Pentru Socialism, august 1966 (Anul 16, nr. 3897-3921)

1966-08-02 / nr. 3897

ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL P.C. R.­­1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL MARAMUREȘ Anul XVI Nr. 3897 Mărți 2 august 1966 4 pagini — 25 bani Plenara Comitetului regional Maramureș al P.C.R. Ieri au început lucrările plenarei lărgite a Comitetului regional Maramureș al P.C.R. La lucrările plenarei iau parte membrii și membrii supleanți ai Comitetului regional de partid, membrii comisiei regionale de revizie. Participă ,ca invitați: primii secretari și secretarii cu pro­blemele economice și agrare ai comitetelor ra­ionale și orășenești de partid, președinții comi­tetelor executive ale sfaturilor populare raionale și orășenești, primii secretari ai comitetelor raio­nale și orășenești U.T.C., președinții consiliilor­­ locale ale sindicatelor, conducători ai organiza­țiilor de masă, ai instituțiilor regionale, directori de întreprinderi, stațiuni de mașini și tractoare, gospodării agricole de stat, secretarii comitetelor de partid, președinții comitetelor de sindicat și Șefii contabili din unitățile economice mai mari, președinții consiliilor agricole și ai uniunilor cooperativelor agricole de producție. Participă, de asemenea, adjuncți ai ministru­lui industriei chimice, ministrului minelor, vice­președintele C.S.P., activiști ai C.C. al P.C.R. și alte cadre din conducerile organelor centrale de stat și organizațiilor obștești. La lucrările plenarei ia parte tovarășul VASILE PATILINEȚ, secretar al C.C. al P.C.R. Plenara a aprobat următoarea ordine de zi: 1. Raport privind îndeplinirea planului eco­nomic pe semestrul I 1966 și sarcinile planului cincinal pe 1966—1970, care revin regiunii Mara­mureș. 2. Raport cu privire la activitatea desfășu­rată de organele și organizațiile de partid pentru aplicarea în viață a sarcinilor trasate de cel de-al IX-lea Congres al P.C.R. și de Plenara C.C. al P.C.R. din 12—13 aprilie a.c. privind creșterea efectivului, compoziția și structura organizatorică a organizației regionale de partid. 3. Referat cu privire la rezultatele muncii organelor de partid de selecționare, creștere promovare a cadrelor în lumina indicațiilor Con­si­gresului al IX-lea și ale Plenarei C.C. al P.C.R. din 12—13 aprilie 1966. 4. Referatul și concluziile Comitetului regio­nal de partid cu privire la rezultatul unui control efectuat la organizațiile de partid din instituțiile și întreprinderile regionale. 5. Informarea Biroului Comitetului regional de partid privind realizarea sarcinilor prevăzute în planul de muncă al Comitetului regional de partid pe trimestrul II și prezentarea proiectului planului de muncă pe trimestrul III a.c. La primul punct al ordinei de zi tovarășul IOSIF UGLAR, prim-secretar al Comitetului re­gional de partid, a prezentat Raportul privind îndeplinirea planului economic pe semestrul 1966 și sarcinile planului cincinal pe 1966—1970 , care revin regiunii Maramureș. In continuare, au luat cuvîntul numeroși participanți. Lucrările plenarei continuă. Sarcina cea mai importantă: TREIERIȘUL . Pînâ la data de 1 august se­­­cerișul în regiune a fost realizat în proporție de 84 la sută. Prin­­tr-o temeinică organizare a mun­cii, folosind din plin fiecare oră bună de lucru, numeroase unități agricole au terminat această lu­crare. ■ Paralel cu secerișul se desfă­șoară și treieratul grînelor. Cele mai bune rezultate au fost obți­nute în gospodăriile de stat, unde 60 la sută din producție a ajuns în magazii.­­ In majoritatea treierișul se desfășoară raioanelor încă în ritm cu totul nesatisfăcător. Aceasta se explică prin nea­junsurile existente în transpor­tul snopilor la aici și în organi­zarea treierișului.­­ In timp ce în raionul Cărei din grînele secerate (86 la sută) 54 la sută sînt treierate, în raio­nul Satu Mare această cifră a a­­juns doar la 29 la sută. Un deca­laj și mai mare există în raioanele Șomcuta, Cehu Silva­­niei, Sighet, Oraș Baia Mare. SE CERE DE URGENTA. — Terminarea grabnică a sece­rișului pe toate suprafețele culti­vate cu grîu și secară. — Intensificarea ritmului la transportul grînelor la arii, folo­sindu-se în acest scop toate mij­loacele existente. — Organizarea temeinică muncii la treieriș; toate batozele a să lucreze în mai multe schimburi și la randamentul lor real. — Alături de batoze, acolo un­de secerișul este terminat, com­binele să fie folosite la treieratul staționar. — Pe terenurile eliberate de snopi sau între rîndurile de clăi, mecanizatorii să treacă peste tot la executarea arăturilor de vară. Situația la data de 1 august a.c. Imagini des întîlnite în pădurile regiunii noastre. Transportul buș­tenilor se efectuează cu puternice tractoare, DE BETON Exploziile au amuțit de mult. Ecoul lor persistă însă și la a­­ceastă sărbătoare „familială", la care iau parte toți minerii, dulgherii, betoniștii, lăcătușii și tehnicienii, care în mai puțin de trei ani au dat viață noului o­­biectiv de la mina Cavnic .­­Complexul puțului central. Pentru a avea o imagine asu­pra importanței acestui nou o­­biectiv și a dimensiunii sale, ar fi necesară o „privire”" în a­­dincurile de piatră. Atunci am putea vedea uriașa coloană ver­ticală de beton înaltă de 420 metri ce-și are fundația la cel mai adinc orizont al minei (—100) și care taie muntele pî­­nă la suprafață, acolo unde to­pografii au înregistrat cota 890 m. Acest colos subteran deservește șase orizonturi, dispune de co­livii de extracție bietanit­e, ca­pabile să transporte rapid oa­menii și materialele spre locu­rile de muncă, să dubleze ca­pacitatea actua­lă de extracție a minei-Dar să vorbim despre cei care au dat viață a­cestui nou obiectiv. Faptul că pri­mul puț de secțiune circulară în întregime betonat și construit pe schelărie metalică, a impus a­­plicarea unor metode de săpare noi. Pentru prima dată în re­giunea noastră o lucrare de a­­semenea proporții a fost săpată după sistemul modern — suitor in axa puțului, cu reprofilare de sus în jos. Lucrările de să­pare au fost atacate concomi­tent din 5 puncte, ceea ce a a­­sigurat o înaintare rapidă pe verticală. La execuția acestor lucrări, minerii Ignat Hoban, Cornel Haidău, Sebastian Höl­­szli, Ștefan Székes, Alexandru Ember și alții au pus în valoa­re toate cunoștințele lor, au ur­mat sfatul și îndrumările unor maiștri pricepuți ca Vasile și Augustin Danciu, Gavrilă Fe­­lecan etc. Marele complex de la Cavnic nu se rezumă însă numai la să­parea și betonarea puțului pro­­priu-zis. Pentru a-i face util producției în timpul cel mai scurt, s-au săpat la fiecare ori­zont galerii noi, s-au amenajat rampe moderne, care să per­mită mecanizarea operațiilor de manevrare a vagoneților. In ju­rul noului puț, minerii Cavni­­cului au săpat și parțial beto­nat cca. 4.000 m de galerie. E­­xecutarea unor asemenea lu­crări a fost posibilă datorită înzestrării tehnice de care au beneficiat cei chemați să cute obiectivul: mașini de exe­în­cărcat, perforatoare moderne, instalații de transport pe ori­zontală și verticală. De veghe la buna lor funcționare au stat mecanicii Gheorghe Scobea, Ludovic Kulik și alții, iar în a­­jutorul minerilor, la efectuarea lucrărilor de betonare au stat dulgherii Nicolae Petrușca, Va­­sile Șomcutean și Petru Ma­­lanca cu oamenii din echipele lor... Și dacă pen­­im m­inerii și tehnicienii din Cavnic executa­rea lucrărilor a constituit un im­­portant examen, un alt colectiv, mai mic, a fost și el solicitat mai mult ca niciodată. E vorba de colectivul de mentori și e­­lectricieni al Sectorului de con­strucții miniere al Trustului mi­nier, care a montat mașina de extracție, de peste 50 de tone greutate. Maistrul Gheorghe Lá­zár, conducătorul lucrărilor de montaj, și șeful­lectricieni, Teodor echipei de e- Chipa, au bucuria de a fi montat cea mai mare și mai modernă mașină de extracție din bazinul­ minier băi­­măre­nn. E singura mașină care dispune de un sistem de frînare dinamică, automatizată, ceea ce îi dă siguranță deplină in funcționare. ...S-a încheiat o mare bătălie, a fost dat minerilor din Cavnic un nou important obiectiv. Ur­mează acum o nouă bătălie: în­cepe în subteranele Cavnicului o nouă lucrare asemănătoare — adîncirea vechiului puț central cu încă o sută de metri, spre noi bogății. T. IUSTIN IN ÎNTÎMPINAREA ZILEI MINERULUI Noua stație de alimentare cu ben­zină de la Autobaza din Sighetul Marmației a D.R.T.A. Maramureș. în strînsă legătură cu specificul locului O cerință din cela mai im­portante a propagandei agri­cole este ca aceasta să aibă un caracter concret, să fie strîns legată de specificul locului de muncă. In acest sens se pun în­trebările: In ce măsură îi ajută propaganda agricolă pe oamenii muncii de pe ogoare să-și înde­plinească sarcinile trasate de partid privind creșterea pro­­d­ucției agricole? Există pretu­ întoarcerea delegației guvernamentale române din Turcia Duminică s-a înapoiat în Ca­pitală, venind din Ankara, dele­gația guvernamentală română condusă de președintele Consi­liului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheor­ghe Maurer, care, la invitația pre­ședintelui Consiliului de Miniștri al Republicii Turcia, Demirel, a făcut o vizită Suleyman în­­ a­­ceastă țară. Ca sosire pe aeroportul Băneasa,­­delegația a fost salutată de to­varășii Gheorghe Apostol, Emil Bodnaraș, Alexandru Drăghici, Ilie Verdeț, Gheorghe Rădulescu, Iosif Banc, de membri ai guver­nului. Au fost de față Argun Coban, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Turciei la București, și membri ai ambasadei. Vizita în Danemarca a președintelui Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România la invitația guvernului danez, președintele Consiliului de Mi­niștri al Republicii Socialiste Ro­mânia, Ion Gheorghe Maurer, în­soțit de ministrul afacerilor ex­terne, Corneliu Mănescu, va fa­ce o vizită oficială în Danemarca, în a doua jumătate a lunii august a.c. IN ZIARUL DE AZI I K­ Atributele tinereții i­ Fapte de șantier­­i­ Frumusețea comunei i­ Sport Bogate manifestări culturale Ziua de duminică a prilejuit și de această dată organizarea în numeroase localități din regiune a unor bogate manifestări cultu­­ral-artistice și sportive. Astfel, veștile primite din raionul Lăpuș­ne-au informat că la Copalnic Mă­­năștur și Cavnic au avut loc, cu începere de la ora 9, programe artistice și întreceri sportive, la care au participat mii de oameni ai muncii din localitățile respec­tive și din cele din jur. Astfel, la reușita programelor duminicii cultural-sportive organizate Copalnic Mănăștur și-au adus con­ta­tribuția formațiile artistice și sportive din localitate și cele din Cetățele, Făurești, Cernești, Fi­națe și Copalnic. La Cavnic au venit ca oaspeți și membrii for­mațiilor artistice și sportivi din Baia Sprie și Săsar. Duminici cultural-sportive au avut loc și la Negrești, unde au participat formațiile artistice din Vama, Certeze, Huta, Bixad și Tur, precum și la Orașu Nou, un­de s-au deplasat formațiile din Turulung, Livada, Remetea și sportivi din Baia Mare. Manifestări asemănătoare au avut loc și la Săcălășeni și Făr­­cașa (raionul Șomcuta), la Hodod, Tămășești și Asuaju de Jos (ra­ionul Cehu Silvaniei), Halmeu și Lazuri (din raionul Satu Mare) și alte localități. Muncitorii Fabricii de sticlă din Poiana Codrului, țăranii din Ho­­vrila (raionul Șomcuta), (raionul Cehu Silvaniei), Urmeniș Certeze (raionul Oaș), au primit vizita brigăzilor științifice. In 29 de că­mine culturale din raionul Cehu Silvaniei au avut loc expuneri cu tema: „Trăsăturile moralei socia­liste a oamenilor muncii din țara noastră", iar în peste 20 de loca­lități din raionul Satu Mare con­ferențiarii au vorbit despre „For­marea limbii și a poporului român". In satele raioanelor Cărei și Sa­tu Mare au avut loc cu ocazia Festivalului cintecului, dansului și portului popular, frumoase programe artistice. De asemenea la Sălsig, Ulmeni și Benesat. An­samblul de cîntece și dansuri din Baia Mare a prezentat programe ce s-au bucurat de mult succes. O manifestare reușită a fost cea din Apa, unde țăranii cooperatori au participat la sărbătoarea re­coltei. Astfel de manifestări au atras sute de cetățeni, care și-au pe­trecut timpul liber în mod deose­bit de plăcut. I­MAGINA A­ll-A ★ Evocări. Prof. dr. Gheorghe Bilașcu I mijii­ni­ jj * k­ Situația din Nigeria continuă să rămînă confuză. O nouă încălcare a Acordurilor de la Geneva-Com­entairiul zilei — Dispariția unui mi­nister. RAID - ANCHETA Propaganda agricolă răspunde cerințelor producției ? In cadrul complexei activități pentru ridicarea continuă a pro­ducției vegetale și animale un rol important îl are propaganda agricolă, care prin diferite forme — învățămîntul agrozootehnic, schimburi de experiență și consfă­tuiri, conferințe, agitația vizua­lă, broșuri și cărți — ii ajută pe oamenii muncii din agricultură să-și îmbogățească continuu cu­noștințele și să aplice cele învă­țate. La un schimb de experiență or­ganizat de curînd în cooperativa agricolă de producție din Botiz avînd ca temă sporirea producției de lapte, brigadierul Gavril Tul­bure, de la cooperativa agricolă din Baba Novac, își manifesta sa­tisfacția că a putut afla multe lucruri folositoare. Eficacitatea acestui schimb de experiență s-a materializat și în această uni­tate prin creșterea producției de lapte. Prin mijlocirea propagandei a­­gricole în ultimii ani s-au extins pe scară largă metode științifice de lucrare a pămîntului, de creș­tere a animalelor, o seamă de practici înlăturîndu-se dăunătoare. Este suficient să amintim asigura­rea densității optime a culturilor agricole, folosirea corectă a în­grășămintelor chimice, eșalona­rea producerii legumelor, extin­derea livezilor de tip intensiv, lotizarea animalelor și furajarea în funcție de producție și nenumă­rate altele. In articolul de față ne propunem să înfățișăm cîteva aspecte ale propagandei agricole în coopera­tivele agricole din raioanele Sa­tu Mare, Șomcuta, Oaș și Sighet, tindem­ suficientă grijă pentru ca acțiunile întreprinse în ca­drul propagandei agricole să con­tribuie la rezolvarea celor mai actuale probleme ale producției? La aceste întrebări răspunsuri­le primite în raioanele amintite sînt parțial pozitive. Schimburile de experiență și consfătuirile or­ganizate în raioanele Sighet și Oaș privind creșterea animalelor și dezvoltarea pomiculturii pre­cum și cele din raioanele Satu Mare și Șomcuta, avînd ca temă creșterea producției cerealiere și producerea timpurie a legume­lor sînt în măsură să ateste preo­cuparea pentru îndeplinirea a­­cestei cerințe a propagandei a­­gricole. Dar numai în parte... In raionul Satu Mare și Șom­cuta s-au amenajat in acest an în­semnate suprafețe pentru Totuși încă nu s-a organizat irigat, un schimb de experiență (luna mai a fost lipsită de ploi!) pe tema teh­nicii udărilor. Consiliul agricol raional Satu Mare și-a prevăzut pentru luna august un schimb de experiență pe tema irigațiilor. De ce oare atît de tîrziu? Nu s-a avut în vedere cînd s-a programat acest obiectiv în plan că or­ganizarea lui în luna mai ar fi avut mai multă eficaci­tate? Pentru că s-a amintit despre eficacitate (noțiune fără de care nici o formă a propagandei care nu-și dovedește rostul) agri­cî­teva considerații se impun. Fără a absolutiza se poate spune că din fiecare schimb de experiență sau consfătuire organizată pină acum în aceste raioane s-au tras învățăminte practice care însă au fost aplicate in mod diferit de la o unitate la alta. La schimbul de experiență organizat la coope­rativa agricolă din Sarasău — la­învățămîntul agrozootehnic de masă, care se desfășoară în timpul iernii, este una din principalele căi pentru înarmarea oamenilor muncii din agricultură cu cunoș­tințe noi, care aplicate în prac­tică să ducă la sporirea produc­ției vegetale și animale. O dată cu începerea muncilor agricole de primăvară, propaganda agri­colă continuă prin alte forme din­tre care foarte importantă este a­­ceea a conferințelor pe teme agri­cole care se țin la căminele cul­turale. In numeroase sate ale regiunii­ionul Sighet — pe tema întreține­rii livezilor, și in cadrul căruia s-a insistat asupra necesității să­patului în jurul pomilor — au fost și cooperatori din Cornești. Dar ce s-a aplicat efectiv din ce­le învățate? — Prea puțin! A­­proape deloc — este răspunsul tovarășului Vasile Bîrlea, preșe­dintele acestei cooperative. In livada din Cornești săpatul în jurul pomilor nu s-a făcut deși a trecut suficient timp încă, de cînd s-a organizat schimbul de experiență amintit. Desigur, că eficacitatea unei forme a propa­gandei agricole nu poate fi întot­deauna concretizată imediat prin rezultatele în producție, dar apli­carea uneia sau alteia din meto­dele recomandate este în măsură să creeze premisele obținerii u­­nor producții sporite. noastre specialiștii din agricul­tură țin asemenea conferințe în fața țăranilor cooperatori. Este de remarcat activitatea ce o des­fășoară în această direcție ingi­nerii agronomi: Vasile Vezendan din Halmeu, Iosif Pinkovschi din Beltiug, Ion Moldovan din Turț, Adalbert Kasztl din Sarasău, me­dicii veterinari Constantin Ban­­dula din Orașu Nou, Dumitriu Georgel din Șomcuta Mare și mulți alții. Ing. AUREL PERIDE (Continuare în pag. a 2-a) în perioada campaniilor

Next