Pentru Socialism, aprilie 1966 (Anul 16, nr. 3793-3818)

1966-04-01 / nr. 3793

Ă ¥ i / \ ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL P.C.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL MARAMUREȘ Anul XVI Nr. 3793 Vineri 1 aprilie 1966 4 pagini — 25 bani SĂ TERMINĂM URGENT ÎNSĂMÎNȚATUL CULTURILOR DIN EPOCA ÎNTÎI Pină în ziua de 31 mar­tie, în regiune s-au însămințat 17.718 hectare cu culturi din e­­poca întîi. In cooperativele a­­gricole de producție planul la culturile din prima epocă este realizat în proporție de 43 la sută. if La giiul de primăvară și orzoaică s-au însămințat supra­fețele prevăzute. De asemenea, este pe terminate această lu­crare și la orzul de primăvară. Sînt însă rămîneri în urmă la următoarele culturi: OVĂZ: din cele 4.041 hecta­re planificate s-au însămințat 2.143 hectare. Cele mai mari întîrzieri la această cultură sînt în raioanele Lăpuș — peste 700 ha, Vișeu și Cărei. LUCERNA ÎN CULTURA PU­RĂ, însămînțarea acestei cul­turi este întîrziată în raioanele Cărei, Satu Mare și Șomcuta, unde nu s-a realizat decit ju­mătate din plan. In raioanele Lăpuș, Sighet și Vișeu precum și în cooperativele agricole din raza orașului Baia Mare nu s-a semănat încă nici un hectar. MAZĂRE: au mai rămas de însămințat în cooperativele a­­gricole din regiune 548 ha din care cele mai mari suprafețe în raioanele Carei și Șomcuta. III: însămînțarea acestei cul­turi a fost terminată în raionul Cărei, este pe sfîrșite în raio­nul Cehu Silvaniei, dar este mult rămasă în urmă în raio­nul Lăpuș (unde din 444 ha nu s-au realizat decît 38 ha), iar în raionul Oaș s-au însămințat doar 60 ha din cele 500 ha pre­văzute. Intîrzie mult plantatul carto­filor, semănatul sfeclei de za­hăr și a florii-soarelui în toate raioanele unde se cultivă aces­te plante. Avînd în vedere că perioada optimă a însămințării culturilor din epoca întîi este pe sfîrșite, se impune de urgență: — identificarea tuturor supra­fețelor de teren ce s-au zvîntat pentru a se trece la pregătirea solului și însămînțări; — folosirea din plin a trac­toarelor și atelajelor pentru grăbirea ritmului lucrărilor; — asigurarea tuturor semin­țelor și îndeosebi a cartofilor de sămînță; — urmărirea continuă a ca­lității lucrărilor ce se fac. In raionul Cehu Silvaniei Preludiul recoltelor bogate In raionul Cehu Silvaniei planul însămînțării culturilor din prima epocă este realizat pe raion în proporție de peste 50 la sută. Folosind timpul prielnic, coope­ratorii din Jurtelecu Hododului se pot mîndri cu realizările de pînă acum. Consiliul de conducere întocmit din timp un plan de mă­a­furi în care s-au stabilit sarcinile concrete pentru fiecare brigadă. In același timp, cu ajutorul ingine­rului, planul a fost defalcat și pe echipe. Aceasta a făcut ca fiecare cooperator să-și cunoască sarcinile în campanie. In vederea ridicării fertilității solului, îngrășămintele naturale au fost transportate în întregime pe cîmp. Datorită bu­nei organizări a muncii, din cele 503 hectare planificate, pe 200 ha s-au executat lucrări de pregătire a solului. Din acestea 102 ha au fost însămînțate cu in, 17 hectare cu floarea-soarelui, 10 ha cu ma­zăre, 15 ha cu borceag, iar pe 150 ha s-au semănat culturi de trifoi sub plantă protectoare. Planul cul­turilor din epoca întîi a fost reali­zat, cu excepția a 8 hectare cu cartofi. Acum se lucrează și la pregătirea solului pentru porumb. Rezultate bune au obținut și cooperatorii din Selei, Cehu Silva­­niei, Urmeniș, care au folosit fieca­re zi bună de lucru. Condiții asemănătoare și totuși... Cooperativele agricole din Ari­­niș si Asuaju de Jos sunt vecine de tarla. Pentru fertilizarea solu­lui la Ariniș au fost transportate pe cîmp peste 2.400 tone îngrășă­minte organice, care sînt încorpo­rate în sol o dată cu arăturile. Sub îndrumarea organizației de partid Ing. VASILE MARCULI (Continuare în pag. a 2-a) OAMENI AI MUNCII DE PE OGOARE! Zile­le acestea sînt hotărî­­toare pentru obținerea unor recolte bogate la culturile din epoca în­­tîi. Folosiți fiecare mo­ment prielnic la arături și însămînțări­ înainte de a ieși în campania agricolă de primăvară elevii școlii de mecanici agricoli de pe lîngă S.M.T. Negrești s-au pregătit asiduu în laboratorul școlii unde au făcut cunoștință cu organele de mașini ale tractoarelor. Raid-anchetă prin căminele culturale din raioanele Satu Mare și Oaș l-AȚI DESCHIS PRIMĂVERII USA? Mai devreme ca altădată primăvara și-a slobo­zit hergheliile de tractoare și turmele de oi. Mai curînd decit în alți ani a bătut la casa țăranului vestindu-i că-i gata să-l vadă punîndu-și cunoș­tințele și priceperea — îmbogățite în lunile de iar­nă — în slujba obținerii unor recolte sporite. Dar a bătut ea, primăvara, și la ușa căminului cultural. Și a întrebat cum se stă cu activitatea culturală în timpul campaniei agricole de primă­vară, în ce măsură este orientată această activita­te spre sprijinirea muncilor agricole. Și a mai cerut răspuns și activiștilor comitetelor pentru cultură și artă și metodiștilor caselor raionale de cultură despre felul cum îndrumă munca institu­țiilor culturale din satele raioanelor în această perioadă. » ---­Unde există pasiune Gher­a Mică e o comună nu prea mare din raionul Oaș. Insă duminica în care am trecut pe acolo s-a des­fășurat sub semnul unor in­teresante și variate acțiuni culturale. Am poposit la noul cămin cultural. Sala de spectacole era arhiplină. Se desfășura interesantul concurs „Cine știe răspun­de" pe tema „România so­cialistă în următorii 5 ani". Publicul din sală urmărea cu un interes deosebit răs­punsurile celor 5 concurenți, reprezentanții comunelor Gherța Mică, Turț și Căli­­nești. — Tate-i fain, ca la tele­vizor, ne spune un oșan. Stăm de vorbă cu direc­torul căminului cultural. — Ce alte manifestări mai aveți? — După cea la care ați asistat, va urma, la ora 17, un Ulm, după care apoi o conferință, o formație de copii și tineret va prezenta un program artistic, care va consta din dansuri și re­citări. — Pentru campania agri­colă ce ați pregătit? — Instruim o brigadă, echipă de dansuri, vom ți­­­ne cu regularitate jurnale vorbite, conferințe pe teme de sezon, recenzii, o să popularizăm, în cadrul că­minului cultural, fruntașii și metodele lor de muncă. Nu mai era nimic de comen­tat. Cînd am părăsit Gherla Mică, cu puțin înainte de ora 17, in fața căminului cultural se și adunaseră oa­menii in așteptarea progra­mului ce va urma. Activitate intensă am găsit și la Bixad și Furu­­lung. In ambele localități s-au ținat adunări populare, în cadrul cărora s-au dez­bătut sarcinile cooperatori­lor în campania agricolă, s-au popularizat realizările fruntașilor, s­au informări privind prezentat activita­tea de înfrumusețare a co­munelor. Au urmat apoi Ludovic Moraru, directo­rul căminului cultural din Doba, ne vorbește despre felul in care s-a organizat, pe plan local, concursul „cel mai bun interpret, cea mai bună formație". — Urmărim prin această întrecere mai multe scopuri: cuprinderea unui mare nu­măr de oameni ai muncii în formațiile artistice (numai la cer avem 100 persoane), ridicarea nivelului interpre­tativ al acestor formații, a­­sigurarea unei activități permanente atît la căminul cultural din centrul comu­nei, cit și la cele din sate­programe artistice. La Turu­­lung există două brigăzi de agitație mai mici, create cu scopul de a se desfășura și în cadrul campaniei de pri­măvară o activitate bogată și susținută. Se­­ ia confe­­rințe pe teme de „Curățirea viilor pe sezon, rod", „Curățirea pășunilor", „Com­baterea bolilor de primăva­ră la animale" etc. Iată ce se poate face aco­lo unde activitatea cultu­rală e privită ca și ceva or­ganic legat de viața satu­lui, răspunzînd cerințelor acestuia­ le aparținătoare. Duminică cele mai bune formații din Doba, Boghiș, Porumbeni, Dacia și Traian se întrec în satul Doba, iar săptămina viitoare vor evolua pe sce­na altui cămin cultural. La urmă vom face punctajul. — înseamnă că, numai la 5 săptămîni o dată, locuito­rii unui sat vor putea asista la acest program comun. — Da, dar de aici să nu deduceți că satele rămîn fă­ră programe cultural-artisti­­ce. Tocmai organizarea a­­cestui concurs ne-a ajutat ca, pe lingă căminele cultu­rale, să înființăm mai multe formații dintre care vor fi selecționate cele mai bune. Celelalte prezintă programe­le în localitățile respective. Mai organizăm și alte ac­tivități culturale de masă ce vin direct în sprijinul bu­nei desfășurări a campaniei agricole. La ședințele ope­rative de la cooperativa a­­gricolă de producție parti­cipă și cineva din conduce­rea căminului cultural. Sar­cinile mai importante sunt aduse fie la cunoștința bri­găzii artistice de care le popularizează agitație, prin programul său de a doua zi, fie că sunt prelucrate în cadrul cercurilor de citit, cercuri pe care ne ferim să le folosim ca simple grupe de lectură. — Ce alte mijloace folo­siți pentru mobilizarea ță­ranilor cooperatori la efec­tuarea lucrărilor agricole la timp și în cele mai bune condiții ? — Avem „Sfatul agrono­mului", „Tribuna satului", fil­me despre lucrările agrico­le. Dar de cea mai mare e­­ficiență se bucură sărbători­rea într-un cadru festiv a celor fruntași în muncă. Despre astfel de forme in­teresante ne-a vorbit cu o­­cazia raidului nostru Ioan Văleanu, directorul că­și­minului cultural din Apa.­­ Fruntașii în muncă pri­mesc acasă vizita unei for­mații artistice care în cin­stea lor interpretează 2—3 cîntece. La fiecare sfîrșit de săptămînă felicităm pe a­­ceastă cale pe fruntașii în muncă. Bineînțeles,­­aceasta nu exclude ca numele lor să fie pomenit pe scena că­minului cultural de către brigada de agitație. — Intențiile sînt lăudabi­le. Ne-ar interesa însă să știm ce activități concrete P. IO­AN M. FILMON (Continuare in pag. a 2-a). Inițiative lăudabile și... o ușă încuiată 1* Lucrările celui de-al XXIII-lea Congres al P.C.U.S. MOSCOVA 31 (Agerpres).­­ La Kremlin au continuat joi lucră­rile celui de-al 23-lea Congres al P.C.U.S. Dezbătînd problemele po­­litico-sociale și economice actuale ale țării, Congresul trasează noi perspective dezvoltării multilate­rale a Uniunii Sovietice. In cadrul dezbaterilor a luat cu­­vîntul A. Kocinian, prim-secretar al C.C. al P.C. din Armenia. El a arătat că în decursul septenalului venitul național al Armeniei crescut cu 86 la sută, iar volumul­­ global al producției industriale cu 90 la sută. Vorbitorul s-a refe­rit la dezvoltarea unor ramuri in­dustriale ale republicii, a relevat realizările oamenilor de știință ar­meni. P.C.U.S. va continua să promove­ze o politică externă de pace — a spus N. Podgornîi, membru al Pre­zidiului C.C. al P.C.U.S., președinte­le Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. Vorbitorul a condamnat agresiunea imperialismului ameri­can împotriva poporului vietna­mez și a susținut poziția R.D. Vietnam și a Frontului Național de Eliberare din Vietnamul de sud cu privire la căile de soluțio­nare a problemei vietnameze. Referindu-se la unele ale vieții interne a Uniunii aspecte vietice, vorbitorul a subliniat do­că plenara din octombrie (1964) C.C. al P.C.U.S. a dezvăluit lipsu­­­rile generate de atitudinea subiec­tivă în rezolvarea unor probleme importante. P.C.U.S., a spus vorbi­torul, a depus o activitate susți­nută pentru eliminarea acestor lipsuri. El s-a ocupat pe larg de dezvoltarea democrației sovietice, activitatea Sovietului Suprem și a sovietelor locale, de întărirea legislației socialiste. D. Rasulov, prim-secretar al C.C. al P.C. din­ Tadjikistan, a ară­tat printre altele că dezvoltarea continuă a agriculturii sovietice cere perfecționarea raporturilor sociale la sate. Congresul a ascultat apoi rapor­tul Comisiei de validare prezentat de I. Kapitonov, secretar al C.C. al P.C.U.S. La Congres — a ară­tat el — participă 1.141 muncitori, 554 colhoznici și lucrători din sov­hozuri, 350 oameni de știință, 147 oameni de cultură și artă, cei nouă cosmonauți sovietici — membri de partid — etc. 55 la sută din dele­gați au studii superioare. A luat cuvîntul V. Markevici, ministrul agriculturii, care a înfă­țișat măsurile preconizate în noul plan cincinal pentru dezvoltarea agriculturii sovietice. Primul se­cretar al Comitetului regional de partid din Bașkiria, A. Nuriev, a arătat că regiunea a devenit nu numai un centru important al in­dustriei petroliere, ci și al indus­triei chimice și petrochimice. In ședința de dimineața a rostit o cuvîntare de salut tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar gene­ral al C.C. al P.C.R. Cuvîntarea a fost subliniată în repetate rîn­­duri cu aplauze. Congresul a mai fost salutat de W. Rochet, secretar general al P.C. Francez, A. Novotny, prim­­secretar al C.C. al P.G. din Ceho­slovacia, J. Kadar, prim-secretar al C.C. al P.M.S.U., L. Longo, se­cretar general al P.C. Italian, T. Jivkov, prim-secretar al C.C. al P.C. Bulgar, A. Hart, membru al Biroului Politic al P.G. al P.C. Cu­ban, D. Ibárruri, președintele P. C. din Spania. Dezbaterile pe marginea rapor­tului de activitate al P.C. al P.C.U.S. și al Comisiei centrale­­ de revizie continuă. CUVÎNTAREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU Dragi tovarăși. Permiteți-mi, înainte de toate, să mulțumesc, în numele delegației Partidului Comunist Român, pen­tru invitația de a participa la cel de-al 23-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, îmi revine plăcuta misiune de a vă a­­dresa dumneavoastră, delegați la congres, tuturor comuniștilor, în­tregului popor, salutul cald și me­sajul pe prietenie și solidaritate internationalists al Comitetului Central al Partidului nostru, al co­muniștilor, al oamenilor muncii din Republica Socialistă România. Delegația română urmărește cu deosebit interes lucrările congre­sului dumneavoastră. In documen­tele pe care le dezbateți, în am­plul raport prezentat de tovară­șul Brejnev, în cuvîntările dele­gaților se oglindește cu pregnan­tă înalta răspundere cu care co­muniștii abordează progresului economiei problemele și culturii țării, ale activității Partidului Co­munist pentru întărirea și înflori­rea continuă a Uniunii Sovietice. Poporul român se bucură din toată inima de succesele remarca­bile dobîndite de popoarele sovie­tice în dezvoltarea industriei, bazei tehnico-materiale a agricul­­­turii, în ridicarea nivelului de trai material și spiritual al celor ce muncesc, în toate domeniile acti­vității sociale. Schimbările pro­funde petrecute în economia so­vietică, creșterea impetuoasă forțelor de producție, au transfor­a­mat Uniunea Sovietică într-un stat socialist cu un uriaș potențial e­­conomic, într-o mare putere in­dustrială a lumii contemporane. Remarcabilele victorii obținute în explorarea Cosmosului, în fo­losirea energiei nucleare, în teh­nica rachetelor și în alte domenii de importanță hotărîtoare pentru dezvoltarea civilizației situează Țara Sovietelor la loc de frunte în știința și tehnica mondială. Realizările Uniunii Sovietice — rod al muncii eroice, creatoare și pline de abnegație a poporului, al vastei activități organizatorice și politice a încercatului Partid Co­munist al Uniunii Sovietice — con­stituie un aport de mare însemnă­tate la întărirea forței economice, politice, militare a sistemului mon­dial socialist, o contribuție de sea­mă la creșterea influenței socia­lismului, a forțelor progresului în lume. Stabilind directivele noului plan cincinal, trasînd obiectivele dez­voltării viitoare a țării, Congresul Partidului Comunist al Uniunii Sovietice deschide perspective în­­suflețitoare pentru un nou avînt al economiei, științei și culturii, al întregii vieți sociale, pentru îna­intarea continuă a patriei dumnea­voastră pe drumul comunismului, spre binele popoarelor Uniunii So­vietice, al cauzei socialismului și păcii. Vă urăm, dragi tovarăși, succes deplin în realizarea acestor mărețe sarcini. Tovarăși. Poporul român, care a încheiat o etapă importantă în construcția societății socialiste, a făcut de cu­rînd bilanțul unor însemnate rea­lizări în industrializarea țării, în transformarea socialistă a satului, în creșterea nivelului de viață al celor ce muncesc. In prezent, el își concentrează eforturile spre în­făptuirea programului de dezvol­tare multilaterală a țării, stabilit de Congresul al IX-lea al Partidu­lui Comunist Român. Aplicînd în mod creator învățătura marxist­­leninistă la condițiile concrete ale României, folosind experiența a­­cumulată, partidul nostru perfec­ționează continuu conducerea eco­nomiei, cercetării științifice, învă­­țămîntului și a altor domenii de activitate. Punînd în continuare accentul pe industrializarea țării — baza dez­voltării întregii economii, a ridi­cării nivelului de trai al poporu­lui, partidul nostru acordă o aten­ție deosebită agriculturii, înzestră­rii ei tehnico-materiale, îmbună­tățirii conducerii și îndrumării a­­­cestei ramuri, corespunzător ce­rințelor sporite ale desăvîrșirii construcției socialismului. In ve­derea asigurării unei mai largi participări a țărănimii la conduce­rea agriculturii, a dezvoltării de­mocrației cooperatiste și în ge­neral a democrației socialiste, po­trivit hotărîrii Comitetului Central al partidului nostru, au fost create uniunile raionale și regionale ale cooperativelor agricole de produc­ție, iar recent a avut loc congre­sul țărănimii cooperatiste, la care s-a constituit Uniunea Națională a Cooperativelor Agricole de Pro­ducție. Deși de la congresul partidului nostru a trecut un timp scurt, re­zultatele obținute în această pe­rioadă, munca entuziastă desfășu­rată de popor pentru îndeplinirea hotărîrilor congresului evidenția­ză caracterul realist al obiective­lor stabilite, concordanța lor cu necesitățile vitale ale țării, con­stituie garanția înfăptuirii cu suc­ces ,a prevederilor noului plan cin­cinal, a progresului continuu a­ României socialiste. Tovarăși. Intre popoarele român și sovie­tic, între țările noastre se dezvol­tă relații trainice de prietenie și alianță, de colaborare tovărășească în domeniul economic, tehnico-ști­­ințific, cultural, se extind legătu­rile frățești dintre Partidul Comu­nist Român și Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, schimburile de experiență în construcția noii orînduiri sociale, consultările vizitele reciproce de delegații. Vi­zi­zita făcută nu de mult de delega­ția română de partid și guverna­mentală în țara dumneavoastră, convorbirile purtate cu conducăto­rii partidului și statului sovietic, întîlnirile cu populația au contri­buit la întărirea prieteniei dintre partidele, țările și popoarele noas­tre, în interesul cauzei socialis­mului și păcii. Punînd în centrul politicii sale externe prietenia și alianța fră­țească cu toate țările socialiste, Republica Socialistă România dez­voltă totodată relații de colabora­re cu toate statele, indiferent de orînduirea lor socială. Colaborarea internațională menținerea păcii presupun respec­ti­tarea principiilor suveranității și independenței naționale, egalității în drepturi, neamestecului în tre­burile interne, avantajului reci­proc, a dreptului sfînt al fiecărui popor de a-și hotărî singur soar­ta, de a alege, corespunzător voin­ței și intereselor sale, calea dez­voltării politice, economice și so­ciale. Fidelă acestor principii, țara noastră condamnă acțiunile cercu­rilor imperialiste agresive, care re­curg la imixtiuni în treburile in­terne ale altor țări, la presiuni și­­ comploturi, atentează la indepen­dența și cuceririle popoarelor, pun în primejdie pacea lumii. Partidul și guvernul țării noastre cer cu hotărîre încetarea agresiunii impe­rialiste a Statelor Unite ale Ame­rici în Vietnam, retragerea tutu­ror trupelor străine și aplicarea acordurilor de la Geneva, ele spri­jină lupta dreaptă a poporului vietnamez pentru libertatea și in­dependența patriei sale. Evidențiind creșterea agresivită­ții imperialismului, în frunte cu cel american, pericolul pe care îl constituie acesta pentru cauza păcii, raportul prezentat de tova­rășul Brejnev a subliniat totodată hotărîrea Partidului Comunist al Uniunii Sovietice de a acționa pentru întărirea unității țărilor so­cialiste și a mișcării comuniste in­ternaționale pe baza egalității, a independenței fiecărui partid, a neamestecului în treburile inter­ne, a marxism-leninismului și in­ternaționalismului socialist. Pe toate continentele, forțe u­­riașe acționează astăzi pentru de­mocrație și progres social, pentru apărarea păcii mondiale,, împotri­va planurilor agresive ale cercu­rilor imperialiste. O condiție e­­sențială a victoriei în această lup­tă nobilă este coeziunea țărilor so­cialiste, a mișcării comuniste muncitorești internaționale, a tu­tu­turor forțelor antiimperialiste. Viața arată că o importanță hotă­rîtoare pentru realizarea și întări­rea acestei unități are aplicarea consecventă a normelor de bază ale relațiilor dintre partidele fră­țești, discutarea de la partid partid, de la conducere la condiț­ia cere, în mod sincer, tovărășesc, în spirit de stimă și respect reciproc, a problemelor de interes comun. Partidul nostru consideră că di­ficultățile existente în mișcarea comunistă nu sînt de netrecut și că nu este prea tîrziu ca, prin efor­turile stăruitoare, pline de răs­pundere și de răbdare ale tuturor partidelor, să se împiedice agra­varea divergențelor și adîncirea sciziunii, să se salvgardeze unita­tea și coeziunea mișcării comu­niste și muncitorești internațio­nale. Exprimîndu-și convingerea că mai puternice decît deosebirile de vederi și precumpănitoare sînt interesele și țelurile comune ce unesc partidele comuniste, steagul marxism-leninismului, sub al internaționalismului proletar, Partidul Comunist Român va de­pune și în viitor toate eforturile pentru a contribui la întărirea u­­nității țărilor socialiste, a mișcării comuniste internaționale. Dragi tovarăși. în încheiere, vă urez încă o da­tă, din toată inima, deplin succes în desfășurarea lucrărilor congre­sului, în înfăptuirea hotărîrilor pe care le veți adopta pentru ferici­rea și prosperitatea popoarelor U­­niunii Sovietice, în interesul cau­zei comunismului și păcii. Trăiască prietenia frățească ro­­mâno-sovietică. Trăiască unitatea țărilor socia­liste, a mișcării comuniste intern,­naționaleț L

Next