Pentru Socialism, iunie 1966 (Anul 16, nr. 3844-3869)

1966-06-10 / nr. 3852

MU ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL P.C. R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL MARAMUREȘ PE TEME ALE MUNCII POLITICE DE MASĂ „CÂND MAI VENIȚI PE LA NOI?“ Eram la Comitetul orășenesc de partid Si­­ghetul Marmației. O după-amiază obișnuită de muncă. Animație in fața sălii de conferințe. Sunt lectorii comitetului orășenesc, veniți la pregă­tire. Se discuta cu însuflețire. Oamenii erau vo­lubili, expresivi in vorbe și in gesturi. Din no­ianul de întimplări auzite am reținut doar cî­­teva frinturi dintr-o discuție: — Era în urmă cu cîțiva ani. Sosisem un cartier cu brigada științifică. Zi de duminică. Zi de odihnă. Venise lumea și nu prea. Era un medic, un fizician, un jurist. Faptul că n-am avut public numeros nu ne-a descurajat. Dim­potrivă. Ne-am îndeplinit „rolul“ cu tot simțul răspunderii. La sfîrșit, cind era să plecăm, să ne luăm rămas bun de la oameni, am auzit un glas: — Cind mai veniți pe la noi? Tare a fost bine... — In curînd, poate duminica viitoare... — Poi­ni­i, poftiți, vă așteptăm cu dragă inimă... Și am mai mers. Cu brigada științifică. Une­ori am dus și echipe artistice. Cu cite o ex­punere, o informare. Aceasta, se poate spune, a intrat in domeniul continuității, nentei. Acum oamenii vin in număr­ul perma­tot mai mare, uneori nu încap in sală. — Intr-adevăr, ne-a spus Constantin Dia­­conescu, secretarul comitetului orășenesc pen­tru cultură și artă, munca politică și cultural­­educativă de masă capătă la noi caracter tot mai sistematic, permanent. Citeva cifre sunt e­­dificatoare. In acest an, cele două brigăzi științifice au efectuat in fiecare lună cite două deplasări, răspunzind la circa 200 de între­bări. Au fost făcute peste 400 de expuneri, con­ferințe, la care au participat circa 12.000 oa­meni ai muncii. „Cind mai veniți pe la noi?". Pentru a răs­punde acestei întrebări, adresată de oamenii muncii dintr-o necesitate lăuntrică, l-am rugat pe tovarășul CONSTANTIN CALOGHERATO, secretar al Comitetului orășenesc Sighetul Mar­­mației al P.C.R., să ne scrie despre preocupă­rile actuale privind intensificarea muncii poli­tice și cultural-educative de masă in perioada de vară. Publicăm mai jos articolul solicitat. VASILE GAFTONE CONȚINUT BOGAT FORME VARIATE întrebarea despre care este vor­ba mai sus a intrat în obișnuință. Este adresată de o mulțime de glasuri lectorilor noștri, confe­rențiarilor, membrilor brigăzilor științifice, formațiilor artistice de amatori. Ea nu se mai repetă me­canic. Pe lîngă ospitalitate, ea reflectă setea, dorința continuu vie a oamenilor de a cunoaște temeinic politica științifică partidului, aprecierile lui în pro­­­blemele interne și internaționale. Biroul comitetului orășenesc de partid a acordat și va acorda în continuare o atenție deosebită în­sușirii aprofundate de către mem­brii de partid și ceilalți oameni ai muncii a documentelor Congresu­lui al IX-lea al partidului, ale plenarelor C.C. al P.C.R., a expunerii tovarășului Nicolae Ceaușescu la adunarea festivă organizată cu prilejul celei de-a 45-a aniversări a creării Partidu­lui Comunist Român. Membrii biroului, ai comitetului orășenesc, aparatul și lectorii noș­tri au ținut în luna mai nume­roase expuneri și conferințe în *Sistematic, continuu *La specific, nu „localizare" *Munca pe speciali­tăți a lectorilor organizațiile de partid și în fața oamenilor muncii pe teme izvorî­­te din documentele partidului, fo­losind orice prilej pentru a avea un contact viu cu oamenii mun­cii în vederea informării lor asu­pra politicii partidului nostru. Cu mult interes au fost urmărite ex­punerile despre industrializarea socialistă, înflorirea națiunii so­cialiste, dezvoltarea conștiinței socialiste a maselor și altele. De organizarea propagandei prin conferințe, de desfășurarea mun­cii politice și cultural-educative de masă se ocupă atît organizații­le de partid, cit și organizațiile de masă, comitetul orășenesc pentru cultură și artă. Biroul comitetului orășenesc de partid a luat măsuri pentru coordonarea activității a­­cestora, urmărind asigurarea unei cu­ ma­i mari varietăți tematice și, totodată, înlăturarea paralelis­melor. Planul comun de măsuri — „ca­lendarul" cum îi spunem noi — al muncii politice și cultural-edu­cative de masă pe perioada de vară a fost întocmit pe baza con­sultării largi a diferitelor catego­rii de oameni ai muncii. La iniția­tiva biroului comitetului orășe­nesc de partid, comisia pentru munca politică și cultural-educa­­tivă a alcătuit un colectiv, format din aproape 40 de tovarăși care s-au deplasat în unitățile indus­triale, în cele două cooperative agricole, în instituții, școli, uni­tăți comerciale, au stat de vorbă cu oamenii, le-au cerut părerea despre activitățile ce au avut loc, eficacitatea lor, ce ar dori să se întreprindă pentru îmbogățirea o­­rizontului lor de cunoștințe poli­(Continuare în pag. a 3-a) Turneul unei formații mereu tînără și viguroasă Deși are peste 19 ani de activitate (a fost înființat in 1947), Ansamblul de cîntece și dansuri al armatei se pre­zintă ca una din ce­le mai tinere for­mații ale țării noas­tre. In repertoriul său sînt cuprinse peste 700 de creații voca­le intr-o gamă va­riată de genuri mu­zicale, accentul pu­­nindu-se pe cîntecele îndeosebi inspi­rate din nostru, pe folclorul cîntece ostășești, precum și pe lucrări de com­pozitori clasici și contemporani. Cele 160 de montări co­regrafice prezintă elemente din toate folclorice regiunile țării, precum și dan­suri inspirate viata ostășească din dansuri ale altor po­și­poare. O compoziție coregrafică subtilă realizează și „Rap­sodia română" pe muzica lui George Enescu. In actualul tur­neu întreprins prin­­țară in cursul lunii iunie (cu programe în 24 de localități), ansamblul se pre­zintă ca un mă­nunchi din cele mai reușite piese din repertoriu, printre care „Dans militar", „Joc din Oaș", „Ol­teneasca", „Făgără­­șana", o suită mol­dovenească și alte­le Avind­ la pupitru pe maestrul emerit al ariei - Dinu Ste­­lian, for­mația co­rală — una dintre cele mai bune din cite le avem — pre­zintă cîntece de ma­să $t­ostășești, pre­lucrări de cîntece populare ca: „Sub drapel", „O cu­­nună-i țara întrea­gă“, „Eu plec mîine în armată“ ș.a. Nu lipsesc nici arii din operete ca „Lăsa­­ți-mă să cint" de Gherase Dendrino, „Fiica regimentului" de Donizetti, „An­daluzia" de Lopez și altele. Printre soliș­tii de muzică popu­lară ne sînt prezen­tați Ion Bogza, Po­lina Manuilă, Ana Gavrilescu-Piuaru, Aurelia Jurj, Ileana Sfetcu, Nicolae Mo­­canu, Stanciu Simi­­on și Ion Milu. In palmaresul an­samblului se înscriu peste 2.600 de spec­tacole in fata a peste 4.000.000 de spectatori dintre ca­re mulți din R. P. Bulgaria, R. S. Ce­hoslovacă, R. P Chi­neză, R. D. Germa­nă, R.S.F. Iugo­slavia, R. P. Mongo­lă, R. P. Polonă, R. P. Ungară, U.R.S.S., unde ansamblul a organizat­­ turnee. Pentru activitatea sa rodnică, Ansam­­blul de cîntece și dansuri al armatei a fost decorat cu Ordinul Muncii cla­sa 1 Suntem­ siguri că spectacolele pe care le va prezenta as­tăzi la Satu Mare și mîine la Baia Mare vor oferi spectato­rilor maramureșeni o agreabilă intîlnire cu acești soli ai cin­­tecului și dansului nostru de pe me­leagurile întregii țări, cu această for­mație mereu tînără și viguroasă. t Anul XVI Nr 3852 Vineri 10 iunie 1966 4 pagini — 25 ban» La Uzina mecanică de ma­șini și utilaj minier din Ba­ia Mare lucrează numeroși sudori. Antrenați fiind in întrecerea socialistă ce se desfășoară în uzină, aceștia se străduiesc zi de zi ca pe lîngă îndeplinirea ritmică a sarcinilor ce le revin, să execute sudori numai de ca­litate superioară. MARCA FABRICII — PRESTIGIUL ÎNTREGULUI COLECTIV Orientîndu-și toate eforturile pentru realizarea cu cinste a sarcinilor ce se revin din planul primului an al cincinalu­lui,­­colectivele de muncă din regiunea noastră obțin zi de zi succese însemnate atît in îndeplinirea și depășirea pla­nului, cit și în ce privește asigurarea unei înalte calități pro­duselor lor. Redactorul nostru, ing. Gh. Dumitrescu, a solicitat de cu­­rînd tovarășului inginer Ioan Pop, șeful Agenției regionale a Oficiului de Control al Mărfurilor, citeva păreri privind fe­lul cum se prezintă pentru controlul calitativ produsele din regiunea noastră. Iată răspunsurile primite: — In fiecare unitate in­dustrială au fost stabilite concret măsuri pentru a­­sigurarea livrării ritmice și la înalt nivel calitativ a produselor. Rodul aplică­rii acestor măsuri se con­stată în modul cel mai eloc­vent la controlul final, înainte ca produsele să ia calea spre beneficiarii in­terni și mai ales externi. Cum consideră O.C.M. ca­litatea produselor regiunii noastre?­­— Vorbind în ansamblu, pro­dusele noastre, fie metalurgice, chimice, forestiere, de larg con­sum sunt prezentate pentru con­trol la un nivel calitativ din zi în zi mai bun. Sunt tot mai pu­ține reclamațiile pentru produ­se necorespunzătoare. Remor­cile basculante de la „Unio", ma­șinile de gătit cu gaze, confec­țiile și țesăturile produse în Sa­tu Mare, mobilele confecționate la I.R.I.L. Cărei, produsele meta­lurgice și chimice realizate în cele două mari unități băimărene ale chimiei, cea mai mare din produsele forestiere ale parte re­giunii se bucură de prestigiu pe piața internă, cât și la export. Este cea mai bună concretizare a eforturilor depuse de colective­le de muncă pentru asigurarea prestigiului mărcii fabricii lor. — Pierind de la rezul­tatele obținute, conside­rați că peste tot calitatea producției se află la lo­cul de cinste în preocupă­rile colectivelor de muncă sau mai există pe ici, pe calo „scăpări”? — Lucrătorii oficiului nostru încearcă un puternic sentiment de mîndrie cind au posibilitatea de a admite în rețeaua comercia­lă produse de calitate bună. Avem însă și citeva „excepții" care cu mai multă preocupare se pot înlătura. La Cooperativa meș­teșugărească „Viitorul" din Șom­­cuta Mare s-a executat o coman­dă de 7.000 bucăți schelete de fo­tolii pentru un beneficiar extern. Prost executată, fără documentații tehnice, prost depozitată, co­manda a fost pe punctul de a fi refuzată. De fapt primul lot de 1.000 bucăți a fost executat sub orice critică. Nici conducerea coo­perativei, dar nici cea a U.R.G.M. nu au mișcat nici un deget pen­tru îmbunătățirea calitativă a execuției comenzii. Intîmpinăm greutăți și cu produsele între­prinderilor forestiere din Borșa și Vișeu, pentru nerespectarea unor clauze contractuale foarte stricte privind ambalarea și în­cărcarea în vagoane a cherestelei rășinoase. Avem „probleme" și (Continuare în pag. a 3-a) Calitatea întreținerii culturilor -LA LOC DE FRUNTE •fc In multe unități agricole prașila întîi este terminată la toate culturile. In prezent se execută intens cea de-a doua prașilă. In raionul Satu Ma­re sînt prășite a doua oară 5.122 ha cultivate cu porumb, 1.295 ha cu floarea-soarelui, 935 ha cu cartofi.­­k Atenție, raion Oaș! Pe o suprafață de peste 1.000 ha cultivate cu porumb buruienile cresc în voie, fiindcă pînă la data de 9 iunie nu s-a aplicat nici o prașilă. Ce măsuri practice au preconizat consiliul agri­col raional și uniunea raională a cooperativelor agricole pentru a lichida această rămînere în ur­mă?­­­ Cea mai importantă sarcină rămîne calita­tea întreținerii culturilor. Pentru aceasta trebuie repetate prașilele de cite ori se simte nevoia. Sub îndrumarea directă a specialiștilor, o a­­tenție deosebită trebuie acordată obținerii unei densități optime, lucrare care se va efectua nu­mai de către echipe special instruite. Situația întreținerii culturii porumbului (la data de 9 iunie 1966) In orele de după­amiază. IN ZIARUL DE AZI PAGINA A II A In sectorul zootehnic: Pregătirea furajelor — problemă esențială Entuziasm, muncă și... primele succese Notă mică la fabri­carea și livrarea preparatelor din carne Lucrările Congre­sului Partidului Popular Revolu­ționar Mongol Cuvîntarea tovarășului Vasile Patilineț La G.A.S. Halmeu prăși­­tul mecanic al porumbului se desfășoară din plin. în ce privește calitatea, e destul de... bună Din situația operativă a consiliu­lui agricol raional aflăm că în ziua de 7 iunie la cooperativa agri­colă din Șomcuta Mare prașila întîi a fost terminată pe întreaga suprafață de 472 hectare cultivate cu porumb, floarea-soarelui cartofi. Faptele dovedesc că aici și consiliul de conducere a organizat bine munca­­ la întreținerea cultu­rilor, ceea ce a permis ca și calitatea lucrărilor să fie cores­punzătoare. Cooperativa agricolă de produc­ție din Berchez se află la numai 3 km de Șomcuta Mare. Condițiile de aici sunt aceleași și totuși lu­crările se desfășoară într-un ritm nesatisfăcător, iar calitatea lasă de dorit. Pînă la data mai sus­­amintită suprafețe mari de porumb, floarea-soarelui și cartofi erau în­că neprășite. In ziua de 8 iunie la ora 11 pre­ședintele Avram Trifu se găsea la sediul cooperativei în birou. Era „ocupat“ cu întocmirea unor si­tuații. Ne-am interesat de situația întreținerii culturilor. — Cum merge treaba la prășitul porumbului? — Bine, veni răspunsul liniști­tor. — A terminat vreo brigadă pra­șila întîi și care este calitatea lu­crărilor? — Nu. Nici una n-a terminat, iar în ce privește calitatea, ce să spun, e destul de ... bună. — Cîți oameni aveți azi la în­treținerea culturilor? — Nu știu. Acum mă gîndeam să plec în cîmp. A mai trecut o oră pînă ce am reușit s-o luăm din loc împreună cu președintele. In cîmp la prășit, spre „miyirea" pre­ședintelui, am găsit prea puțini oameni. Suprafețe mari de porumb năpădite de buruieni așteaptă în­că prima prașilă. In brigada lui Gheorghe Vida se observă o mare rămînere în urmă. Brigadierii și șefii de echipe desfășoară o slabă muncă organizatorică. Acest lucru l-am constatat și în echipele con­duse de Mihai Laczak și Valeria Brașai. Calitatea întreținerii cul­turilor nu se găsește în centrul a­­tenției. Paralel cu grăbirea ritmului și terminarea prașilei întîi, o proble­mă principală trebuie să o consti­tuie calitatea acestor lucrări. In acest scop trebuie îmbunătățită îndrumarea pe teren (și nu din bi­rou). Printr-un control permanent și calificat la fata locului, începînd de acum consiliul de conducere va trebui să asigure la ora șil a doua densitatea prevăzută în mod­­ diferențiat, după fertilitatea fiecă­rei parcele. Cooperatorii trebuie să cunoască că fiecare prașilă adu­ce un spor însemnat de­ recoltă.

Next