Pentru Socialism, februarie 1966 (Anul 16, nr. 3742-3765)

1966-02-01 / nr. 3742

X A­ Cu toate că ne găsim in plin sezon de iarnă, harnicii constructori din orașul Baia Mare înfruntă capriciile acesteia, străduindu-se să înalțe pentru oamenii mun­cii noi blocuri, moderne si confortabile. In fotografie. Aspect de pe unul din șan­tierele băimărene. Dragi tovarăși. Cu prilejul celei de-a XX-a ani­versări a proclamării Republicii Populare Ungare, în numele Co­mitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat, al Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, al poporului român și al nostru per­sonal, vă transmitem dv. și prin dv. poporului ungar un călduros salut tovărășesc și cele mai cor­diale felicitări. Poporul român se bucură din toată inima de succesele însemna­te obținute de poporul frate un­gar, sub conducerea Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, în dezvoltarea economiei și culturii, socialiste, în cei douăzeci de ani ai Republicii Populare Ungare. Constatăm cu satisfacție că în­tre țările și partidele noastre s-au BUDAPESTA statornicit și se dezvoltă neîntre­rupt relații de prietenie și colabo­rare frățească în folosul ambelor noastre popoare, al unității socia­liste și mișcării comuniste și mun­citorești internaționale, al cauzei socialismului și păcii în lume. Vă urăm din toată inima, dum­neavoastră și întregului popor un­gar, noi și mari succese în activi­tatea consacrată înfloririi conti­nue a Ungariei socialiste. TELEGRAMĂ Tovarășului JANOS KADAR, prim-secretar al C.C. al P.M.S.U. Tovarășului ISTVÁN DOBI, președintele Consiliului Prezidențial al R P. Ungare Tovarășului GYULA KALLAI, președintele Guvernului Revoluționar Muncitoresc Țărănesc Ungar NICOLAE CEAUȘESCU secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român CHIVU STOICA președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România LUNA CARTII LA SATE Această tradițională manifes­tare, inclusă în agenda culturală a fiecărui început de an, deci în plină perioadă de desfășura­re intensivă a muncii cultural­­educative de masă, se înscrie ca un moment de o deosebită importanță al efortului perma­nent de răspîndire a frumosu­lui și științei pînă în cele mai îndepărtate localități ale patriei noastre. ",,Luna cărții la sate“ devine astfel parte integrantă a vastei revoluții culturale iniția­te și conduse de partid, concen­­trînd atenția a mii și mii de ță­rani muncitori pe filele cărții politice, științifice și beletristi­ce, cu scopul cert de a purta mesajul acestora de pe hîrtie în viață. La două decenii și mai bine de la eliberarea patriei noastre, satul socialist a cunoscut o ui­mitoare înflorire culturală:­ acum cartea nu mai este un oaspete rar în casele țăranilor (în gim­ea noastră, față de cele 1e­8 biblioteci cu cca. 3.500 volume din 1946, astăzi există 465 bi­blioteci înzestrate cu 1.100.000 volume), ci un sfătuitor și prie­ten apropiat, care îi ajută să cunoască aprofundat politica partidului și statului nostru, să pătrundă tainele naturii și vie­ții, să-și însușească deprinderi științifice de muncă, să pătrun­dă și să iubească frumosul. Desăvârșirea construcției so­cialismului în patria noastră, traducerea în viață a istoricelor hotărîri ale Congresului al IX-lea al Partidului Comunist Român necesită o înaltă con­știință, temeinice convingeri po­litice, o bună pregătire profe­sională. Or, la formarea unor oameni instruiți și luminați, car­tea își aduce o contribuție de prim-ordin. In cadrul „Lunii cărții la sate", intensificarea muncii cu cartea va duce la o mai aprofundată cunoaștere a învățăturii marxist-leniniste, a politicii interne și externe a partidului și statului nostru, a hotărîrilor Plenarei C.C. P.C.R. din 11—12 noiembrie 1965, șl a succeselor istorice obținute de poporul nostru sub conducerea partidului. Alături de aceste cărți, literatura beletristică cla­sică și actuală deschide larg ori­zontul înțelegerii aspirațiilor po­porului, educă simțul estetic al maselor, formează și dezvoltă conștiința socialistă a omului nou. Acestor scopuri multiple le sunt consacrate manifestările variate ce se vor organiza în această perioadă. Căminele cul­turale, școlile, bibliotecile, uni­tățile socialiste vor găzdui — în zilele „Lunii cărții la sate" — șezători literare, consfătuiri cu cititorii, recenzii, concursuri „Cine citește folosește", lecturi literare și recitări, cicluri de ex­puneri, discuții între specialiști și cititori, seri­ale precum și programe basme etc., artistice susținute de formații de amatori. La o mai mare varietate a ac­țiunilor contribuie și organiza­rea „săptămînilor“ tradiționale (a cărții politice, agrozootehnice, științifice și beletristice) sau a zilelor cărții pentru muncitorii forestieri. In unele localități din raioanele Oaș, Satu Mare, Cărei și Șomcuta vor veni în mijlo­cul cititorilor scriitori și redac­tori, se vor aborda probleme privind conținutul cărților, se vor face propuneri pentru edi­turi. Este o sarcină importantă pen­tru organele și organizațiile de partid de a îndruma comitetele raionale pentru cultură și artă, uniunile raionale ale coopera­ției de consum, căminele cul­turale, bibliotecile, librăriile etc. în desfășurarea unei activități corespunzătoare pe întreaga pe­rioadă a „Lunii cărții la sate". Asigurînd reușita acțiunilor ini­țiate cu acest prilej, activiștii culturali și obștești sînt dați să contribuie la opera d­e­de răspîndire largă a culturii so­cialiste în rîndul oamenilor muncii de la sate. Angajamente mobilizatoare în întrecerea socialistă pe 1966 Fabrica de tricotaje „Unitatea“ Sighetul Marmației Angajamentele formulate de colectivul acestei fabrici pe 1966 prevăd depășirea: valorii producției globa­le cu 400.000 lei, valorii producției marfă cu 380.000 lei, a produc­tivității muncii cu 0,2 la sută; sporirea cu 0,5 la sută față de realizările anului de bază a calității pro­duselor; realizarea a 80.000 lei e­­conomii prin prețului de cost; reducerea vor fi date peste preve­derile planului 30.000 bucăți tricotaje tip lină. Din acestea pînă la data de 8 mai 1966, vor fi obținute urmă­toarele: 130.000 lei la producției globale;valoarea 120.000 lei la producția marfă; 0,5 la sută adaos la vo­lumul produselor de ca­litate superioară; ■ 10.000 bucăți tricotaje peste prevederile planu­lui; • 30.000 lei economii prin reducerea prețului de cost, întreprinderea de colectare și industrializare a laptelui Satu Mare Bazat pe rezultatele bune dob­indite în anul trecut și pe expe­riența acumulată și ținînd seama de posibilități colectivul între­prinderii a hotărât să depășească sarcinile de plan cu: — 320.000 lei la producția globală; — 320.000 lei la producția mamfă; — productivitatea muncii va spori cu 1 la sută; — depășirea planului la lapte de consum cu 2 la sută; — 60.000 lei economii suplimentare la prețul de cost; — 50.000 lei beneficii; — depășirea sarcinii de calitate la brînză „Telemea“ de va­că cu 5 la sută, obținîndu-se pe această cale 30 tone brînză în plus. Din aceste angajamente pînă la 8 Mai se vor realiza: — 110 000 tei la producția globală; — 110.000 tei la producția marfă; — depășirea planului la lapte de consum cu 2 la sută; — productivitatea muncii va spori cu 1 la sută; — 20.000 lei economii suplimentare la prețul de cost; — 15.000 lei beneficii. M ZIARUL DE AZI 123220 BQ. . Dezbateri și măsuri eficiente pentru dezvoltarea cooperativelor agricole de producție: Cu hotărîre pentru îmbunătățirea muncii. Foileton: Cit costă o excursie? PAGINA III-A Sesiunile sfaturilor populare orășenești Satu Mare și Sighetul Marmației. PAGINA IV-A — Proteste împotriva reluării bombardamentelor asupra R. D. Vietnam. _ După negocierile de la Luxemburg — Comentarii din presa occidentală. Pentru executarea lucrărilor de mare urgență, în timp optim și Rudolf Bako de bună calitate, și Alexandru Galko de la Uzina de prepa­rare a minereurilor din Baia Sprie, secția de între­ținere, sunt evidențiați în întrecerea socialistă. Plecarea la Londra a unei delegații guvernamentale române Duminică după-amiază a părăsit Capitala pierind la Londra o de­legație guvernamentală română condusă de Alexandru Bîrlădeanu, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, care, la invitația gu­vernului britanic, va face o vizită oficială în Marea Britanie. Din delegație fac parte Gheorghe Cioa­ră, ministrul comerțului exterior, și Gheorghe Macovescu, adjunct al ministrului afacerilor externe. Delegația este însoțită de consi­lieri și experți. La plecare, în Gara de Nord, membrii delegației au fost con­­★ BUDAPESTA 31 — Corespon­dentul Agerpres, A. Pop, trans­mite: Luni, înainte de amiază, în drum spre Londra, Alexandru Bîrlădea­nu, prim-vicepreședinte al Consi­liului de Miniștri al Republicii So­cialiste România, și persoanele care-l însoțesc­ au trecut prin Bu­dapesta. In gara Keleti din Budapesta au venit în întâmpinare Lajos Fehér, duși de tovarășii Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Rădulescu, Janos Fazekas, Gheorghe Gaston Marin, Roman Moldovan, Ion Marines­­cu, Constantin Scarlat, Aurel Vi­­joli, Emil Drăgănescu, miniștri, Mircea Malița, adjunct al minis­trului afacerilor externe, precum și membri ai conducerii unor mi­nistere economice. Au fost prezenți Leslie Charles Glass, ambasadorul Marii Britanii la București, și membri ai amba­sadei. (Agerpres), vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al R.P. Ungare, Károly Erdélyi, adjunct al ministrului afa­cerilor externe, și alte persoane oficiale. A fost de față Mihail Roșianu, ambasadorul Republicii Socialiste România în R.P. Ungară. In cinstea oaspeților români, La­jos Fehér a oferit un prînz la res­taurantul „Gundel" din Budapestei.. DISCIPLINA importantă rezervă internă Cu multă satisfacție au întim­­pinat minerii și preparatorii de la Baia Sprie noul an de muncă, mai ales că în 1965 au obținut succese frumoase în producție. Bucuria le-a fost însă de scurtă durată, pentru că în ianuarie mi­na se afla cu o rămînere în urmă față de sarcinile de plan egală cu circa 2.000 tone. O cauză care „trage greu“ în balanța nerealiză­­rilor o constituie nerespectarea disciplinei de producție, numărul mare de absențe nemotivate, de învoiri. In 20 de zile din ianuarie, absentele nemotivate și învoirile s-au ridicat la nu mai puțin de 1.294 zile/om! — Aceasta înseamnă că dacă a­­cești oameni n-ar fi lipsit, motivat sau nemotlivsit, acum am fi avut planul îndeplinit întocmai; ne spu­nea tovarășul Simion Gheție, se­cretarul comitetului de partid pe exploatare. Are dreptate. In condițiile mi­nei de la Baia Sprie — dar nu nu­mai aici — respectarea disciplinei de producție este de mare impor­tanță, ea constituie o imensă re­zervă internă, după cum se vede prea puțin folosită. De unde provine această defi­ciență la Baia Sprie? Cercetăm câ­teva cărți de pontaj ale maiștrilor și conturile unor echipe din secto­rul III al minei (șef de sector tov. Ioan Terșanschi), sectorul cu cel mai mare număr de învoiri și ab­sențe nemotivate. La contul echi­pei din panoul 313, abatajul dintre rolele 36—42, găsim consemnat în dreptul numelui vagonetarului de front Vasile Bledea că a lip­sit nemotivat în 8 ianuarie, dar o mână nu prea abilă a „prefăcut“ nemotivatul în... post prestat! La fel, în dreptul numelui lui Ioan Cîcău o lipsă de la șut în ziua de 21 ianuarie a fost rectificată în post prestat, de astă dată sub semnătura șefului de sector. Ca­zuri asemănătoare se mai găsesc și la contul lui Ioan Feher, Gheorghe Gîrțiu. In fața unor ase­menea cazuri, și nu sunt singurele la Baia Sprie, se naște întrebarea: cum își permit maiștrii și tehnicie­nii să acorde post lucrat unui om care, indiferent de motiv, nu a fost prezent în mină? De ce se permit „recuperările“ pentru zile­le de absențe nemotivate sau în­voiri? La mină există un tabel cu câte­va zeci de muncitori care, lipsiți de elementarul simț al disciplin­ei, au avut în 1965 de la 10 la peste 40 zile absente nemotivate, împo­triva cărora pînă acum nu s-au luat nici un fel de măsuri admi­nistrative prevăzute de regula­mentul de ordine interioară, nu s-a creat o opinie de masă. „Este drept că la capitol disci­■ Ciudățeniile pontării posturilor S3 Măsuri de «ultimă oră» plină sîn­tem încă mult deficitari“* recunoaște senin tovarășul Gavri­­lă Trifu, președintele comitetului­ sindicatului. Și dacă acest for de conducere a muncii organizatorice la Baia Sprie a avut deficiențe, în schimb mulți dintre mineri și teh­nicieni n-au trecut ușor peste ele. Plini de indignare pentru ușurința cu care au fost privite cele 7.495 zile de absențe nemotivate din 1965 (care au dus la realizarea productivității fizice doar în pro­porție de 98,6 la sută­), numeroși participanți la recenta conferință sindicală s-au ridicat împotriva u­­nor asemenea deficiențe: Maistrul minier Petru minerii Gheorghe Ștef și Coman, Ernest Lepolski au arătat că vina pentru această stare de luferuri revine în primul rând organelor sindicatului. Ing. GH. DUMITRESCU (Continuare în pag. a 3-a) Cine trage scurta? Doi vecini se ceartă — zeci de locatari rabdă Reclamații, rapoarte, oameni purtați pe drumuri Tehnica secolului chemată în ajutor Se așteaptă o soluție salvatoare In ziua de 10 septem­brie 1963 apartamentul 43 de pe strada Coșbuc, blocul 20, și-a primit lo­catarii: familia lui Nico­­lae Caița și pe Teofil Pașca. Cine nu se bucu­ră în asemenea momen­te, cind statul iai in mină cheia unei bune lo­cuințe moderne, cu apă caldă și rece, cu lumină, încălzire centrală etc. Cei doi vecini au fă­cut cunoștință, și-au u­rat viață lungă in noua casă. După un timp, un a­­partament a apărut un nou locatar — tovarășa de viață a lui Teofil Pașca. Evenimentul , pu­tea foarte bine să ră­­mână fără urmări în re­lațiile celor doi vecini. O privire cu subînțele­suri aruncată spre noua locatară și cu un semn de întrebare a fost sem­nalul unor viitoare „bă­tălii“. In primul rind nu s-au mai salutat, iar în liniștea aparentă mocnea incendiul ce urma să e­­rupă. Ușile au început să se închidă altfel, apa­ratele de radio eiitau mai tare, o mătură așe­zată cu doi centimetri mai la dreapta — iată o mie și una de motive de scandal. Soția lui Pasca căuta să fie „tare“, ținea parcă cu tot dinadinsul să nu-și dezmintă „fai­ma" creată in cartier, înainte de a se muta in blocul 20 locuise pe a­­ceeași stradă în blocul 19, unde provocase scan­daluri cu aproape toți vecinii, iar cind ea s-a mutat aici, ei au răsu­flat ușurați. In noul apartament ea mergea deci pe aceeași cale. Mai trebuia doar o scinteie. Scînteia s-a iscat. Și o dată cu aceasta a Înce­put seria scandalurilor. In familia lui Pașca a venit încă o locatară — mama soacră, — iar peste cîteva luni familia lui Caița s-a „îmbogățit“ cu fratele soției. Forțe­le au sporit, dar și scan­dalurile. Vecinii, și nu numai cei de la intrarea respectivă, ci din tot blocul, ba chiar și din blocul vecin, erau nevo­iți să asculte valurile de cuvinte jignitoare, injuri­ile ce se revărsau ca un potop din apartamentul cu pricina. Locatarii au fost sculați din somn, fiind nevoiți să intervină în timpul „atacurilor“, zeci de oameni de la I.G.O., statul popular, procuratură au trebuit să se deplaseze și să facă cercetări la fața locului T. TOHĂTAN (Continuare în pag. a 2-a).

Next