Pentru Socialism, iunie 1966 (Anul 16, nr. 3844-3869)

1966-06-01 / nr. 3844

ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL P. C. R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL MARAMUREȘ Consfătuirea pe fără a constructorilor de mașini Lucrările consfătuirii construc­torilor de mașini au continuat marți­ In cursul dimineții, lucrările s-au tinut pe secții de specialita­te. După-amiază a avut loc ședin­ța plenară, la începutul căreia au prezentat concluziile dezbaterilor din secțiile de specialitate Gheor­ghe Oprea, adjunct al ministrului industriei construcțiilor de mașini — pentru secția de autovehicule, tractoare, material rulant și con­strucții navale­ Ion Avram, ad­junct al ministrului industriei construcțiilor de mașini —pentru secția de utilaj tehnologic și e­­chipament metalic; Cornel Mihu­­lecea, adjunct al­­ ministrului industriei construcțiilor de ma­șini — pentru secția de electro­tehnică și Nicolae Constantin, ad­junct al ministrului industriei con­strucțiilor de mașini — pentru secția de mașini-unelte, mecanică fină și mașini agricole. Au continuat apoi discuțiile a­­supra raportului. Luînd cuvîntul pe marginea ra­portului prezentat de tovarășul Ilie Verdeț toți vorbitorii de­­ luni și marți au relevat cu mîndrie marile realizări obținute de oamenii muncii în înfăptuirea politicii și ferme a Partidului consecvente Comunist Român de industrializare socialistă a țării, chezășie sigură a dez­voltării multilaterale a economiei naționale, a creșterii bunăstării poporului, asigurării independen­ței și suveranității naționale. Ei au subliniat — amintind nu­meroase fapte — importanța­­ deosebită acordată de partid și guvern industriei construc­toare de mașini, a cărei dezvoltare rapidă, în ritmuri înal­te, a contribuit în măsură tot mai mare la înzestrarea tehnică a tuturor ramurilor economiei na­ționale. Relevînd rezultatele bune obținute în primele luni ale aces­tui prim an al cincinalului, parti­cipanții și-au manifestat încă o dată hotărîrea de a îndeplini marile sarcini ce le revin din vastul program de dezvoltare a țării, elaborat de Congresul al IX-lea al partidului. Ei și-au ex­primat bucuria pentru orga­nizarea acestei consfătuiri la care participă conducătorii partidului și statului nostru, în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, subliniind că aceasta demonstrează, o dată mai mult, prețuirea de care se bucură munca avîntată, aportul munci­torilor, tehnicienilor, inginerilor și specialiștilor constructori de mașini la progresul multilateral al țării. Participanții la dezbateri au analizat pe larg, în lumi­na experienței dobîndite, căile pentru îndeplinirea, în cele mai bune condiții, a sarci­nilor ce revin constructorilor de mașini în actualul cincinal, nea­junsurile care s-au manifestat în unele domenii și felul în care a­­cestea trebuie înlăturate, au fă­cut numeroase propuneri pre­țioase pentru valorificarea mai deplină a marilor rezerve exis­tente în fiecare pentru îmbunătățirea întreprinderea activității în toate sectoarele acestei ra­muri. Numeroși vorbitori s-au refe­rit, în cuvîntul lor, la principalele aspecte ale dezvoltării, diversifi­cării și modernizării continue a producției de mașini-unelte în lumina sarcinii trasate de docu­mentele Congresului al IX-lea al P.C.R., privind sporirea contribu­ției acesteia la reînnoirea și creș­terea parcului de mijloace teh­nice al uzinelor, la automatizarea procesului de producție al diferi­telor ramuri ale economiei națio­nale. Ing. Aurel Bozgan, direc­torul general al Fabricii de ma­șini-unelte și agregate din Bucu­rești, ing. Virgil Bogza, directorul întreprinderii mecanice din Ro­man, ing. Constantin Ionescu, directorul Uzinei „înfrățirea" din Oradea, și alții au arătat că în­deplinirea sarcinilor de asimilare și producere, în cantități sporite, a noi mașini-unelte la­ nivelul tehnicii contemporane trebuie să se bazeze nu numai pe crearea de noi capacități ci, într-o mai mare măsură, pe folosirea inte­grală a capacităților de producție și a forțelor de muncă existente, pe utilizarea rațională a fonduri­lor de investiții alocate de către stat. Darea în exploatare a noii capacități trebuie să creeze, ca și în alte domenii, posibilități de extindere a celor mai avantajoa­se tehnologii. Ei au relevat, în același timp, că întreaga activi­tate de cercetare științifică și proiectare trebuie orientată mai perseverent spre soluții construc­tive și tehnologice îndrăznețe, care să asigure produselor o înal­tă precizie și siguranță în exploa­tare, randamente ridicate, durate de funcționare îndelungate. Crea­rea unui institut de cercetări și proiectări în domeniul mașinilor­­unelte va contribui la întărirea activității de concepție. In același timp serviciile de concepție din uzine trebuie să aibă o mai mare contribuție proprie la proiectarea mașinilor-unelte. O sursă importantă de sugestii și măsuri pentru perfecționarea activității din acest sector princi­pal al industriei constructoare de mașini o constituie urmărirea atentă, organizată și sistematică a comportării în exploatare a ma­șinilor-unelte. Departe de a epuizată, această metodă trebuie­­i să stea în mai mare măsură în atenția uzinelor furnizoare. Să se utilizeze pe scară largă chestio­­nare-tip în așa fel întocmite incit să asigure obținerea unor date concludente și utile, să se organi­zeze grupe de urmărire la bene­ficiari a utilajelor livrate. Schim­buri de experiență în țară, studii în străinătate, examinarea apro­fundată a unor modele de referin­ță, ca și analiza comparativă a ca­taloagelor de produse ale diferi­telor firme constructoare din lu­me — au arătat vorbitorii — ar trebui să constituie, de asemenea, într-o mai mare măsură mijloa­ce pentru continua ridicare a calificării și îmbogățirea documen­tării proiectanților și executanți­lor de mașini-unelte. Ing. Alexandru Roșea, directo­rul întreprinderii „felectromureș" — Tg. Mureș, ing. Sanda Popescu, constructor-șef al Uzinei „Elec­tronica", și alți participanți la discuții s-au ocupat de problemele industriei electrotehnice. Ei au ară­tat că necesitatea ca investițiile prevăzute in acest sector, de 3,5 ori mai mari decit în cei 5 ani precedenți, să fie realizate intr-un ritm accelerat, incit modernizarea și dezvoltarea uzinelor existente să fie efectuate cit mai urgent, iar cele 8 noi întreprinderi, ce se vor construi, să intre în func­țiune cît mai grabnic, cu întreaga lor capacitate. S-a relevat că la realizarea sarcinii de a se asimi­la și moderniza în 5 ani 2.000 tipodimensiuni de produse trebuie să dea un aport mai substanțial Institutul de cercetări și proiectări elec­trotehnice. Se cere intensificarea cercetării proprii din partea spe­­cialiștilor care lucrează în insti­tutele departamentale și labora­toarele uzinale, precum și valo­rificarea deplină și cet mai ope­rativă a licențelor și documenta­țiilor tehnice procurate de peste hotare. In subramura radio­­electronică, ca și în alte domenii, trebuie să-și găsească un larg cîmp de aplicare acțiunea de ti­pizare a unor produse și suban­­samble, elaborarea unor aparate unitare din punct de vedere func­țional, constructiv și tehnologic. In multe cazuri,­ nivelul tehnolo­gic al execuției ar putea fi îmbu­nătățit prin utilizarea unor scule complexe, de înaltă tehnicitate, prin probe de laborator executate cu mai mare atenție. Vorbitorii au arătat, de asemenea, că vor fi depuse eforturi mai susținute de­cit pînă acum în privința diver­sificării și îmbunătățirii calității produselor electrotehnice de larg consum, pentru ca, printr-o mai strînsă colaborare cu comerțul­ și o mai temeinică cunoaștere cererii pieței, să se poată satis­a­face mai bine cerințele și prefe­rințele cumpărătorilor. Posibilitățile de a asigura, în tot mai bune condiții, piesele de schimb necesare întreprinderilor din diferite ramuri ale economiei au fost analizate de ing. Mircea Bilă, director general al Uzinei „Steagul roșu"-Brașov, și de alți vorbitori. Ei au subliniat că pie­sele de schimb constituie un pro­dus care nu trebuie subapreciat. Sporirea cantității acestora se va putea obține — desigur — prin darea în exploatare a noi capa­cități, dar mai cu seamă prin uti­lizarea rațională a tuturor capa­cităților de producție existente, asigurarea unei continuități și ritmicități a fabricației lor, prin ridicarea nivelului tehnologiei lor de execuție, printr-o maximă exigență în privința calității. Este imperios necesar totodată ca uti­lajele să fie exploatate și între­buințate corect de către benefi­ciari, încît să nu se uzeze și să nu aibă nevoie de reparații decît după o cît mai îndelungată funcționare. (Continuare in pag, a 3-a) Mircea Pop 1 Iunie Ridică-te pe vîrfuri, drag copile. Să vezi mai multe azi ca orișicînd Și soarele-n lumina cestei zile Să-l simți mai cald obrazu-ți sărutînd. Din basmele cu zîne și idile Azi ne cobori un chip de Făt-frumos Și cai înaripați ne ceri, copile, Și liber drum spre zbor victorios. Păduri de aur crengile-și răsună, Palate fermecate-ți cresc în zări Și piscurile țării-ntr-o cunună Iț­ cintă doina marilor chemări. Azi limpezimea slăvilor senine Ți-o dăruim, să crești în liber zbor Spre socialista eră care vine Și căreia să-i fii moștenitor. Ridică-te pe vârfuri, drag copile, Pe-ai țării tale iubitor pămint. E soarele-n lumina cestei zile Și chipul tău — In tot ce­ avem mai sunt. Anul XVI Nr. 3844 Miercuri 1 iunie 1966 4 pagini — 25 bani O delegație guvernamentală română, condusă de președintele Consiliului de Miniștri al Repu­blicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, va face o vi­zită în Republica Turcia în doua jumătate a lunii iulie 1966,­­ la invitația președintelui Consi­liului de Miniștri al Republicii Turcia, S. Leyman Demirel. O delegație guvernamentală română va vizita Turcia Noua secție de finisaj a întreprinderii textile Satu Mare. „Ardeleana" din ZIUA INTERNAȚIONALA A COPILULUI Ziua de 1 Iunie, cu zimbetul ei larg și prietenos ce iți îndeamnă gîndurile spre pace, spre liniștea și fericirea copiilor, a sosit din nou o dată cu începutul verii. Și așa cum ne-am obișnuit de-o vre­me încoace, cu ocazia sărbători ne gîndim la viața acestei de azi a copiilor noștri — plină de farmecul bucuriei — la viața lor de mîine — luminată de mărețele perspective ale desăvârșirii con­­strucței socialiste. Oriîncotro ți-ai îndrepta astăzi pasul pe meleagurile patriei, peste tot copiii — aceste flori ale pă­­mîntului împlinirii — te întîmpină cu zulufii în vînt, cu ochii lor mari și limpezi, în care se citește fericirea înscrisă cu imensa pasiu­ne a iubitului lor părinte — partidul — care a ridicat pentru întîia oară în patria noastră grija pentru această vîrstă la rangul de politică de stat. El a făcut din fie­care zi o zi a copiilor, oglindită în tot ce-i înconjoară, în tot ce-i în­vață să iubească și să prețuiască frumusețea vieții noastre noi, în tot ce-i deprinde cu hăr­nicia, iscusința și îndrăzneala pentru a deveni schimbul demn de mîine al constructorilor de azi. Material vorbind, această grijă se manifestă in miile de școli și săli de clasă ce se dau în pentru învățămîntul de folosință cultură generală, in gratuitatea manuale­lor școlare, în numeroasele creșe și instituții preșcolare și în multe, multe altele. „Pămîntul e rotund ca o porto­cală — nota un poet — numai că nu-i peste tot atît de dulce". Ne-a revenit în minte versul cu aceas­tă ocazie — a Zilei internaționale a copilului — el exprimînd starea de fapte reală, a existenței țări, printre care nu de mult mnor se număra și­ a noastră, în care viața copiilor este amară, unde cerul copilăriei este încă întunecat. Și gîndurile oricărui om cinstit nu pot să nu se ridice împotriva acestei nedreptăți, alăturîndu-se acelora care luptă pentru ca aici constelația copilăriei să stră­și lucească fără opreliști. Ziua de 1 Iunie coincide la noi cu începutul verii și cu sfîrșitul a­­nului școlar. Micii școlari raportea­ză partidului rezultatele obținute la învățătură ca urmare a condiți­ilor create, exprimîndu-și mîndria și nemărginita fericire de a se fi născut și de­ a trăi într-o țară li­beră, înfloritoare. Evenimente externe 3S5SES53Q Ü Deschiderea Congre­sului P.C. din Ceho­slovacia. Situația din Vietna­mul de sud. ■ Amănunte privitoare la așa-zisul complot din Congo. ■ Rockefeller despre „riscurile inflaționis­te" din economia a­­mericană. ■ In Republica Domi­nicană — alegeri In­­tr-o atmosferă de în­cordare. VIZITA ÎN ȚARA NOASTRĂ A MAIESTĂȚII SALE IMPERIALE ȘAHINȘAHUL IRANULUI BRAȘOV. — De la trimișii spe­ciali Agerpres, Mircea Moarcăș și Adrian­ Ionescu: — Maiestatea Sa Imperială, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, Șahinșahul Iranului, și-a continuat marți vi­zita în­ regiunea Brașov, însoțit de Gheorghe Rădulescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, mi­nistrul afacerilor externe, Ion Mărcuș, președintele Sfatului popular regional, de alte persoa­ne oficiale, ca și de membrii sui­tei sale, suveranul Iranului a vi­zitat în cursul dimineții cunoscu­tul monument arhitectonic Bi­serica Neagră. Aici, înaltul oas­pete după ce a luat cunoștință de istoricul acestei vechi construc­ții brașovene, a asistat la inter­pretarea la orgă a unui preludiu de Bach. Coloana mașinilor oficiale a străbătut apoi străzi ale orașului, de-a lungul principale cărora numeroși brașoveni au cordial pe înaltul oaspete, salutat Dru­mul a continuat spre Prejmer, unde, după obiceiul locului, teni călări, în port național, s-­au ieșit în întîmpinarea Șahinșahu­­lui. Aceeași primire și la sediul gospodăriei ospitalieră de stat din localitate. La agricole sosite, suveranul Iranului a fost salutat de Angelo Miculescu, prim­­vicepreședinte al Consiliului Su­perior al Agriculturii. Prezenta­rea activității gospodăriei, de că­tre directorul ei, ing. Ion Toma, a suscitat interesul Șahinșahului, care și-a exprimat dorința de a cunoaște îndeaproape fermele sectorului zootehnic. „Ne inte­resează foarte mult ce ați reali­zat dv., deoarece avem intenția de a organiza în Iran o fermă de acest gen pe 4.000 de hectare" — a subliniat înaltul oaspete. Au fost arătate „recordmenele" fer­mei, fiecare vacă de rasă de aici dînd în jurul a 45 litri de lapte pe zi. S-a mers apoi la păstrăvă­­ria gospodăriei. La încheierea a­­cestui popas la Prejmer, Șahinșa­hul a felicitat pe directorul gos­podăriei. „Vă doresc cele mai bune realizări și o prosperitate continuă — a spus Maiestatea Sa Imperială. Contribuția pe care o aduceți economiei țării dv. să fie tot mai mare". .. .Din nou o scurtă revedere cu orașul de la poalele Tîmpei, în drum spre Poiana Brașov. La una din serpentinele noii șo­sele ce șerpuiește în coasta mun­telui, mașinile se opresc. Oaspe­ții admiră panorama orașului ce se pierde în depărtare, spre Ța­ra Birsei. La amiază, în saloanele hotelu­lui „Sport" din Poiană, președin­tele Sfatului popular regional a oferit un dejun în onoarea Maiestății Sale Imperiale. In timpul mesei, care s-a des­fășurat într-o atmosferă de caldă cordialitate, au fost rostite scur­te toasturi de către Ion Mărcuș, președintele Sfatului popular re­gional și de către Șahinșahul Iranului. După-amiază, Maiestatea Sa Imperială a plecat apoi cu un tren special spre București. In drum spre gară, suveranul nulții a fost salutat călduros tra­de numeroși brașoveni. In gara Bra­șov o companie militară a pre­zentat onorul. La sosirea la București, înaltul oaspete a Murgulescu, fost salutat de Ilie vicepreședinte al Consiliului de Stat, Roman Mol­dovan, vicepreședinte al Consi­liului de Miniștri, Ștefan S. Nico­­lau, vicepreședinte al Marii Adu­nări Naționale, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, E­­duard Mezincescu, adjunct al mi­nistrului afacerilor externe, de generali ai forțelor noastre arma­te. Q literaiu­ra q­ing­ăzia S-a deschis poarta spre lu­mea de basm a Ilenelor Cosin­­zene și a Feților Frumoși, a Albei ca Zăpada și a Cenușăre­­sei, a Scufiței Roșii și a Pala­tului de cleștar și am pătruns și eu cu uimire, minunindu-mă de atita belșug de frumusețe. Am călătorit cu covorul zbură­tor și m-am luptat cu zmeii, și toate acestea pentru a putea sta de vorbă cîteva clipe cu micii mei prieteni... Stânei are 4 ani. Era acasă. în noul lor apartament. .— Eu o să construiesc tre­nuri. .. — Să știți că Stânei și dese­nează, îmi spune mama. Și încă foarte frumos. Peste cîteva clipe aveam în iață o foaie de hirtie cu un desen curios: — Ce inimoasă portocală, m-am minunat eu. Stânei s-a uitat la mine, mi­rat de nepriceperea de a deo­sebi o portocală de o cămilă. Și ca totul să devină limpede, a mai adăugat repede cîteva linii. —In curtea grădiniței i­-am în­­tilnit pe toți șase: pe Andrei, pe Angela, pe Smaranda, pe Monica, pe Doina și pe Rică. Tocmai începuseră să pună te­meliile unui bloc de cuburi co­lorate și a trebuit să iau, ad-hoc, o lecție în materie. Le-am spus, nu sfârșit, că voi scrie despre ei la ziar. S-au așezat preocupați în fața mea și interviul a început: — Voi ați învățat multe po­vești, copii. Care v-a plăcut mai mult? IOAN POP (Continuare in pag. a 3-a) s L. S. M. ÎP CUM­VA Negrei,i__I PREGĂTIȚI PENTRU CAMPANIA DE RECOLTARE Stadiul avansat de vegetație a grînelor, faptul că secara, or­zul de toamnă a dat de mult în spic, iar griul se apropie peste tot de această fază­ in­dică apropierea unei noi cam­panii agricole. Desigur că în această perioadă o mare impor­tanță o are pregătirea temei­nică a utilajului cu care se va lucra la recoltare. Ne-am inte­resat în această direcție despre felul cum se pregătesc mecani­zatorii de la S.M.T. Negrești pentru campanie. — Vom porni în viitoarea campanie cu 65 combine de re­coltat cereale, 62 batoze, 4 pre­se de balotat paie și alte agre­gate, ne informează tovarășul inginer Claudiu Ursulescu, direc­torul stațiunii de mașini și trac­toare. — In ce stadiu se găsesc a­­ceste mașini? Paralel cu campania de pri­măvară conducerea S.M.T. s-a ocupat și de organizarea repa­rațiilor. S-au întocmit din timp documentațiile tehnice, stabilin­­du-se concret pe mașini repara­țiile ce se cer a fi executate, care să garanteze buna lor func­ționare. Sub îndrumarea specia­liștilor echipele formate au por­nit la lucru. Care sunt însă Pînă la data de 27 rezultatele a reparat 26 combine, 19 mai s­au batoze și 2 prese de balotat paie. Fă­ră multe comentarii se poate constata că situația reparațiilor este nesatisfăcătoare. Despre ce fel de ritm sau viteză zilnică se poate vorbi aici dacă în pe­rioada dintre 20—27 mai reparat numai 4 combine și s­au batoze? Ce valoare mai pot a­­­­vea în acest fel asigurările conducerii stațiunii că pînă la 10 iunie (dată stabilită de ser­viciul regional S.M.T.) repara­țiile vor fi terminate? Fără îndoială că în desfășu­rarea ritmică a reparațiilor me­canizatorii întîmpină greutăți destul de mari. Baza de aprovi­zionare din Satu Mare nu a luat măsuri pentru asigurarea cu piesele de schimb necesare. Din 50 de repere căutate nu se găsesc nici jumătate. Lip­sesc toate tipurile de rulmenți la batoze. Dar aceasta nu constituie singura cauză a rămînerii în ur­mă. Trebuie să vorbim și de slaba organizare a muncii. Ni se spune că în lucru sunt cu­prinse 85 la sută din mașinile care necesită reparații. Dar ce folos dacă multe din ele nu sunt terminate? Conducerea S.M.T., specialiștii trebuie să ai­bă o mai mare preocupare pen­tru recondiționarea unor piese. In anul trecut S.M.T. Ne­grești a întîmpinat multe greu­tăți în campania de recoltare cînd mașinile s-au defectat foarte des, fapt ce a condus la scăderea indicilor de utilizare a acestora, la nerealizarea pla­nului de producție. Este nece­sar să se tragă maximum de în­vățăminte din aceste lipsuri. De aceea, paralel cu ritmul ce trebuie mult intensificat, o a­­tenție neslăbită se cere față de calitatea lucrărilor ca acestea să garanteze funcționarea ne­întreruptă a combinelor și ba­tozelor. Pînă la începerea recoltărilor nu a mai rămas prea mult timp. Mai sunt încă un număr mare de mașini nereparate, printre care 39 combine și 43 Conducerea S.M.T., sub batoze, îndru­marea organizației de partid, trebuie să ia măsuri operative care să asigure lichidarea grab­nică a deficiențelor, buna des­fășurare a reparațiilor în așa fel ca la data indicată toate mașinile să fie în stare bună de funcționare. Aceasta cere o mai bună mobilizare a forțelor, un control și îndrumare tehnică calificată. RT. DOROLȚAN J

Next