Pentru Socialism, iunie 1966 (Anul 16, nr. 3844-3869)
1966-06-10 / nr. 3852
MU ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL P.C. R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL MARAMUREȘ PE TEME ALE MUNCII POLITICE DE MASĂ „CÂND MAI VENIȚI PE LA NOI?“ Eram la Comitetul orășenesc de partid Sighetul Marmației. O după-amiază obișnuită de muncă. Animație in fața sălii de conferințe. Sunt lectorii comitetului orășenesc, veniți la pregătire. Se discuta cu însuflețire. Oamenii erau volubili, expresivi in vorbe și in gesturi. Din noianul de întimplări auzite am reținut doar cîteva frinturi dintr-o discuție: — Era în urmă cu cîțiva ani. Sosisem un cartier cu brigada științifică. Zi de duminică. Zi de odihnă. Venise lumea și nu prea. Era un medic, un fizician, un jurist. Faptul că n-am avut public numeros nu ne-a descurajat. Dimpotrivă. Ne-am îndeplinit „rolul“ cu tot simțul răspunderii. La sfîrșit, cind era să plecăm, să ne luăm rămas bun de la oameni, am auzit un glas: — Cind mai veniți pe la noi? Tare a fost bine... — In curînd, poate duminica viitoare... — Poinii, poftiți, vă așteptăm cu dragă inimă... Și am mai mers. Cu brigada științifică. Uneori am dus și echipe artistice. Cu cite o expunere, o informare. Aceasta, se poate spune, a intrat in domeniul continuității, nentei. Acum oamenii vin in numărul permatot mai mare, uneori nu încap in sală. — Intr-adevăr, ne-a spus Constantin Diaconescu, secretarul comitetului orășenesc pentru cultură și artă, munca politică și culturaleducativă de masă capătă la noi caracter tot mai sistematic, permanent. Citeva cifre sunt edificatoare. In acest an, cele două brigăzi științifice au efectuat in fiecare lună cite două deplasări, răspunzind la circa 200 de întrebări. Au fost făcute peste 400 de expuneri, conferințe, la care au participat circa 12.000 oameni ai muncii. „Cind mai veniți pe la noi?". Pentru a răspunde acestei întrebări, adresată de oamenii muncii dintr-o necesitate lăuntrică, l-am rugat pe tovarășul CONSTANTIN CALOGHERATO, secretar al Comitetului orășenesc Sighetul Marmației al P.C.R., să ne scrie despre preocupările actuale privind intensificarea muncii politice și cultural-educative de masă in perioada de vară. Publicăm mai jos articolul solicitat. VASILE GAFTONE CONȚINUT BOGAT FORME VARIATE întrebarea despre care este vorba mai sus a intrat în obișnuință. Este adresată de o mulțime de glasuri lectorilor noștri, conferențiarilor, membrilor brigăzilor științifice, formațiilor artistice de amatori. Ea nu se mai repetă mecanic. Pe lîngă ospitalitate, ea reflectă setea, dorința continuu vie a oamenilor de a cunoaște temeinic politica științifică partidului, aprecierile lui în problemele interne și internaționale. Biroul comitetului orășenesc de partid a acordat și va acorda în continuare o atenție deosebită însușirii aprofundate de către membrii de partid și ceilalți oameni ai muncii a documentelor Congresului al IX-lea al partidului, ale plenarelor C.C. al P.C.R., a expunerii tovarășului Nicolae Ceaușescu la adunarea festivă organizată cu prilejul celei de-a 45-a aniversări a creării Partidului Comunist Român. Membrii biroului, ai comitetului orășenesc, aparatul și lectorii noștri au ținut în luna mai numeroase expuneri și conferințe în *Sistematic, continuu *La specific, nu „localizare" *Munca pe specialități a lectorilor organizațiile de partid și în fața oamenilor muncii pe teme izvorîte din documentele partidului, folosind orice prilej pentru a avea un contact viu cu oamenii muncii în vederea informării lor asupra politicii partidului nostru. Cu mult interes au fost urmărite expunerile despre industrializarea socialistă, înflorirea națiunii socialiste, dezvoltarea conștiinței socialiste a maselor și altele. De organizarea propagandei prin conferințe, de desfășurarea muncii politice și cultural-educative de masă se ocupă atît organizațiile de partid, cit și organizațiile de masă, comitetul orășenesc pentru cultură și artă. Biroul comitetului orășenesc de partid a luat măsuri pentru coordonarea activității acestora, urmărind asigurarea unei cu mai mari varietăți tematice și, totodată, înlăturarea paralelismelor. Planul comun de măsuri — „calendarul" cum îi spunem noi — al muncii politice și cultural-educative de masă pe perioada de vară a fost întocmit pe baza consultării largi a diferitelor categorii de oameni ai muncii. La inițiativa biroului comitetului orășenesc de partid, comisia pentru munca politică și cultural-educativă a alcătuit un colectiv, format din aproape 40 de tovarăși care s-au deplasat în unitățile industriale, în cele două cooperative agricole, în instituții, școli, unități comerciale, au stat de vorbă cu oamenii, le-au cerut părerea despre activitățile ce au avut loc, eficacitatea lor, ce ar dori să se întreprindă pentru îmbogățirea orizontului lor de cunoștințe poli(Continuare în pag. a 3-a) Turneul unei formații mereu tînără și viguroasă Deși are peste 19 ani de activitate (a fost înființat in 1947), Ansamblul de cîntece și dansuri al armatei se prezintă ca una din cele mai tinere formații ale țării noastre. In repertoriul său sînt cuprinse peste 700 de creații vocale intr-o gamă variată de genuri muzicale, accentul punindu-se pe cîntecele îndeosebi inspirate din nostru, pe folclorul cîntece ostășești, precum și pe lucrări de compozitori clasici și contemporani. Cele 160 de montări coregrafice prezintă elemente din toate folclorice regiunile țării, precum și dansuri inspirate viata ostășească din dansuri ale altor poșipoare. O compoziție coregrafică subtilă realizează și „Rapsodia română" pe muzica lui George Enescu. In actualul turneu întreprins prințară in cursul lunii iunie (cu programe în 24 de localități), ansamblul se prezintă ca un mănunchi din cele mai reușite piese din repertoriu, printre care „Dans militar", „Joc din Oaș", „Olteneasca", „Făgărășana", o suită moldovenească și altele Avind la pupitru pe maestrul emerit al ariei - Dinu Stelian, formația corală — una dintre cele mai bune din cite le avem — prezintă cîntece de masă $tostășești, prelucrări de cîntece populare ca: „Sub drapel", „O cunună-i țara întreagă“, „Eu plec mîine în armată“ ș.a. Nu lipsesc nici arii din operete ca „Lăsați-mă să cint" de Gherase Dendrino, „Fiica regimentului" de Donizetti, „Andaluzia" de Lopez și altele. Printre soliștii de muzică populară ne sînt prezentați Ion Bogza, Polina Manuilă, Ana Gavrilescu-Piuaru, Aurelia Jurj, Ileana Sfetcu, Nicolae Mocanu, Stanciu Simion și Ion Milu. In palmaresul ansamblului se înscriu peste 2.600 de spectacole in fata a peste 4.000.000 de spectatori dintre care mulți din R. P. Bulgaria, R. S. Cehoslovacă, R. P Chineză, R. D. Germană, R.S.F. Iugoslavia, R. P. Mongolă, R. P. Polonă, R. P. Ungară, U.R.S.S., unde ansamblul a organizat turnee. Pentru activitatea sa rodnică, Ansamblul de cîntece și dansuri al armatei a fost decorat cu Ordinul Muncii clasa 1 Suntem siguri că spectacolele pe care le va prezenta astăzi la Satu Mare și mîine la Baia Mare vor oferi spectatorilor maramureșeni o agreabilă intîlnire cu acești soli ai cintecului și dansului nostru de pe meleagurile întregii țări, cu această formație mereu tînără și viguroasă. t Anul XVI Nr 3852 Vineri 10 iunie 1966 4 pagini — 25 ban» La Uzina mecanică de mașini și utilaj minier din Baia Mare lucrează numeroși sudori. Antrenați fiind in întrecerea socialistă ce se desfășoară în uzină, aceștia se străduiesc zi de zi ca pe lîngă îndeplinirea ritmică a sarcinilor ce le revin, să execute sudori numai de calitate superioară. MARCA FABRICII — PRESTIGIUL ÎNTREGULUI COLECTIV Orientîndu-și toate eforturile pentru realizarea cu cinste a sarcinilor ce se revin din planul primului an al cincinalului,colectivele de muncă din regiunea noastră obțin zi de zi succese însemnate atît in îndeplinirea și depășirea planului, cit și în ce privește asigurarea unei înalte calități produselor lor. Redactorul nostru, ing. Gh. Dumitrescu, a solicitat de curînd tovarășului inginer Ioan Pop, șeful Agenției regionale a Oficiului de Control al Mărfurilor, citeva păreri privind felul cum se prezintă pentru controlul calitativ produsele din regiunea noastră. Iată răspunsurile primite: — In fiecare unitate industrială au fost stabilite concret măsuri pentru asigurarea livrării ritmice și la înalt nivel calitativ a produselor. Rodul aplicării acestor măsuri se constată în modul cel mai elocvent la controlul final, înainte ca produsele să ia calea spre beneficiarii interni și mai ales externi. Cum consideră O.C.M. calitatea produselor regiunii noastre?— Vorbind în ansamblu, produsele noastre, fie metalurgice, chimice, forestiere, de larg consum sunt prezentate pentru control la un nivel calitativ din zi în zi mai bun. Sunt tot mai puține reclamațiile pentru produse necorespunzătoare. Remorcile basculante de la „Unio", mașinile de gătit cu gaze, confecțiile și țesăturile produse în Satu Mare, mobilele confecționate la I.R.I.L. Cărei, produsele metalurgice și chimice realizate în cele două mari unități băimărene ale chimiei, cea mai mare din produsele forestiere ale parte regiunii se bucură de prestigiu pe piața internă, cât și la export. Este cea mai bună concretizare a eforturilor depuse de colectivele de muncă pentru asigurarea prestigiului mărcii fabricii lor. — Pierind de la rezultatele obținute, considerați că peste tot calitatea producției se află la locul de cinste în preocupările colectivelor de muncă sau mai există pe ici, pe calo „scăpări”? — Lucrătorii oficiului nostru încearcă un puternic sentiment de mîndrie cind au posibilitatea de a admite în rețeaua comercială produse de calitate bună. Avem însă și citeva „excepții" care cu mai multă preocupare se pot înlătura. La Cooperativa meșteșugărească „Viitorul" din Șomcuta Mare s-a executat o comandă de 7.000 bucăți schelete de fotolii pentru un beneficiar extern. Prost executată, fără documentații tehnice, prost depozitată, comanda a fost pe punctul de a fi refuzată. De fapt primul lot de 1.000 bucăți a fost executat sub orice critică. Nici conducerea cooperativei, dar nici cea a U.R.G.M. nu au mișcat nici un deget pentru îmbunătățirea calitativă a execuției comenzii. Intîmpinăm greutăți și cu produsele întreprinderilor forestiere din Borșa și Vișeu, pentru nerespectarea unor clauze contractuale foarte stricte privind ambalarea și încărcarea în vagoane a cherestelei rășinoase. Avem „probleme" și (Continuare în pag. a 3-a) Calitatea întreținerii culturilor -LA LOC DE FRUNTE •fc In multe unități agricole prașila întîi este terminată la toate culturile. In prezent se execută intens cea de-a doua prașilă. In raionul Satu Mare sînt prășite a doua oară 5.122 ha cultivate cu porumb, 1.295 ha cu floarea-soarelui, 935 ha cu cartofi.k Atenție, raion Oaș! Pe o suprafață de peste 1.000 ha cultivate cu porumb buruienile cresc în voie, fiindcă pînă la data de 9 iunie nu s-a aplicat nici o prașilă. Ce măsuri practice au preconizat consiliul agricol raional și uniunea raională a cooperativelor agricole pentru a lichida această rămînere în urmă? Cea mai importantă sarcină rămîne calitatea întreținerii culturilor. Pentru aceasta trebuie repetate prașilele de cite ori se simte nevoia. Sub îndrumarea directă a specialiștilor, o atenție deosebită trebuie acordată obținerii unei densități optime, lucrare care se va efectua numai de către echipe special instruite. Situația întreținerii culturii porumbului (la data de 9 iunie 1966) In orele de dupăamiază. IN ZIARUL DE AZI PAGINA A II A In sectorul zootehnic: Pregătirea furajelor — problemă esențială Entuziasm, muncă și... primele succese Notă mică la fabricarea și livrarea preparatelor din carne Lucrările Congresului Partidului Popular Revoluționar Mongol Cuvîntarea tovarășului Vasile Patilineț La G.A.S. Halmeu prășitul mecanic al porumbului se desfășoară din plin. în ce privește calitatea, e destul de... bună Din situația operativă a consiliului agricol raional aflăm că în ziua de 7 iunie la cooperativa agricolă din Șomcuta Mare prașila întîi a fost terminată pe întreaga suprafață de 472 hectare cultivate cu porumb, floarea-soarelui cartofi. Faptele dovedesc că aici și consiliul de conducere a organizat bine munca la întreținerea culturilor, ceea ce a permis ca și calitatea lucrărilor să fie corespunzătoare. Cooperativa agricolă de producție din Berchez se află la numai 3 km de Șomcuta Mare. Condițiile de aici sunt aceleași și totuși lucrările se desfășoară într-un ritm nesatisfăcător, iar calitatea lasă de dorit. Pînă la data mai susamintită suprafețe mari de porumb, floarea-soarelui și cartofi erau încă neprășite. In ziua de 8 iunie la ora 11 președintele Avram Trifu se găsea la sediul cooperativei în birou. Era „ocupat“ cu întocmirea unor situații. Ne-am interesat de situația întreținerii culturilor. — Cum merge treaba la prășitul porumbului? — Bine, veni răspunsul liniștitor. — A terminat vreo brigadă prașila întîi și care este calitatea lucrărilor? — Nu. Nici una n-a terminat, iar în ce privește calitatea, ce să spun, e destul de ... bună. — Cîți oameni aveți azi la întreținerea culturilor? — Nu știu. Acum mă gîndeam să plec în cîmp. A mai trecut o oră pînă ce am reușit s-o luăm din loc împreună cu președintele. In cîmp la prășit, spre „miyirea" președintelui, am găsit prea puțini oameni. Suprafețe mari de porumb năpădite de buruieni așteaptă încă prima prașilă. In brigada lui Gheorghe Vida se observă o mare rămînere în urmă. Brigadierii și șefii de echipe desfășoară o slabă muncă organizatorică. Acest lucru l-am constatat și în echipele conduse de Mihai Laczak și Valeria Brașai. Calitatea întreținerii culturilor nu se găsește în centrul atenției. Paralel cu grăbirea ritmului și terminarea prașilei întîi, o problemă principală trebuie să o constituie calitatea acestor lucrări. In acest scop trebuie îmbunătățită îndrumarea pe teren (și nu din birou). Printr-un control permanent și calificat la fata locului, începînd de acum consiliul de conducere va trebui să asigure la ora șil a doua densitatea prevăzută în mod diferențiat, după fertilitatea fiecărei parcele. Cooperatorii trebuie să cunoască că fiecare prașilă aduce un spor însemnat de recoltă.