, ajutîndu-i în folosirea rațională a mașinilor pentru gră­birea ritmului lucră­rilor. MIRCEA SANTRU inginer agronom la cooperativa agricolă de producție Dar Răspunderea mecanizatorilor Antrenați într-o vie întrecere socialistă în cinstea celui de-al IV-lea Congres al partidului, me­canizatorii de la S.M.T. Mărti­­nești lucrează cu mult spor la în­treținerea culturilor. Folosind cu multă chibzuință fiecare zi și oră bună de lucru ei au executat pînă acum prașila mecanică pe o suprafață de peste 1.100 ha cu porumb și floarea­­soarelui. Cele mai bune rezultate le-au obținut mecanizatorii care deservesc cooperativa de produc­ție din Medieșu Aurit. Conduse de comuniștii Pavel Toma și Mi­­hai Roatiș, brigăzile de aici au e­­xecutat prășitul mecanic pe o su­prafață de 250 ha cultivate cu po­rumb și floarea-soarelui. Mecani­zatorii loan Crețu și loan Mihai se evidențiază prin lucrările de bu­nă calitate. Ei au semănat și a­­cum prășesc pe aceleași parcele porumbul. Contribuind în mod direct întreținerea culturilor mecaniza­ta­torii ajută pe cooperatori în e­­xecutarea lucrărilor la timpul op­tim, ceea ce constituie în prezent o etapă hotărîtoare în sporirea producției. Asemenea rezultate bune obți­ne la întreținerea culturilor și bri­gada de tractoare din Jojib con­dusă de Emeric Mesaroș care a prășit cu tractoarele 280 ha cu porumb. Aportul aviației utilitare Nu de mult, un avion cu un sin­gur motor, avînd înscrise pe fuse­­laj indicativele aviației utilitare, și-a făcut apariția deasupra lanu­rilor de grîu ale Gospodăriei a­­gricole de stat din Cărei. In urma avionului rămînea o dîră abia vi­zibilă de lichid pulverizat care se lățea pe măsură ce se apropia de sol. Așa după cum ne-a informat conducerea gospodăriei, avionul respectiv aparține bazei de avia­ție utilitare din Otopeni și a ve­nit aici pentru a efectua lucrări de combatere a ploșniței cerealelor cu soluție „Dipterex“. Într-o sin­gură zi de lucru avionul utilitar a efectuat lucrări de combatere a dăunătorilor pe o suprafață de peste 300 ha de grîu. \ €u participarea tuturor membrilor cooperatori Brigada noastră de cîmp are in evidență 16­ brațe de mun­că. Nu greșesc cind afirm că aceștia, repartizați în 5 echipe, participă zilnic la muncă. Cele 63 ha cu porumb, 15 ha floarea-soarelui, sfeclă de za­hăr, cartofi ce aparțin brigăzii sînt repartizate pe echipe pe întreg ciclul de lucrări înce­­pind de la întreținerea culturi­lor și pînă la recoltat. Din inițiativa comuniștilor, obiectivul principal al întrece­rii­ îl constituie calitatea mun­cii. Ei explică metenl oameni­lor că nu poate să-i fie indife­rent nimănui cum se prășește, că de calitatea lucrărilor de­pind în primul fină realiza­rea și depășirea producției pla­nificate. Pînă acum sfecla de zahăr a fost de două ori prășită și am ter­minat prășitul la floarea-soare­lui, la cartofi... In curînd vom termina și prășitul porumbului. Apoi vor urma alte prașile la rină, de cîte ori se va simți ne­voia acestora. In acest fel vom contribui la obținerea unor re­colte bogate. IOAN RUSU brigadier de cîmp la C.A.P. Ardusat

Next