Pentru Socialism, octombrie 1966 (Anul 16, nr. 3948-3973)
1966-10-01 / nr. 3948
Gospodăria agricolă de stat din Seinh S-au copt strugurii. A In pas cu cerințele producției Ridicarea permanentă a muncitorilor calificării condiționează în mare măsură folosirea completă a mașinilor, aplicarea pe scară cât mai largă a tehnologiei moderne și obținerea de produse la un înalt nivel calitativ. Un rol deosebit în această direcție au cursurile de calificare, specializare și de ridicare a calificării. La cursurile organizate pe tăți de la specialiUzina „Unio" din Satu Mare participă peste 400 de cursanți Paralel cu cele 7 cursuri de ridicare a calificării cu o durată de 3 luni funcționează un curs de calificare tru strungari cu peno durată de 10 luni, un curs pentru turnători-formatori de 4 luni, un curs pentru sudori electrici, precum și pentru vopsitori și lăcătușiconstructori. Concomitent cu aceste cursuri se mai desfășoară și cursurile de specializare de 5 luni pentru macaragii și de controlori tehnici de calitate. Anul acesta tematica lecțiilor fost îmbunătățită, ea a mergînd în pas cu actualitatea tehnică, ajutîndu-i pe muncitorii din secțiile uzinei să-și însușească tainele meseriei. Muncind cu pricepere și conștiinciozitate, colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni al uzinei a îndeplinit planul producției globale pe cele 8 luni ale acestui an în proporție de 102,2 la sută, iar planul producției marfă vîndută încasată a fost deșipășit cu 1,49 la sută. In această perioadă au fost aplicate peste 110 măsuri tehnico-organizatorice a căror eficiență economică deășește 4.000.000 lei. GHEORGHE IOAN de la Subredacția din Satu Mare î YvT'. ,, LN ; Anul XVI Nr. 3948 Sîmbătă 1 octombrie 1966 4 pagini — 25 bani CINSTIRE HĂRNICIEI Toamna, cu ei cortegiu de întregul frumuseți, a poposit din nou pe meleagurile noastre. De la un capăt la altul al regiunii satele maramureșene treamătă de bucuria rodului împlinit. Ogoarele își belșugul răsplătind revarsă din plin hărnicia cooperatorilor, hărnicie care pe an ce trece se reflectă tot mai mult in creșterea bunăstării lor materiale. Constituie un adevăr, o realitate a zilelor noastre faptul că oamenii se hrănesc și se îmbracă mai bine, își construiesc case noi și arătoase. Locul „boldurilor“ de odinioară prin care se procurau doar și petrolul (acesta sarea din urmă aproape nesolicitat in ultimul timp datorită electrificării satelor) fost luat de magazine universale, aprovizionate de la articole de uz casnic la cărți și aparate de radio ori televizoare cu întreaga gamă de produse. Și e firesc: structura cererii de consum a populației sătești manifestă astăzi tendința tot mai accentuată a apropierii față de cea a populației orășenești. Așadar, un indiciu al bunăstării la sate îl constituie creșterea om la un an la altul a puterii de cumpărare. Pentru a ne face o imagine mai cuprinzătoare vom aminti că valoarea mărfurilor desfăcute in 8 luni ale anului curent in regiunea noastră depășit cu peste 53.099.000 alei valoarea realizată in aceeași perioadă a anului ceeași trecut. Față de operioadă prin magazinele cooperației de consum s-au desfăcut anul acesta cu 15,4 la sută mai multe confecții, cu 11 la sută mai multă mobilă, cu 20,8 la sută mai multe articole electrotehnice. Deci, pe lingă articolele de cerință zilnică, obiectele de îmbrăcăminte. Încălțăminte, de confort și culturalizare se găsesc tot mai mult in atenția sătenilor. Un alt indiciu al bunăstării Í1 constituie acțiunile de economisire prin C.E.C. Peste tot agențiile C.E.C. și-au format și își formează frecventatori statornici. Numai la Tășnad — ne informează corespondentul nostru voluntar Traian Beșe — in perioada iulie—septembrie general a crescut cu soldul 60 la sută fața de perioadă a anului aceeași cedent, iar numărul predepunătorilor a crescut cu 84. Creșterea bunăstării țărănimii noastre este o urmare firească a consolidării cooperativelor agricole de producție care permit practicarea unei agriculturi pe baze noi, științifice, aducătoare de mari venituri. Dar să vedem ce ne reiateazăm acest sens într-o scrisoare a sa corespondentul Vasile Pop: „Cu ocazia aprobării plănuirii de producție pe curent, cooperatorii anul din Tiream și-au propus realizarea unui venit bănesc de 5.612.000 lei. Prin livrarea către stat a unui volum sporit de produse agroalimentare și animale s-a realizat în mai puțin de 9 luni ale anului un venit bănesc de 4.500.000 (numai din creșterea lei animalelor s-au realizat 1.500.000 lei). Aceasta a făcut posibilă creșterea fondului de bază al C. A. P. la 6.000.000 lei și aproape repartizarea sumei de 1.676.000 lei în cadrul avansurilor bănești acordate ratorilor in contul coopezitelor-muncă. Pînă la sfîrșitul anului se prevede realizarea a încă 2.000.000 lei, ceea ce va contribui, de asemenea, la creșterea valorii zileimuncă“. Indicii asemănătoare pot fi intilnite in fiecare comună. Ele vor constitui miine, la sărbătorirea „Zilei prima recoltei", un prilej sporit de bucurie și de legitimă mindrie. Ca, știuleții, pălăriile de floarea-soarelui, bostanii, fructele cele mai frumoase și aromate și-au ocupat locul în expoziții ce reprezintă bogăția timpului. Echipele artistice și formațiile sportive și-au încheiat pregătirile. Locurile de desfășurare a petrecerilor sunt amenajate. Invitațiile sunt trimise. Astăzi se fac ultimele retușări. Miine ii zori începe sărbătoarea. Va fi o sârbătoare a bucuriei, hărnicei și belșugului. Un imn de slavă adus acestor zile de lumină și bunăstare. ȘT. BELLU Aspectul interior și exterior al Stației C.F.R Satulung pe Someș dovedește că cei ce lucrează aici sunt pricepuți și harnici gospodari. Tinerii lăcătuși Vasile Teofan, Vasile Petrar și Vasile Pavel (sesizați că pe toți îi cheamă Vasile — sunt doar prieteni) de la I.D.A.R. Baia Mare și-au luat angajamentul de a termina repararea unui compresor cu 3 zile înainte de termen. Conștiincioși cum sunt, ei își respectă cuvintul dat. Tineretul — participant activ la realizarea sarcinilor economice Demn de mărețele sarcini Industria minieră și economia forestieră au o pondere însemnată în economia regiunii Maramureș, în cadrul cărora, alături de oamenii muncii mai vîrstnici, lucrează cu elan pentru realizarea cu succes a sarcinilor economice aproape 9.500 de tineri. Pentru perioada planului cincinal se deschid noi perspective de dezvoltare în fața industriei regiunii noastre. Astfel, valoarea producției industriale a regiunii va cunoaște o creștere de 2,5 miliarde lei, iar volumul investițiilor se va cifra la 5,3 miliarde lei. Aceste cifre exemplifică, înainte de toate, dezvoltarea continuă a industriei miniere și a economiei forestiere. De aceea, cu ocazia analizei eficientei activității organizațiilor U.T.C. din aceste sectoare trebuie avute în vedere rezultatele economice obținute, prezenta activă a tinerilor atît în sectorul minier cît și în cel forestier, munca lor entuziastă desfășurată în vederea realizării mărețului program stabilit de Congresul al IX-lea al P.C.R. și a hotărîrilor Congresului al VIII-lea al Uniunii Tineretului Comunist. Organizațiile U.T.C. din cele două sectoare amintite, sub îndrumarea organizațiilor de partid au obținut succese de seamă în activitatea desfășurată. Obiectivele muncii organizațiilor U.T.C. au fost axate pe mobilizarea tinerilor la întrecerea socialistă, realizarea ritmică a tuturor sarcinilor de plan, îmbogățirea cunoștințelor profesionale și calificării, intensificarea ridicarea muncii de educare a tinerilor în spiritul atitudinii socialiste față de muncă etc. In realizarea acestor sarcini Comitetul regional al U.T.C., sub conducerea Comitetului regional de partid, asigură comitetelor raionale și orășenești ale U.T.C. o îndrumare concretă și diferențiată. Prin aceasta, organizațiile U.T.C. au posibilități sporite de atragere a tinerilor la realizarea sarcinilor economice. Tinerii de la unitățile Combinatului minier, de pildă, și-au adus din plin contribuția la depășirea indicatorilor de plan pe primele 8 luni ale anului, la realizarea unei economii în valoare de peste 10 milioane lei. In sectorul forestier planul producției globale a fost realizat în proporție de 104 la sută. Sub îndrumarea organizațiilor de partid, organizațiile U.T.G. din unitățile miniere și forestiere au mobilizat tinerii în vederea participării lor cu succes la desfășurarea întrecerii socialiste. Astfel, în cursul acestui an 2.900 de tineri se numără printre evidențiații în întrecere, dintre aceștia 1.400 sunt evidențiați lună de lună. Numeroși tineri aduc o contribuție importantă la îndeplinirea sarcinilor economice și prin conceperea și aplicarea unor inovații valoroase. Numai în cursul acestui an, de numele tinerilor sunt legate 146 de inovații. HI LUCRATOR COMERCIAL Părerea consumatorilor Ospitalitatea ospătarilor Lipsuri în gestiune și în educație Accentul: pregătirea cadrelor In Sighetul Marmatiei există aproape 30 de unități de alimentație publică. Zilnic, ele sunt frecventate de mii de oameni, unii veniți ca turiști din alte regiuni ale țării, alții din satele de pe văile Izei și Marei sau din alte locuri. Conducerea T.A.P.L., îndrumată de organizația de partid s-a străduit să răspundă, într-o oarecare măsură, cerințelor publicului consumator. O dovadă? — In acest an, ne-a declarat Ioan Țiplea, directorul trustului, au fost organizate șase expoziții cu preparate de cofetărie și patiserie, s-au introdus 18 sortimente noi și alte 6 specifice locului. Multe unități au fost reamenajate. Pentru o deservire mai promptă s-a deschis o unitate „Zahana". Fără îndoială, în ultima vreme se vădește o preocupare față de îmbunătățirea deservirii, îmbogățirea gamei de sortimente, cu alte cuvinte — practicarea unui comerț civilizat. Dar, față de cerințe, de exigențele consumatorilor, față de posibilități, multe unități din cadrul trustului nu manifestă atributul de autodepășire, de a crea consumatorilor o atmosferă agreabilă, plină de ospitalitate și solicitudine. Se practică încă o deservire greoaie, cu așteptări prelungite peste limitele răbdării. Cine este chemat să creeze un cadru plăcut celor care poposesc în unitățile de alimentație publică? Bineînțeles — lucrătorii acestor unități, ei sunt gazdele. Care este însă părerea consumatorilor despre gazde? — „Tisa" este un restaurant atrăgător, ne-a mărturisit un turist sucevean, venst împreună cu familia să vadă Sighetul și Oașul. Mă refer la local. Despre deservire nu v-aș putea spune același lucru. Calitatea mîncării nu m-a mulțumit pe deplin. Pe lîngă că a trebuit să aștept ospătarul, aducerea mîncării, răbdarea ție pusă la încercare cînd trebuie să plătești. Oricît îl soliciți pe ospătar, el își face de treabă în altă parte: nu aude, nu vede. Cred că în ce privește deservirea se poate face mult mai mult. — Nu numai la „Tisa", dar și la restaurantele „Carpați" și „Doina Maramureșului" trebuie să se aștepte mult, ne-a spus Gheorghe Constantin, inspector financiar. Din această cauză, uneori îți piere pofta. Sunt și alte lucruri mărunte, pe care gazdele nu le bagă în seamă, dar care, în ochii consumatorului, sunt respingătoare: fetele de masă nu-s totdeauna curate, chiar ținuta ospătarilor lasă de dorit. Și, ceea ce e și mai neplăcut, mulți ospătari, par plictisiți, își fac meseria parcă în silă. Or, lucrătorul din comerț se întîlnește zilnic cu sute de oameni. El are nu numai o obligație de serviciu, dar și una morală, de etică nouă, de a înconjura consumatorul cu atenție, de a da dovadă de respect și solicitudine. Indiscutabil, gama de sortimente a sporit, a intervenit Grigore Sergiu de la sfatul popular. Dar mai mult pe hîrtie. Consultînd listele cu meniuri, dai de aceleași mîncăruri de acum cinci ani, preparate uneori fără gust. Dacă sînt preparate noi, ele nu sînt prezentate: sînt doar înscrise în listele de meniuri. Un ospătar trebuie să știe să-ți prezinte mîncarea, să-ți creeze poftă chiar înainte de a o vedea în farfurie, pe masă, înaintea ochilor. Un om intră într-un local nu numai cu gîndul la mîncare. Vine, singur, însoțit de familie sau de un prieten, să consume, cu măsură, și băutura pe care o preferă. In restaurantele din oraș apărut și „vinul casei". La început a a fost apreciat de consumatori: era bun. Cu timpul a devenit de o calitate foarte slabă, iar acum lipsește. VASILE GAFTONE (Continuare în pag. a 3-a) Neajunsuri care mai persistă O dată cu sublinierea succeselor obținute nu poate fi trecut cu vederea că mai există numeroase neajunsuri in activitatea organizațiilor U.T.C. din unitătile industriei miniere și ale sectorului forestier. Acestea reies și din faptul că în cursul primelor 8 luni ale anului din cele 537 de echipe și brigăzi din cadrul uni(Continuare în pag. a 3-a) Minereu mai mult și cu conținut metalic bogat Anul acesta minerii maramureșeni, hotărîți să traducă exemplar în viață hotărîrile celui de-al IX-lea Congres al partidului, și-au organizat mai bine munca, au dat amploare extinderii metodelor de exploatare de mare randament, folosesc mai bine mijloacele tehnice din dotare. In decursul celor 9 luni trecute o seamă de colective miniere — Cavnic, Săsar, Herja, Băiuț — au dat peste plan însemnate cantități de minereuri. La toate unitățile miniere, lună de lună diluția minereului cu sterilul a fost mai mică decît cea admisă. „In minereul primit pînă acum de la exploatările furnizoare, ne mărturisea tovarășa inginer Maria Ionescu, șeful C.T.C. la Uzina centrală de preparare a minereurilor din Baia Mare, observăm zilnic strădaniile minerilor de a reduce conținutul de steril. Acest fapt ne ajută să preparăm în condiții mai bune minereurile, să obținem în instalațiile noastre randamente de extracție mai mari, concentrate cu indici calitativi superiori". Ca o adevărată „rampă a calității" Uzina centrală și toate celelalte instalații de preparare din regiune înregistrează „pulsul" calității muncii minerilor. Dar pentru ca acest „puls" să fie în adevăr complet, el trebuie să întruchipeze nu numai diluția cantitativă, ci și conținutul în metal al minereurilor livrate, pentru că în ultimă instanță economia națională are nevoie nu numai de minereu mai mult, ci și de metal mai mult. „In acest sens, continuă tovarășa inginer Maria Ionescu, nu stăm chiar bine. In septembrie, toate exploatările furnizoare, cu excepția minerilor de la Nistru și lilia, la minereu cuprifer și-au depășit sarcinile la livrare, dar la conținutul în metal mai sunt rămîneri în urmă. Mina Nistru, spre exemplu, nu s-a încadrat în conținutul planificat la nici unul din cele trei metale de bază: plumb, cupru, zinc. La fel au rămîneri în urmă Cavnicul la plumb și cupru, liria la plumb și zinc în complex, Herja la plumb și cupru". De unde provin aceste rămîneri în urmă? In primul rînd, extracția neritmică este o cauză. Pînă la finele celei de-a doua decade, o seamă din exploatările miniere — în special Nistru și liba — au trimis la preparare cantități mai mici de minereu față de cele planificate. Apoi trebuie să arătăm că in practica unor colective miniere a slăbit întrucîtva atenția față de conținutul metalic al minereului livrat. Este vorba aici, în esență, de modul cum s-au stabilit și înfăptuit planurile operative de exploatare pe panouri, de grija pentru continua verificare a conținutului în metal și de îndrumarea pentru exploatarea cît mai rațională a zăcămîntului. Diferențele între conținuturile de metale planificate și realizate în septembrie, diferențe mici, denotă că posibilități pentru încadrarea în sarcini au existat la toate unitățile, dar n-au fost deplin folosite. La exploatările miniere trebuie să se înțeleagă că adevărata „față" a calității producției o constituie nu atît diluția volumetrică, ci în special cantitatea de metal în minereu, conținutul acestuia. Ce folosește că la Nistru, spre exemplu, în septembrie planul la minereu livrat s-a depășit cu 3,6 la sută cînd conținutul este cu 0,16 la sută mai mic decît cel planificat la plumb, cu 0,33 la sută mai mic la zinc, cu 0,13 la sută la cupru din complex și cu 0,18 la sută mai mic la cupru din minereu cuprifer. Exemple asemănătoare se pot da și pentru liba, Herja, Cavnic. Una din sarcinile principale care trebuie să stea în centrul atenției colectivelor miniere în perioada rămasă din acest an este de a recupera răminerea în urmă, de a se încadra ritmic în conținuturile de metal planificate. Organizațiile de partid din exploatările miniere trebuie să analizeze, să urmărească și să controleze mai îndeaproape felul cum se îndeplinește planul cantitativ, dar și cel calitativ la minereu extras. Extinderea luată în aplicarea metodelor de extracție de mare randament, mecanizarea tot mai bogată, avîntul minerilor în îndeplinerea sarcinilor sunt chezășie a posibilităților existente la toate minele pentru a acorda calității producției importanța necesară. Ing. GH. DUMITRESCU f