Pentru Socialism, august 1965 (Anul 15, nr. 3587-3611)
1965-08-01 / nr. 3587
insuflețiți de mărețul program elaborat de Congresul partidului Oamenii muncii sporesc avîntul întrecerii Combinatul „1 Mai" din Satu Mare. Un nou sot de bidoane pentru uni este pregătit pentru a fi expediat. Alături, doi dintre creatorii lor, evidențiați în întrecerea socialistă Ioan Goia și Anton Edzik. Anul XV Nr. 3587 ! Duminică 1 august 1965 !1 i j! ; 4 pagini — 25 bani „Dinamica economiei în viitorii cinci ani este oglindită de creșterea venitului national într-un ritm mediu anual de circa 7 la sută. Rolul primordial în realizarea acestui ritm îl va avea în continuare industria, prevăzută sa se dezvolte mai accelerat decît toate celelalte ramuri ale economiei“. (Din Raportul C.C. P.C.R. prezentat de Iovaalrășul Nicolae Ceaușescu cu privire la activitatea partidului în perioada dintre Congresul al VIII-lea și Congresul al IX-lea al P.C.R.). ® „Cartea de vizită“ a turnătorilor # Atenție și migală Ö Cei ce se întrec • Oțelarii intră în rol # O apăsare pe buton — naMU'imuii'iwaiiiiaujianJWBtarraan Pe un panou mare, așezat într-un loc vizibil în curtea Uzinei mecanice de mașini și utilaj minier din Baia Mare, scrie printre altele: „întrecerea socialistă pe trimestrul II a fost cîștigată de secția turnătorie“. Colectivul secției însuflețit de hotărîrile adoptate de Congresul al IX-lea al partidului desfășoară intens întrecerea socialistă. Planul pe 7 luni, turnătorii l-au îndeplinit la 29 iulie, iar compoziția chimică a șarjelor de oțel electric s-a îmbunătățit substanțial. Cu această „carte de vizită“ ne intîmpină otelarii. In hală, turnătorii pregătesc formele pentru turnare. Șeful de echipă Ion Șaitoș trece de la un om la altul controlind cum se desfășoară munca. Maistrul Ioan Șt. Mureșan e cinci printre formatori, cinci lingă cuptor. Bătătoarele pneumatice, minuite abil, presează nisipul pe lingă modele. întrecerea socialistă, ca noțiune generală, e divizată aici pe fiecare om în parte. Iată: Gheorghe Ghiulai, tânăr, șaten, cu ochii verzui stă aplecat deasupra formei și fredonează încet o melodie, în timp ce mina care ține lanteta (o „linguriță“ specifică turnătorilor) șlefuiește nisipul de pe lingă modelul din forma inferioară cu o minuțiozitate sculpturală. In partea opusă lui, lucrează doi frați: Alexandru și Ion Cozma. Amîndoi au terminat școala profesională în 1956 și amîndoi au venit aici la turnătorie. Tăcuți, serioși, mînuiesc cu sobrietate uneltele mici, cu atenție și migală de bijutier. Alături de ei lucrează Augustin Ghiman. De statură mijlocie, brunet, se învîrte lingă formă de trei ori mai mare ca el. o Face semn macaragiului Ion Codreanu să vină la el. Lanțurile prind forma superioară și o ridică încet, punînd-o alături cu grijă. Gheorghe Ardelean, cu atenția încordată, bate nisipul într-o formă circulară, iar Mihai Henchel pregătește nisipul pentru a modela o nouă piesă. ... Piese din oțel pentru utilaj minier, piese de schimb pentru utilaj minier și chimic, piese de oțel făcute pentru constructorii de mașini de la „Unio“ Satu Mare prevăzute în planul de colaborare al acestor două uzine ... Se dă semnalul de șarjare. Oțelarii intră în rol. Prim-topitorul Gavril Pop, calm, introduce lingura în cuptor pentru a lua proba de oțel. Scînteile se „topesc“ în aer în joc de artificii. Se toarnă proba în cochilă. Privirile sunt concentrate asupra cochilei. Oțelul e „calmat" ori nu? Da, se poate turna. Prinsă în lanțurile podului rulant oala de turnare „zboară“ prin hală pînă în fața jgheabului. Ion Lupșa, cu o rangă puternică, desfundă orificiul de scurgere. Broboane de sudoare, ca mărgăritarele, îi acoperă fața. Ranga s-a înfipt în cuptor, străpungînd „coaja“ solidificată. Comunistul Gavril Pop se află lîngă tabloul de comandă. O apăsare pe buton. Colosul de cîteva tone se apleacă revărsînd pe jgheab oțelul lichid. E un moment solemn. Se toarnă. Prin pîlniile de turnare ale formelor pătrunde oțelul lichid. O formă e gata, și încă una, și încă una. Momentul turnării e urmărit cu interes. Oala enormă e condusă de muncitori într-o tăcere emoționantă. Privind tabloul muncii turnătorilor de aici, gîndul te poartă la mitologia greacă, la acel zeu al focului și al făurarilor, Hefaistos. Sărmane zeu! Perioada ta a apus demult și mai toți te-au dat uitării. La distanta de cîteva mii de ani de tine, aici la U.M.M.U.M. din Baia Mare, făurarii pieselor din oțel mînuiesc o tehnică modernă, au o cauză, un scop, un ideal și luptă cu focul, cu tăria oțelului, îmblînzindu-i pentru a-și îndeplini aspirațiile. AL. POIENARU „Competiția“ fruntașilor I.F. Tg. Lăpuș. Printre evidențiații în întrecerea socialistă se numără și drujbarul Ionel Mîț. În cinstea Zilei minerului, însuflețiți de hotărîrile istorice adoptate de cel de-al IX-lea Congres al partidului, hotărîți să înfăptuiască exemplar sarcinile pe care partidul le pune în față, minerii maramureșeni dau patriei tot mai mult minereu, mai multe concentrate metalifere. Colectivele de muncă din cadrul Trustului minier Baia Mare se pregătesc să intîmpine Ziua minerului — ziua lor — cu rezultate deosebite în îndeplinirea sarcinilor de plan, a angajamentelor de întrecere. Vă prezentăm în cele de mai jos, cîteva fapte și realizări recente ale harnicilor noștri mineri: CAVNIC In luna trecută la Cavnic planul la minereu extras a fost depășit cu peste 1,5 la sută. Minerii de la Cavnic se pot lăuda nu numai cu cantitatea de minereu dată peste plan, ci și cu calitatea bună a minereului extras. După probele luate luna trecută, diluția a fost mai mică decît cea admisă cu peste 2 puncte. Pe această bază, preparatorii de la Cavnic au putut să depășească cu circa 5 la sută planul la concentrate, să obțină metal mai mult în concentratele livrate beneficiarilor. 1 HERJA Intrecindu-se pe ei înșiși, dind minereu mult și de bună calitate, minerii de la Herța au înscris o dată cu încheierea lunii iulie un nou succes pe graficul realizărilor lor din acest an: depășirea planului lunar cu peste 3,5 la sută la extracție. Un fapt îmbucurător în munca celor de aici este acela că la îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan contribuie tot mai multe brigăzi ale minei. Luna trecută, după calcule sumare, peste 70 la sută din brigăzile minei și-au depășit planul. BAIA SPRIE Și la Baia Sprie luna iulie s-a dovedit o lună rodnică. Colectivul de aici a realizat sarcinile de plan în proporție de peste 101 la sută la minereu complex și integral la minereu cuprifer. Un rol important în succesele dobîndite la Baia Sprie l-au avut panourile unde se utilizează metoda de exploatare cu front scurt direcțional pe înclinare. Printre brigăzile de mineri care au obținut rezultate deosebite se află cele conduse de Vasile Ciceu, Ștefan Șomotiuc, Francisc Vari, Petru Petcaș, Ioan Domokos, Nicoară Hoțea. Expresivitate și ritm O duminică la Certeze, Săprița ori Lăpuș, pe valea Izei sau in Chioar primește întotdeauna o notă aparte, confirmind vitalitatea spirituală a poporului, portul, dansul ori cîntecul se manifestă intens, la mari combustii artistice. Despre frumusețea artei populare maramureșene s-a vorbit mult, adusă de pe „teren" intr-o sală de expoziție, i se dă — insă — o organizare, o structurare. Privirea de ansamblu facilitează, in acest fel, pătrunderea in amănunt, intensitatea emoției, Iată de ce este salutată Inițiativa Muzeului regional din Baia Mare de a organiza o expoziție de artă populară maramureșeană. Sunt expuse aici materiale din patru zone etnografice ale regiunii: Oaș, Maramureș, Lăpuș și Codru. Costumele și ștergurile stau alături de diverse obiecte casnice de lemn, devenite sub mina creatorului popular autentice opere de artă, alături de obiecte din ceramică, intr-o semnificativă ambianță sătească. Timbrul aparte al Oașului se detașează pregnant alăturat eleganței și rafinamentului culorilor din zona Maramureș sau bogăției motivelor — intr-un ansamblu totuși sobru — de pe piesele din Lăpuș sau Codru. Expoziția se caracterizează prin ritm și expresivitate, prin aerare și armonizare — in spiritul artei populare pe care o reprezintă. Un plus de noutate, care Întregește atmosfera de autenticitate, este utilizarea ghidajului Înregistrat pe bandă de magnetofon, completat cu o selecție de cântece populare maramureșene (remarcăm înregistrările lui Brăiloiu din 1941 de folclor oșenesc arhaic pentru raritatea și deosebita lor frumusețe). Se împlinește astfel un mai vechi deziderat al vizitatorilor: modalitatea modernă a expunerii. In centrul regiunii noastre, cunoscută și peste hotare pentru înalta măiestrie a creatorilor populari, o asemenea expoziție o dorim dacă nu permanentă, cel puțin frecventă. PETRE MATEI Din noua arhitectură a orașului Baia Mare. Săzorim SECERIȘUL ȘI TREIERIȘUL! Printre unitățile agricole care au mai terminat secerișul se numără și cooperativa agricolă de producție din liba, din raza orașului Baia Mare. Privind felul cum au decurs lucrările, iată că Aintr<*o supramina teva însemnări făcute de inginerul Vasile Pop din această unitate. Vineri 23 iulie. In anul acesta grînele s-au copt mai tîrziu decît în alți ani, de aceea va trebui să zorim lucrul pentru ca cel tîrziu la sfîrșitul săptămînii viitoare să terminăm secerișul. Pe suprafețele izolate unde griul s-a copt mai devreme am început recoltatul. De astăzi s-a trecut cu toate echipele la secerat și tot azi am depășit viteza zilnică prevăzută. Luni 26 iulie. Timpul se menține bun de lucru încît putem lucra din plin. In întrecerea socialistă dintre brigăzi se află în frunte brigada lui Gheorghe Danciu, care este pe terminate cu secerișul. Mergînd în ritmul de pînă acum terminăm recoltatul peste 3 zile. Miercuri 28 iulie. Ne-au cam încurcat ploile căzute ieri. Totuși în răgazul dintre ploi echipele au ieșit pe cîmp făcînd legături pentru snopi. Astăzi am reînceput lucrul cu și mai mult avînt încît am putut recupera în parte întîrzierea de ieri. Cel mai bine au lucrat echipele de cosași ale lui Gheorghe Moraru (bătrînul), Teodor Danciu, Vasile Boitor. Echipele din brigada întîi care au terminat secerișul au venit în ajutorul brigăzii a doua. Vineri, 30 iulie. Azi la ora 12 s-a terminat secerișul griului, deci cu o zi și jumătate mai repede decit ne prevăzusem. Acum luăm măsurile necesare pentru transportul grinelor la arie pentru ca și treierișul să-l terminăm in cel mai scurt timp, cu atît mai mult cu cît producția este mai mare cu 200 kg la hectar față de cea planificată. Răminerea în urma poate fi recuperată Vineri seara la cooperativa agricolă din comuna Apa, raionul Satu Mare, se recoltaseră gripele doar de pe o suprafață de 320 ha, din cele 540 ha. Răminerea in urmă poate și trebuie să fie recuperată. Cu cele 6 combine și un număr de 100— 120 cosași (și nu cu 80—90 clți au fost mobilizați în cursul zilelor de 27—30 iulie) in următoarele 2—3 zile cooperatorii din Apa pot termina recoltarea grinelor. Paralel cu secerișul trebuie intensificat transportul grinelor recoltate manual la cele două arii, unde treierișul întirzie în mod nejustificat. O atenție mai mare trebuie acordată stringerii paielor rămase pe cimp, în urma combinelor, creindu-se astfel condiții ca toate cele 6 tractoare (și, nu 3 care lucrează in prezent) să efectueze arături de vară. La „lumina" promisiunilor La baza de recepție din Tășnad se amină introducerea curentului electric atît de necesar pentru iluminat cît pentru acționarea utilașirului destinat condiționării cerealelor. — Este o poveste veche — ne-a spus Gheorghe Pop, șeful bazei. La început n-am avut transformatorul. Acum îl avem, dar ce folos, căci T.R.C. amină montarea cablului subteran. Promisiuni am primit în nenumărate rînduri, dar acestea nu ne folosesc. Situația de la baza de recepție din Tășnad nu mai poate dăinui astfel. Se cere ca de urgență conducerea T.R.G. Maramureș să treacă de la promisiuni la fapte. La cooperativa agricolă din Rătești combinele recoltează ultimele suprafețe cu griu. Timpul de odihnă al locuitorilor orașului este foarte adesea conturbat de zgomote ce au izvoare diferite. Sesizam nu o dată că una din sursele principale ale stridențelor sonore atît din timpul zilei cit și al nopții este Stația C.F.R. din Baia Mare. Am primit in aceste zile la redacție un răspuns semnat de șeful stației la o recentă critică apărută in ziar. Cu privire la discuțiile purtate prin difuzoare ni se transmite că „s-a întreprins un instructaj temeinic pentru ca in viitor să se discute numai probleme strict necesare și legate de executarea serviciului". Cste o asemenea frază este mereu prezentă in răspunsurile stației ori de cite ori ziarul publică conducerii materiale despre zgomotele ce provin din stație. Prin urmare instructajele „temeinice" se țin lanț, dar realizările sunt insesizabile. Metoda este aceea a baterii pasului pe foc. Poate s-ar obține rezultate mai bune dacă stația de amplificare la care sunt legate difuzoarele și-ar reduce in timpul nopții intensitatea de funcționare. Comunicarea intre personalul de manevră credem noi că ar fi la fel de bună, deoarece distanța dintre difuzoare este relativ mică și ele se găsesc instalate pretutindeni de-a lungul stației. Partea a doua a răspunsului se referă la „hotărirea conducerii remizei de locomotive care, de asemenea, întreprinde un instructaj..." Așadar, luăm totul de la capăt, încercăm cu instructaje și, dacă nu merge, recurgem tot la... instructaje. Preocuparea față de reducerea fluierăturilor, puternice și inutile sau a purjărilor în incinta stațiilor a depășit faza... instructajelor. De altfel, in această direcție au fost date instrucțiuni chiar din partea Ministerului Transportului și Telecomunicațiilor. încălcarea acestor instrucțiuni in mod fraudulos in fiecare noapte de către mecanicii locomotivelor de manevră ori flotante pretează la penalizări. De ce nu se face acest lucru? Eficiența, de bună seamă, ar fi mai mare decît in urma veșnicelor instructaje. ALTE SURSE... Ei Mai mulți cititori din străzile 9 Mai, Delavrancea, Avram Iancu și altele ne scriu că liniștea cartierului este conturbată de autovehiculele care „infruntă" zi de zi greutățile asfaltului plin cu gropi. In această problemă, redacția a sesizat secția gospodărie comunală a Sfatului popular orășenesc Baia Mare, dar pînă in prezent nu s-a obținut nici un rezultat. ■ Izolarea fonică a instalațiilor irigotehnice nu este făcută cu simț de răspundere. Tocmai de aceea, trepidațiile produse de grupul de răcire de la Complexul de alimentație publică „Pietrosul“ se transmit și in apartamentele situate deasupra spațiilor comerciale. ■ Numeroase autobuze și camioane (dar mai cu seamă cele aparținătoare autobazelor I.R.T.A. nr. 1 și 2) circulă pe străzile orașului fără ca să utilizeze amortizoarele de zgomot. In această privință se cere întărirea responsabilității șefilor de garaje, sancționarea conducătorilor auto care folosesc asemenea metode. De asemenea, organele de circulație trebuie să-i penalizeze pe acei șoferi care mai „uită" că in orașul Baia Mare claxonatul este interzis. M. GEO ♦