Pentru Socialism, ianuarie 1966 (Anul 16, nr. 3718-3741)

1966-01-04 / nr. 3718

Anul XVI Nr. 3718 Mărfi 4 ianuarie 1966 4 pagini — 25 bani Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al C.C. al P.C.R., rostită la posturile de radio și televiziune cu prilejul Anului Nou Dragi tovarășe și tovarăși, Cetățeni ai Republicii Socialiste Ro­mânia. Peste cîteva minute ne vom despărți de anul 1965 — an de mari înfăptuiri ale poporului român în toate domeniile acti­vității sociale — și vom întîmpina, cu voie bună și optimism, anul 1966, care deschide patriei noastre noi perspective de progres și prosperitate. Cronica socialismului va rezerva anului care a trecut pagini bogate în rea­lizări și evenimente de mare însemnătate pentru dezvoltarea orînduirii noastre, pentru mersul înainte al țării, pentru viitorul poporului român. Dînd viață po­liticii partidului, oamenii muncii au în­cheiat anul aceasta cu succes planul de șase ani, au ridicat noi uzine și fabrici, au sporit producția de bunuri materiale și valori spirituale, au făcut noi pași pe calea cunoașterii științifice, au îmbogățit și mai mult, prin munca lor, patria, fă­­cînd-o mai puternică și mai înfloritoare. Acest an a intrat în istoria partidului și a țării prin Congresul al II-lea, care a adoptat directivele viitorulu­i plan cinci­nal — programul înfloririi multilaterale a patriei, al ridicării pe o treaptă superioa­ră a procesului de desăvîrșire a construc­ției socialiste. A fost adoptată noua Constituție care consfințește victoriile is­torice ale poporului. România, stat suve­ran și independent al celor ce muncesc, a fost proclamată Republică Socialistă. Poporul român, liber și stăpîn pe soarta sa, își făurește, sub conducerea partidu­lui, viitorul fericit, pășind mereu înainte spre culmile înalte ale civilizației — so­cietatea comunistă. Partidul și guvernul au elaborat mă­suri menite să deschidă calea progresu­lui neîntrerupt în domenii de mare în­semnătate ale vieții sociale. Printre acestea se înscriu măsurile privitoare la dezvoltarea bazei tehnico-materiale și modernizarea producției agricole, îmbu­nătățirea organizării și planificării agri­culturii, precum și cele cu privire la per­fecționarea organizării și îndrumării cer­cetării științifice, la ridicarea rolului științei în dezvoltarea societății. Crește rolul organizator al statului în construcția socialistă, se perfecționează activitatea organelor de stat, legăturile c­u„mașele" se dezvoltă democrația so­cialistă. Partidul Comunist Român, urmat cu încredere de întregul popor, își înde­plinește cu cinste înalta misiune de forță conducătoare a societății. Zilele trecute, Marea Adunare Na­țională a votat planul de stat pe 1966 —­­primul an al cincinalului — stabilind în toate domeniile obiectivele de muncă ale noului an, a căror îndeplinire va asigura noi victorii în înflorirea economiei și culturii, va ridica bunăstarea celor ce muncesc. Muncind cu elan și abnegație, dînd viață acestor obiective, poporul ro­mân va face să strălucească tot mai pu­ternic chipul scumpei noastre Patrii-Ingăduiți-mi să felicit cu prilejul Anului Nou, în numele conducerii parti­dului și statului, pentru marile succese obținute, eroica noastră clasă muncitoa­re, harnica și priceputa țărănime, valo­roasa noastră intelectualitate, pe­­ toți oamenii muncii români, maghiari, ger­mani și de altă naționalitate, tineri și vîrstnici, bărbați și femei, care alcătuiesc marea familie a României Socialiste. Angajat într-o intensă activitate con­structivă, poporul român militează pentru dezvoltarea colaborării internaționale, își dă contribuția la lupta pentru victoria cauzei socialismului, democrației și păcii în întreaga lume. Partidul și guvernul țării noastre consideră de însemnătate vitală pentru soarta omenirii întărirea unității și coe­ziunii sistemului mondial socialist, a mișcării comuniste și muncitorești inter­naționale, mobilizarea în jurul acestora a tuturor forțelor înaintate ale societății contemporane, care acționînd unite sînt capabile să zădărnicească acțiunile agre­sive ale cercurilor imperialiste, să asigure progresul și securitatea popoarelor. Fie ca noul an să aducă poporului român bucurii și împliniri tot mai mari, noi succese în înfăptuirea aspirațiilor sale de fericire și prosperitate, să sporească și mai mult puterea materială și spiritua­lă a patriei noastre, să asigure noi vic­torii forțelor care luptă pentru progres social, pentru triumful păcii în lume- să urez tuturor, dragi prieteni și tova­răși, îndeplinirea dorințelor și năzuințe­lor dumneavoastră de mai bine, sănătate și viață lungă, un nou an rodnic și fericit. La mulți ani! Conducătorii de partid și de stat la carnavalul tineretului Comitetul orășenesc al U.T.C. a organizat în București noaptea Anului Nou un carnaval al tine­retului în săile Palatului Repu­blicii. Au luat parte mii de tineri din întreprinderile și instituțiile bu­­cureștene, din institutele de­­ cercetări științifice și de învă­­țămînt superior, elevi, studenți români și studenți străini din proape 70 de țări, aflați la învă­a­­țătură în țara noastră. Tuturor celor prezenți, tovarășul Petru Enache, prim-secretar al G.C. al U.T.C., le-a transmis tradiționale urări de Anul Nou. Acest revelion al tineretului a avut ca oaspeți pe tovarășii Ni­cola­e Ceaușescu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Emil Bodnaraș, Constantin Dra­gan, Alexandru Drăghici, Paul Niculescu-Mizil, Leonte Răutu, Leontin Sălaj­an, Petre Blajovici, Petre Lupu, Ilie Verdeț, Mihai Da­­lea, Manea Mănescu, Vasile Pa­­tilineț, Virgil Trofin. La sosire, ei au fost întâmpinați cu puternice urale și ovații. Conducătorii de partid și de stat s-au prins în hore, petrecând alături de tinerii bucureșteni. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a felicitat călduros organizația ti­neretului comunist, Comitetul Central al U.T.C., întregul tineret al țării noastre, arîndu-le un an rodnic, succes în contribuția dusă la opera de desăvîrșire a­­construcției socialismului în ța­ra noastră. Cuvintele secretarului general al C.C. al partidului nostru au fost primite de tineri cu îndelungi ovații, într-o atmosferă de en­tuziasm general. Au fost momen­te impresionante, un nou de manifestare a dragostei prilej și a­­tașamentului profund pe care ti­neretul nostru le poartă Partidu­lui Comunist Român și conducă­torilor săi. (Agerpres) a Excursie pentru „Dialog la distanța** După cum s-a mai anunțat, în cadrul apreciatelor concursuri ar­tistice „Dialog la distanță" organi­zate de către Radioteleviziunea ro­mână, artiștii maramureșeni vor concura în ziua de 16 ianuarie cu artiștii din regiunea Suceava. Din cauza unor motive tehnice de transmisie, spectacolul maramure­șenilor se va televiza din Cluj, deci reprezentanții regiunii noas­tre se vor deplasa la post oraș.­­Pentru publicul dornic să urmă­rească desfășurarea spectacolului direct din sala concursului și să în­­curajeze pe solii artei maramure­șene, agenția O.N.T. „Carpați“, îm­preună cu filialele sale din Satu Mare și Sighetul Marmației, orga­nizează în ziua concursului excursie la Cluj. Trenul special și­­ autocarele vor porni din Baia Ma­re duminică dimineața, iar întoar­­gețea va avea loc clui pinn­că noap­tea respectiv luni dimineața. In costul excursiei (118 lei cu trenul și 145 lei cu autocarele) se inclu­de transportul, o masă de prînz și biletul de intrare la spectacol, res­pectiv cazarea la hotel pentru cei care se vor întoarce luni diminea­ța. înscrierile pentru excursie au început ieri la Agenția O.N.T. „Carpați" din Baia Mare și filiale­le sale din Satu Mare și Sighetul Marmației. Pe lângă faptul că este vorba de un concurs important pentru mișcarea artistică din re­giunea noastră, excursia oferă și un bun prilej de destindere. a Sunăm la ușa unuia dintre miile de apartamente noi din Baia Ma­re. — Vai, bucuroși, bucuroși, bine a­ți venit. Ne deschide Alexandru Săsăran, șeful sectorului III E. M. Săsar, înăuntru, o adevăra­al­tă „ședință“. Mulți dintre minerii cunoscuți ai Săsarului și-au dat aici întîlnire, împreună la mun­că, dar și la revelionul lui 1966! Ca din senin, ne trezim cu... două cupe pline pentru fiecare.­­ — Maistre Săsăran, dar de ce două cupe? Micuț, bine legat și vesel, S­ă­săran închide șugubăț un ochi.Să­­— Dați-le de dușcă și vom lămuri noi! Un vin bun niciodată nu se re­fuză, și mai ales în această noap­te — Și acum uite „secretul“... Era pe la sfîrșitul lui noiembrie anul trecut. Atunci zonele extrase au fost egale cu cele planificate. Minerii se­ctorului încheiaseră so­cotelile cu 1965. Ca într-un glas, acolo jos în mină, cei care azi se veselesc s-au legat cu un puter­nic jurămînt ca la adevăratul re­velion să ciocnească tot câte două cupe: una pentru „revelio­nul“ din noiembrie și alta pentru cel din calendar. I Dorințe împlinite .. .Bala Borșa doarme sub stra­­­­tul de omăt proaspăt căzut. Doar­me e doar un fel de vorbă, pentru că de fapt toate ferestrele sunt luminate ca ziua. La unul din blocuri, sus, la al treilea etaj, „râ­de“ în lumină un brad frumos împodobit. Prin fereastra larg deschisă, zvon de muzică, multe voci. Precis acolo revelionul e în toi. Ne întîmpină in prag mecanicul Iosif Kramerik. Masă plină, me­seni veseli. Din vorbă în vorbă, roșca baci ne destăinuie bucuriile anului trecut. M-am gîndit mult cum să contribui la îmbunătățirea muncai ortacilor mei din abataje. Până la urmă am găsit. Ne arătă, pus la loc de cinste, înconjurat de flori de mină, un aparat care ser­vește la captarea prafului de la suitori în timpul perforajului. Este inovația mea, bucuria mea din 1965, ne spune el, și vreau să o văd anul acesta în toate locurile de muncă de la Baia Borșa. Un om se gîndea în noaptea de revelion la munca ortacilor săi. .. .. .De la Nistru pină în înălți­mile Toroioagăi, la Săsar, Sprie, Cavnic, Băiuț, noaptea Baia re­velionului a fost un prilej de ve­selie, de gînduri de muncă, de hotărîre pentru a face din 1966 un an al succeselor tot mai mari, un an al minereului mult și bun... ★ De la Nistru și pină la Baia Borșa, cîntecul perfo­ratoarelor a încetat pentru un timp. Locul l-au luat cîntecele mesenilor, clinche­tul argintiu al paharelor, muzica. Minerii știu să muncească bine, dar știu să și petreacă ! Revelion’66 La hotarul dintre ani Orologiile măsoară ultimele ore ale anului. Puii de brazi care abia acum cîteva zile mai străjuiau t­riplele Gutinului, azi împodobiți, precum ni-i datina, și așezați pretutindeni la loc de cinste, își aprind rind pe rînd luminile. Pe Dealul Fiorilor, mozaicul de electrice salută orașul, adresînd tuturor becuri pină hăt departe o tradițională urare... luminoasă, „la multi anii“. In jurul meselor de revelion, toate locurile sunt ocupate. La această oră toți cetățenii re­giunii se pregătesc pentru o „noapte in care nu doarme nimeni", noaptea de hotar dintre ani, noaptea în care in sălile festiv ornamenta­te ori in acele locuri de muncă unde nu este posibilă întreruperea procesului de producție se predau ștabetele planurilor, gindurilor și succeselor dobindite in anul 1965. Pornim și noi in această noapte pentru a consemna citeva instantanee din acele locuri unde se desfășoară sărbătorirea revelionului ori se înregistrează cele dinții succese ale cincina­lului. 12 bătăi de gong Pină la ora 12 mai sînt doar cîteva minute. Brusc, pretutin­deni se așterne liniștea. Tineri și vîrstnici deopotrivă se string în jurul aparatelor de radio și televizoarelor. Cu ocazia Anului Nou vorbește tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Român. Cuvintele tovarășului Ceaușescu ilustrează înălțimea trainică pe care a ur­cat poporul român in anul neui­tatului Congres al IX-lea al Partidului Comunist Român și perspectivele ce ni se deschid în lumina Directivelor Congre­sului din iulie. Arătătoarele ceasurilor și im­plicit secundele, ultimele clipe ale anului din calendarul că­ruia am rupt cea din urmă filă, „galopează“ pentru a se supra­pune și a marca hotarul dintre ani, fracțiunea solemnă de timp cînd șesenalul predă ștafeta și o dată cu ea intră in primul an al cincinalului întreg entuzias­mul nostru, forța de muncă În­zecită pentru înfăptuirea pro­gramului partidului concretizat in Directive. ...Douăsprezece lovituri de gong marchează nașterea anu­lui 1966. Urările, cîntecele, îm­brățișările acompaniate de clinchet de pahare izbucnesc frenetic. Sirenele uzinelor ves­tesc încheierea unui „schimb" rodnic în competiția anilor. Brațele unite de atîtea ori și în atîtea locuri de muncă se unesc din nou pentru a se încinge o tradițională perm­ită. Ecourile celor douăsprezece lovituri de gong călătoresc pe meleagurile regiunii. Pretu­tindeni întilnim aceeași vese­lie, bună dispoziție și Încredere în noul an. Maramureșul a pășit în anul 1966 cu dorința fierbinte de a spori străduințele, de a dărui patriei socialiste și a închina fericirii oamenilor rezultate și mai semnificative.­ ­A In orașul _____ * de pe Someș la Grupul școlar „Unio" s-au­ adunat constructorii de mașini de la „Unio“ și „1 Septembrie". Au venit cu familiile, cu invitații, mulți cu vecinii. Privim in sală și recunoaștem pe mulți din cei ce altă dată îi ve­deam la strunguri sau în halele de montaj: Ioan Șuta, Gheorghe Lupșica, Teofil Nadoș, Vasile Roa­­tiș și mulți, mulți colegi de muncă, care au unit cîteva mese. Se simt mai bine așa, au muncit împreună, sărbătoresc succesele tot împreună, alături de cei dragi. La o altă masă, o altă cunoștin­ță: Petre Mare din secția de mon­taj a Fabricii „1 Septembrie". Ală­turi de cîțiva colegi de muncă și prieteni, fruntași și evidențiați ai întrecerii socialiste, au pornit și­ aici un concurs, cine spune cea mai bună anecdotă. Ș-apoi ține­ lei la rîs și voie bună! ... Iată-l la o masă pe inginerul Va­ier Zaba cu cîțiva colegi. Au lăsat­ la o parte preocupările cotidienei de la serviciul de concepție și a­­cum sînt preocupați de calitatea... Murfatlarului. Ciocnesc pentru succesele obținute, pentru cele viitoare. In sala mare a clubului ferovia­rilor sătmăreni petrecerea e în toi. Oameni ai drumurilor de fier, (Continuare în pag. a 2-a). Noaptea in care nu doarme nimeni. Instantaneu realizat la restaurantul „Ardealul“ din Baia Mare, PRODUCȚIA­­ PE PRINCIPII MODERNE Exploatarea minieră Șuier — una din cele mai noi mine din regiunea noastră — înregistrează an de an o dinamică pu­ternic ascendentă a volumului și calității minereului extras. Față de nivelul producției din 1962 — primul an de „viață“ al minei — Șuierul dă de 3 ori mai mult minereu, iar în acest an va extrage cu 50 la sută mai mult decât în 1965. Asemenea ritm înalt de producție nu se poate realiza decit pe baza unei organizări raționale, științifice a producției, pe seama extinde­rii mecanizării, a metodelor moderne specifice de exploatare, pe seama folosirii depline a tuturor rezervelor interne. CONVORBIRE CU TOVARĂȘUL ING. GABRIEL F. POPES­­CU, INGINER ȘEF AL E.M. ȘUIOR.­­ In cursul anului trecut, ca și în cei precedenți, E.M. Șuior a obținut o ritmicitate în înde­plinirea sarcinilor lunare de plan, în sensul depășirii con­stante cu 3—5 la sută. Avînd în vedere că minereul se extrage la Șuior prin două unități distincte — mina și exploatarea la zi — cu metode specifice, v-am ruga să ne explicați concepția pe ca­re s-a bazat exploatarea în or­ganizarea producției. — Exploatarea minieră Șuior are, prin lucrările de amplificare și modernizare, caracterul unui vast șantier. Prin natura sa, ză­cămîntul nostru a impus adop­tarea unor soluții tehnice de ex­ploatare cu totul distincte solu­țiilor aplicate la alte exploatări miniere. Pe baza observațiilor practice, zilnice, stabilim planurile tehni­ce operative. Parametrii de pro­ducție rezultați din calcularea liniei active de abataj stau la ba­za cotelor de plan ce se dau pen­tru producția din subteran și din Interviu luat de Ing. GH. DUMITRESCU (Continuare în pag. a 3-a) T Veselie, bună dispoziție și optimism pretutindeni. \|

Next