Pentru Socialism, septembrie 1965 (Anul 15, nr. 3612-3637)

1965-09-01 / nr. 3612

V it 4 y t ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL P.C. R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL MARAMUREȘ în pagina a 3-a Anul XV Nr. 3612 Miercuri 1 septembrie 1965 4 pagini — 25 bani Obiectivul central al întrecerii socialiste CALITATEA PRODUSELOR la toate colectivele de muncă din diferite ramuri de producție din regiunea noastră lupta pentru realizarea sarcinilor de plan, pen­tru sporirea productivității muncii este strîns legată de continua îm­bunătățire a calității produselor. întrecerea socialistă desfășurată larg de colectivele de muncă are în fruntea obiectivelor obținerea de produse la un nivel calitativ superior. Să trecem prin cîteva uni­tăți economice. Zilnic și la fiecare loc de muncă Sîntem la Exploatarea minieră Her­ța. In fața galeriei de intrare In mină un grafic oglindește pe sectoare și pe locuri de muncă Calitatea minereului în fiecare zi. Urmărirea calității minereului, nu numai din punct de vedere al ioliluției ci și din cel al conținutului­­ de metal se efectuează în fiecare zi, pe locurile de muncă de către personalul stației de probare in­­d­ustrială. Cum e și firesc, prezen­tarea pe grafic a realizărilor obți­nute în ziua precedentă dă naște­re la discuții aprinse, iar echipele de mineri se străduiesc să obțină conținuturi de metal cît mai mari. [Astfel, pușcarea disciplinată, ale­gerea sterilului în abataje și la gurile de rostogol au devenit me­tode obișnuite de lucru. Controlul permanent și perseverent al maiș­trilor, printre care Adalbert Ia­­gorski și Alexandru Sabău, a făcut posibilă îmbunătățirea organizării ciclului de lucru la locurile de m­uncă și obținerea unor rezultate calitative îmbucurătoare. Așa, bu­năoară, în abatajele unde lucrează­­ echipele comuniștilor Ioan Topița,­­Gheorghe Poduț, Alexandru Arde­lean, Gavril Șimon și alții, conți­nutul minereului în plumb și zinc la crescut în proporție de 1 și 2,5 la sută față de planificat. In gene­­ral pe mină, diluția minereului a secăzut cu circa 4 puncte, iar con­ținutul de plumb în minereul tri­mis preparatorilor s-a îmbunătățit cu 4,5 la sută. Aprecierea beneficiarilor Interlocutorul nostru la Uzina 1,1 Mai“ din Baia Mare este tova­rășul GHEORGHE LAZAR, șeful serviciului tehnic. — Calitatea produselor noastre este apreciată de beneficiari. Tre­buie să vă spun că în acest an nici un beneficiar nu a făcut vreo re­­clamație care să ateste calitatea produselor. Colectivul nostru a realizat planul pentru export pe 8 luni în proporție de 102 la sută. Aș mai vrea să adaug că har­nicul nostru colectiv a îndeplinit planul valoric al producției glo­bale pe 8 luni la data de 18 au­gust, iar al producției marfă la data de 13 august, întrecerea so­cialistă desfășurată de muncitorii, tehnicienii și inginerii din uzina noastră are ca obiectiv central ca­litatea produselor. Prestigiul unității Ne aflăm la Fabrica de tricotaje „Unitatea“ din Sighetul Marma­­ției. Ne interesăm despre calitatea produselor. Tovarășul ȘTEFAN PASTOR, șeful serviciului C.T.C., ne răspunde: — Angajamentul nostru privind îmbunătățirea calității tricotajelor este cuprins în cifra de 0,5 la sută. — Și cît ați realizat? — In trimestrul acesta, față de 93,5 la sută calitatea întîi am rea­lizat 96,5 la sută. Am depășit deci angajamentul. — Dar de la începutul anului? — De la începutul anului calita­tea tricotajelor s-a îmbunătățit în proporție de 0,8 la sută. Am avut unele lipsuri în primăvară, dar le-am remediat și asta s-a ob­servat pe parcurs. — Ce acțiuni ați întreprins pen­tru îmbunătățirea continuă a cali­tății tricotajelor? — Am introdus instructajele lu­nare cu personalul C.T.C. unde dezbatem serviciului diferitele aspecte ale calității și ne orientăm asupra direcției în care trebuie să acționăm. Cursurile de calificare organizate în întreprindere contri­buie mult la îmbunătățirea muncii tricolorilor. — Din punctul dumneavoastră de vedere — al calității — cum apreciați munca tricolorilor? — Desigur, putem realiza produ­se de calitate și mai bună. Avem mulți, foarte mulți tricolori price­puți și îndemînatici. Maiștrii de schimb sunt ajutorul de nădejde. Ei se află permanent în mijlocul muncitorilor și dau ajutorul nece­sar. Personalul nostru îi sprijină, efectuînd controlul atît pe faze de lucru — începînd cu materia pri­mă — pînă în magazia de produse finite. Tricotorii sunt cointeresați să obțină produse de calitate su­perioară pentru că acesta este cri­teriul principal la premiere. To­tuși, pe ici pe colo trebuie să in­tervină și exigența noastră în in­teresul prestigiului unității. Ah. POIENARU Fabrica de placaj de la Complexul pentru industrializarea lemnului din Sighetul Marmației este dotată cu mașini moderne, de înaltă teh­nicitate. Colectivul de muncă de aici lucrează cu entuziasm pentru atingerea parametrilor tehnico­­economici proiectați. Foto: I. DEAK Pe magistralele ferate subterane După Baia Sprie și Herța, ex­ploatările Cavnic și Jilia sunt alte două unități ale industriei m­inie­­re din regiunea Maramureș care au trecut la efectuarea transpor­turilor de minereu cu ajutorul lo­comotivelor electrice fabricate la Uzinele „Unio" Satu Mare. Extinderea sistemului de trac­țiune cu locomotive electrice pe magistrale ferate subterane elec­trificate face parte din complexul de măsuri luat în scopul moder­nizării minelor maramureșene. Po­trivit acestuia, el va fi introdus pînă la sfîrșitul acestui an în 7 din cele 9 exploatări ale Trustu­lui minier Baia Mare. Ocrotirea și protecția vinatului După o absență de peste trei decenii, capra neagră a reapărut din nou pe masivul Pietrosul. Prezența ei aici marchează un nou succes obținut de silviculto­rii maramureșeni în acțiunea de îmbogățire a fondului de vînătoa­­re îndeosebi cu specii de anima­le care au dispărut de pe aceste meleaguri. Acțiunile întreprinse popularea pădurilor cu noi pentru spe­cii de animale, precum și grija acordată de silvicultori măsurilor de ocrotire și protecție a vînatu­­lui sunt răsplătite din plin. In Maramureș există acum de peste două ori mai mulți cerbi lopătari și carpatini decît în anul 1959, cu aproape 70 la sută mai mulți co­coși de mesteacăn și de peste două ori mai mulți iepuri decît în urmă cu cinci ani. S-a dublat de asemenea efectivul de mistreți, iar comparativ cu anul 1959 nu­mărul cocoșilor de munte a spo­rit de peste șapte ori. (Agerpres). Școlile sînt gata pentru a primi elevii? Ne găsim în pragul noului an școlar. După o vacanță plăcută și reconfortantă elevii se vor întoarce peste cîteva zile pentru a-și relua locurile în bănci. Lucrările de pregătire a noului an școlar nu cunosc vacanță. Terminarea și darea în folosință a noilor construcții, recondiționa­­rea sălilor de învățămînt și a laboratoarelor, asigurarea combusti­bilului necesar pentru perioada de iarnă, transportarea manualelor și depozitarea lor la școli sunt probleme care au stat tot timpul în atenția organelor de partid și de stat, a secțiilor de învățămînt și a conducerii școlilor. In majoritatea locurilor, muncindu-se cu spirit de răspundere și simț gospodăresc, școlile sînt gata pentru a primi elevii. Mai sînt însă și cazuri de rămînere în urmă care trebuie să dea de gîndit celor în cauză, mai ales că e vorba de un scurt pînă la începerea cursurilor. Iată cîteva constatări făcute timp cu ocazia unui raid-anchetă întreprins prin cîteva din școlile regiunii: Da, sînt gata Pe la mijlocul lunii iulie, în cinstea celui de-al IX-lea Congres al P.C.R., constructorii băimăreni au adăugat la bilanțul realizărilor obținute și terminarea localului de școală din cartierul Săsar. Noua construcție, modernă și impunătoare, cu săli spațioase și luminoase, este gata pentru primi în cele mai bune condiții a elevii. Școala generală de 8 ani din Ungureni (raionul Lăpuș) și-a mă­rit spațiul de școlarizare cu încă 4 săli de clasă. Alte săli de clasă s-au construit în raza comunelor Strîmtura și Bîrsana, la Muntelui și Susani (raionul Valea Si­­ghet), la Baba Novac, Socond și Micula (raionul Satu Mare) și în alte părți ale regiunii. Și aici, da­torită preocupării sfaturilor popu­lare, hărniciei constructorilor și sprijinului acordat de cetățeni, la data de 15 septembrie elevii se vor bucura din plin de noile con­diții de muncă create... Ne oprim în raionul Satu Mare la școala medie din Ardud. Sălile de clasă proaspăt văruite, meana spălată, combustibilul dușu­de­pozitat în curtea școlii — totul vorbește despre simțul gospodă­resc al celor în competența cărora cad aceste sarcini. La Apa, Mărti­­nești și Tătărești, unde s-au efec­tuat reparații capitale, clădirile prezintă un aspect frumos și atră­gător. Aceeași preocupare față de pre­gătirea și deschiderea în bune condiții a noului an școlar o în­­tîlnim la Rătești și Beltiug, la Cernești și Rohia unde au fost luate măsuri ca recondiționarea spațiului de școlarizare să se facă imediat după terminarea cursuri­lor, la Custeni și Cupșeni (raionul Lăpuș) unde combustibilul nece­sar a fost asigurat încă din pri­măvară, la Vad, Berbești, Săpînța (raionul Sighet) și în alte părți. In general, la data actuală majo­ritatea școlilor cuprinse în cursul raidului nostru sînt pregătite pen­tru a primi elevii. Pe baza unui grafic întocmit de către I.C.I. și secțiile raionale de învățămînt toate școlile din raioanele Lăpuș și Șomcuta au fost aprovizionate cu manuale școlare, iar în raioa­nele Sighet, Cărei și în raza ora­șului Baia Mare această acțiune este pe terminate, secretarul comitetului executiv al sfatului popular comunal. Dar cimentul și toate celelalte mate­riale așteptau în magazinul O.R.A.D. să fie ridicate. Aici este vorba de altceva: slabă organizare a muncii, nepăsare și lipsă de spi­rit de răspundere. Și cam asemă­nător stau lucrurile și la Drăghia. La Văleni s-a prevăzut construirea a două săli de clasă și s-au înce­put patru. Inițiativa nu e rea, însă în acest caz munca trebuie orga­nizată în așa fel ca măcar ce­le două săli să fie terminate la timp. Or, stadiul actual al con­strucției (se lucrează la zidărie), cu toată bunăvoința, nu ne asigu­ră că la data de 15 septembrie aici vor putea începe cursurile în con­dițiile cerute. Un alt exemplu de nepăsare din partea comitetului executiv al sfatului popular comunal poate fi întîlnit la Făurești (președinte — Gheorghe Leș, secretar — Augus­tin Dipșa). In raza acestei comu­ne mai există încă localuri de ȘT. FREAMĂT (Continuare în pag. a 2-a). Mică e vacanța mare! In satul Trestia, aparținător co­munei Ciocotiș, a început în pri­măvara acestui an construirea unui local de școală cu două săli de clasă și laborator. Construcția a înaintat pînă la... fundament. Ce s-a întîmplat cu zidăria? In tot ca­zul nu s-a repetat legenda mește­rului Manole și nici nu se poate repeta fiindcă zidul nici nu e în­ceput încă. — Pînă la 7 august n-am avut ciment — e unul din „argumente­le“ tovarășului Ioan Cetățeanu, Intre lucrările de bază ce se exe­cută acum pe ogoare sunt și ară­turile de vară. In prezent această lucrare are o și mai mare impor­tanță datorită faptului că suprafe­țe mari de grîu vor fi semănate în toamnă după păioase. Folosind din plin capacitatea de lucru a tractoarelor, mecanizatorii din raionul Satu Mare au obținut cele mai bune rezultate. Astfel, din 15.025 ha, pe o suprafață de 12.330 ha s-au executat arături de vară. Realizări frumoase s-au ob­ținut în acest sens și în unitățile agricole din raza orașului Mare, unde planul arăturilor Baia de vară este realizat în întregime. Pînă la data de 30 august, în re­giune s-au executat alături de va­ră pe o suprafață de 41.440 ha, ceea ce reprezintă doar 65 la sută din plan.­­ Cu toate condițiile bine create, puternică bază tehnică și timp favorabil, această lucra­re se desfășoară mult prea încet, sub nivelul posibilităților existen­te. In raionul Cărei, de pildă, din 22.000 ha prevăzute s-au arat doar 11.147 ha (51 la sută). Cît de încet se lucrează în acest raion se poa­te ilustra prin următorul calcul: în intervalul 25—30 august cu 448 tractoare destinate acestui scop ARĂTURILE­ ­ grabnic s-au arat 550 ha! Reiese că în 5 zile pe tractor fizic s-a realizat 1,15 ha, adică norma pentru o ju­mătate de zi... Această situație se datorește și faptului că în multe unități nu se asigură eliberarea te­renului pentru ca tractoarele să poată lucra nestingherite. La Eriu- Sîncrai și Chereușa, precum și în alte locuri, se manifestă o atitudi­ne înapoiată față de problema ară­turilor de vară, păstrîndu-se su­prafețe întinse pentru „pășunat“ sau „cosit fîn“. Slabe sînt rezultatele și în ra­ionul Lăpuș, unde arăturile de vară sînt executate numai în proporție de 46 la sută, iar în raionul Șom­cuta, 76 la sută. DE VARĂ terminate Toamna bate la ușă. Se apropie campania însămînțărilor. Aceasta cere intensificarea ritmului arătu­rilor de vară. Lucrarea să fie exe­cutată în primul rînd și neîntîrziat pe suprafețele ce urmează a fi în­sămințate cu grîu și în continuare pe restul terenurilor. Specialiștii vor stabili în mod diferențiat adîn­­cimea arăturilor după structura so­lului și cerințele soiului de grîu ce se va însămînța pe fiecare par­celă. împreună cu consiliile de conducere, ei trebuie să vegheze ca în mod obligatoriu plugul să fie urmat de grapa stelată sau al­tă grapă, care să asigure afînarea solului. Conducerile S.M.T. și G.A.S. tre­buie să ia măsuri pentru asigura­rea funcționării tractoarelor zi și noapte, ca acestea să lucreze la randamentul lor real, avînd, tot­odată, grijă pentru calitatea mun­cii, factor care va determina în bu­nă măsură producția de grîu din anul viitor. MECANIZATORI G.A.S. ȘI S.M.T.­ DIN Depuneți eforturi susținu­te pentru executarea arătu­rilor de vară pe suprafețe cît mai mari. Lucrați zi și noapte în două schimburi. Executați numai lucrări de bună calitate! PĂDURE T­I­N­A­R­Ä Imi cumpăr o navă cosmică Ideea de a-mi cumpăra o na­vă cosmică mi-a venit dumini­că 29 august, a 8-a zi de cînd Gordon Cooper și Charles Con­rad tăceau cu „Gemini-5" oco­lul Pămintului. Atunci, pe la ora 8 din acea neuitată zi, am început să fac și eu ocolul... Băii Mari. Am pornit-o mai in­­tîi pe dincolo de Săsar, unde știam că în fața Institutului pe­dagogic se află un chioșc de ziare. — Nu ne-a sosit presa de as­tăzi. Trec podul și mă îndrept spre chioșcul cu autoservire din Car­tierul Republicii. Masa mă pri­vește cu compătimire. Surioara ei din fața gării, la fei. Vînză­­toarea de la chioșcul de ală­turi dă din umeri. o Știu pe Bulevardul București tutungerie, îmi încerc no­rocul. Ziare de alaltăieri, de o săptămână, de două, dar nu de azi. Unul dintre colaboratorii mei in cercetarea spațiului băi- Microfoileton mărean își dă cu părerea: — E un chioșc mai sus, în Piața Victoriei. Pornim intr-acolo. Ceasul in­dică nouă și jumătate. — Nu ne-au sosit ziarele de astăzi. De obicei întîrzie... în­cercați in centrul vechi. Fără a mai cere aprobarea ba­zei de lansare, ne avîntăm mai departe. (Sîntem acum un con­voi de temerari „cercetători"). Pe drum cineva rupe Vocea lui obosită pare tăcerea­ venită din Cosmos: — Să știți că amicii noștri de pe „Gemini" au mai ocolit o dată Pămintul... Ocolim și noi centrul vechi. In sfirșit ajungem la țintă. — Cit de bună ar fi fost o navă cosmică! — Două nave... — De ce două? — Una pentru noi și una pentru cei de la difuzarea pre­sei. Ideea e genială. Vă închipu­iți: o navă cosmică pentru ser­viciul de difuzare a presei din­ Baia Mare! Ingenios și opera­tiv! Calculez eficiența econo­mică. De la ora 4 și jumătate de cînd ziarele ies de la rota­tivă au trecut 6 ore pînă să a­­jungă, cale de cîteva sute de metri, la chioșcuri. In acest timp o navă cosmică ocolește de 4 ori pămintul. Cite nu se fac în 6 ore! Se nasc pe glob 42.200 de copii, se produc circa 2.000.000.000 kWh­ energie electrică, aproape 2 mi­lioane tone de cărbune, 35.625 tone de zahăr, se tipăresc cîte­va zeci de milioane de ziare și reviste și... nu se pot distribui cîteva sute dintre ele la vreo­ 20 de chioșcuri. Cu o navă lucrurile se schim­bă. Eu am și început să-mi bani la C.E.C. După cum pun se vede, pînă la îmbunătățirea di­fuzării presei am toate șansele să ajung la suma necesară. Și atunci n-o să mai fiu nevoit să mai fac ocolul orașului pe jos în căutare de ziare proaspete. 0. FILLMON

Next