Pentru Socialism, octombrie 1966 (Anul 16, nr. 3948-3973)

1966-10-01 / nr. 3948

Gospodăria agricolă de stat din Seinh S-au copt strugurii. A In pas cu cerințele producției Ridicarea perma­nentă a muncitorilor calificării condi­ționează în mare măsură folosirea completă a mașini­lor, aplicarea pe scară cât mai largă a tehnologiei mo­derne și obținerea de produse la un înalt nivel calitativ. Un rol deosebit în această direcție au cursurile de ca­­l­­ificare, specializare și de ridicare a ca­lificării. La cursurile orga­nizate pe tăți de la speciali­Uzina „Unio" din Satu Mare participă pes­te 400 de cursanți­ Paralel cu cele 7 cursuri de ridicare a calificării cu o durată de 3 luni funcționează un curs de calificare tru strungari cu pen­o durată de 10 luni, un curs pentru tur­­nători-formatori de 4 luni, un curs pen­tru sudori electrici, precum și pentru vopsitori și lăcătuși­­constructori. Conco­mitent cu aceste cursuri se mai des­fășoară și cursurile de specializare de 5 luni pentru ma­caragii și de con­trolori tehnici de calitate. Anul acesta te­matica lecțiilor fost îmbunătățită, ea a mergînd în pas cu actualitatea tehnică, ajutîndu-i pe mun­citorii din secțiile uzinei să-și însu­șească tainele mese­riei. Muncind cu pri­cepere și conștiin­ciozitate, colectivul de muncitori, ingi­neri și tehnicieni al uzinei a îndeplinit planul producției globale pe cele 8 luni ale acestui an în proporție de 102,2 la sută, iar planul producției marfă vîndută încasată a fost de­și­pășit cu 1,49 la su­tă. In această peri­oadă au fost aplica­te peste 110 măsuri tehnico-organiza­­torice a căror efici­ență economică de­­ășește 4.000.000 lei. GHEORGHE IOAN de la Subredacția din Satu Mare î YvT'. ,, LN ; Anul XVI Nr. 3948 Sîmbătă 1 octombrie 1966 4 pagini — 25 bani CINSTIRE HĂRNICIEI Toamna, cu ei cortegiu de întregul frumu­seți, a poposit din nou pe meleagurile noastre. De la un capăt la altul al regiunii satele mara­mureșene treamătă de bucuria rodului împlinit. Ogoarele își belșugul răsplătind revarsă din plin hărnicia cooperato­rilor, hărnicie care pe an ce trece se reflectă tot mai mult in creșterea bunăstării lor materiale. Constituie un adevăr, o realitate a zilelor noastre faptul că oame­nii se hrănesc și se îm­bracă mai bine, își con­struiesc case noi și ară­toase. Locul „boldurilor“ de odinioară prin care se procurau doar și petrolul (acesta sarea din urmă aproape nesolicitat in ultimul timp datorită electrificării satelor) fost luat de magazine u­­­­niversale, aprovizionate de la articole de uz casnic la cărți și apara­te de radio ori televi­zoare cu întreaga gamă de produse. Și e firesc: structura cererii de con­sum a populației sătești manifestă astăzi tendința tot mai accentuată a a­­propierii față de­ cea a populației orășenești. Așadar, un indiciu al bunăstării la sate îl constituie creșterea om la un an la altul a pu­terii de cumpărare. Pen­tru a ne face o imagine mai cuprinzătoare vom aminti că valoarea măr­furilor desfăcute in 8 luni ale anului curent in regiunea noastră depășit cu­ peste 53.099.000 a­lei valoarea realizată in aceeași perioadă a anu­lui ceeași trecut. Față de o­­perioadă prin magazinele cooperației de consum s-au desfăcut anul acesta cu 15,4 la sută mai multe con­fecții, cu 11 la sută mai multă mobilă, cu 20,8 la sută mai multe articole electrotehnice. Deci, pe lingă articolele de cerin­ță zilnică, obiectele de îmbrăcăminte. Încălță­minte, de confort și cul­turalizare se găsesc tot mai mult in atenția să­tenilor. Un alt indiciu al bu­năstării Í1 constituie ac­țiunile de economisire prin C.E.C. Peste tot a­­gențiile C.E.C. și-au for­mat și își formează frec­ventatori statornici. Nu­mai la Tășnad — ne in­formează coresponden­tul nostru voluntar Tra­­ian Beșe — in perioada iulie—septembrie general a crescut cu soldul 60 la sută fața de perioadă a anului aceeași cedent, iar numărul pre­de­punătorilor a crescut cu 84. Creșterea bunăstării țărănimii noastre este o urmare firească a con­solidării cooperativelor agricole de producție care permit practicarea unei agriculturi pe baze noi, științifice, aducătoa­re de mari venituri. Dar să vedem ce ne reiatea­­ză­m­ acest sens într-o scrisoare a sa corespon­dentul Vasile Pop: „Cu ocazia aprobării plănuirii de producție pe curent, cooperatorii anul din Tiream și-au propus re­alizarea unui venit bă­nesc de 5.612.000 lei. Prin livrarea către stat a unui volum sporit de produse agroalimentare și animale s-a realizat în mai puțin de 9 luni ale anului un venit bă­nesc de 4.500.000 (numai din creșterea lei a­­nimalelor s-au realizat 1.500.000 lei). Aceasta a făcut posibilă creșterea fondului de bază al C. A. P. la 6.000.000 lei și aproape reparti­zarea sumei de 1.676.000 lei în cadrul avansurilor bănești acordate ratorilor in contul coope­zite­­lor-muncă. Pînă­ la sfîr­­șitul anului se prevede realizarea a încă 2.000.000 lei, ceea ce va contri­bui, de asemenea, la creșterea valorii zilei­­muncă“. Indicii asemănătoare pot fi intilnite in fieca­re comună. Ele vor con­stitui miine, la sărbătorire­a „Zilei prima re­coltei", un prilej sporit de bucurie și de legitimă mindrie. Ca, știuleții, pă­lăriile de floarea-soare­­lui, bostanii, fructele ce­le mai frumoase și aro­mate și-au ocupat locul în expoziții ce reprezin­tă bogăția timpului. E­­chipele artistice și for­mațiile sportive și-au în­cheiat pregătirile. Locu­rile de desfășurare a petrecerilor sunt ame­najate. Invitațiile sunt trimise. Astăzi se fac ul­timele retușări. Miine ii zori începe sărbătoarea. Va fi o sârbătoare a bu­curiei, hărnicei și bel­șugului. Un imn de sla­vă adus acestor zile de lumină și bunăstare. ȘT. BELLU Aspectul interior și exterior al Stației C.F.R Satulung pe Someș dovedește că cei ce lucrează aici sunt pricepuți și harnici gospodari. Tinerii lăcătuși Vasile Teofan, Vasile Petrar și Vasile Pavel (sesizați că pe toți îi cheamă Vasile — sunt doar prieteni) de la I.D.A.R. Baia Mare și-au luat angajamentul de a termina repararea unui com­presor cu 3 zile înainte de termen. Conștiincioși cum sunt, ei își respectă cuvintul dat. Tineretul — participant activ la realizarea sarcinilor economice Demn de mărețele sarcini Industria minieră și economia forestieră au o pondere însemna­tă în economia regiunii Maramu­reș, în cadrul cărora, alături de oamenii muncii mai vîrstnici, lu­crează cu elan pentru realizarea cu succes a sarcinilor economice aproape 9.500 de tineri. Pentru perioada planului cinci­nal se deschid noi perspective de dezvoltare în fața industriei regiunii noastre. Astfel, valoarea producției industriale a regiunii va cunoaște o creștere de 2,5 mi­liarde lei, iar volumul investiții­lor se va cifra la 5,3 miliarde lei. Aceste cifre exemplifică, înainte de toate, dezvoltarea continuă a industriei miniere și a economiei forestiere. De aceea, cu ocazia a­­nalizei eficientei activității orga­nizațiilor U.T.C. din aceste sec­toare trebuie avute în vedere re­zultatele economice obținute, prezenta activă a tinerilor atît în sectorul minier cît și în cel fo­restier, munca lor entuziastă des­fășurată în vederea realizării mă­rețului program stabilit de Con­gresul al IX-lea al P.C.R. și a ho­­tărîrilor Congresului al VIII-lea al Uniunii Tineretului Comunist. Organizațiile U.T.C. din cele două sectoare amintite, sub în­drumarea organizațiilor de partid au obținut succese de seamă în activitatea desfășurată. Obiective­le muncii organizațiilor U.T.C. au fost axate pe mobilizarea tineri­lor la întrecerea socialistă, rea­lizarea ritmică a tuturor sarcini­lor de plan, îmbogățirea cunoș­tințelor profesionale și calificării, intensificarea ridicarea muncii de educare a tinerilor în spiritul atitudinii socialiste față de mun­că etc. In realizarea acestor sar­cini Comitetul regional al U.T.C., sub conducerea Comitetului regio­nal de partid, asigură comitetelor raionale și­ orășenești ale U.T.C. o îndrumare concretă și diferen­țiată. Prin aceasta, organizațiile U.T.C. au posibilități sporite de atragere a tinerilor la realizarea sarcinilor economice. Tinerii de la unitățile Combinatului minier, de pildă, și-au adus din plin con­tribuția la depășirea indicatorilor de plan pe primele 8 luni ale a­­nului, la realizarea unei economii în valoare de peste 10 milioane lei. In sectorul forestier planul producției globale a fost realizat în proporție de 104 la sută. Sub îndrumarea organizațiilor de partid, organizațiile U.T.G. din unitățile miniere și forestiere au mobilizat tinerii în vederea par­ticipării lor cu succes la desfășu­rarea întrecerii socialiste. Astfel, în cursul acestui an 2.900 de ti­neri se numără printre evidențiații în întrecere, dintre aceștia 1.400 sunt evidențiați lună de lună. Numeroși tineri aduc o contribu­ție importantă la îndeplinirea sar­cinilor economice și prin conce­perea și aplicarea unor inovații valoroase. Numai în cursul aces­tui an, de numele tinerilor sunt legate 146 de inovații. HI LUCRATOR COMERCIAL Părerea consumatorilor Ospitalitatea ospătarilor Lipsuri în gestiune și în educație Accentul: pregătirea cadrelor In Sighetul Marmatiei există aproape 30 de unități de alimentație publică. Zilnic, ele sunt frecventate de mii de oameni, unii veniți ca turiști din alte regiuni ale țării, alții din satele de pe văile Izei și Marei sau din alte locuri. Conducerea T.A.P.L., îndrumată de organizația de partid s-a străduit să răspundă, într-o oarecare măsură, ce­rințelor publicului consumator. O dovadă? — In acest an, ne-a declarat Ioan Țiplea, directorul trus­tului, au fost organizate șase expoziții cu preparate de cofe­tărie și patiserie, s-au introdus 18 sortimente noi și alte 6 specifice locului. Multe unități au fost reamenajate. Pentru o deservire mai promptă s-a deschis o unitate „Zahana". Fără îndoială, în ultima vreme se vădește o preocupare față de îm­bunătățirea deservirii, îmbogățirea gamei de sortimente, cu alte cu­vinte — practicarea unui comerț civilizat. Dar, față de cerințe, de exigențele consumatorilor, față de posibilități, multe unități din ca­drul trustului nu manifestă atri­butul de autodepășire, de a crea consumatorilor o atmosferă agrea­bilă, plină de ospitalitate și soli­citudine. Se practică încă o deser­vire greoaie, cu așteptări prelun­gite peste limitele răbdării. Cine este chemat să creeze un cadru plăcut celor care poposesc în unitățile de alimentație publi­că? Bineînțeles — lucrătorii aces­tor unități, ei sunt gazdele. Care este însă părerea consumatorilor despre gazde? — „Tisa" este un restaurant a­­trăgător, ne-a mărturisit un turist sucevean, vens­t împreună cu fa­milia să vadă Sighetul și Oașul. Mă refer la local. Despre deservire nu v-aș putea spune același lucru. Calitatea mîncării nu m-a mulțu­mit pe deplin. Pe lîngă că a tre­buit să aștept ospătarul, aducerea mîncării, răbdarea ți­e pusă la încercare cînd trebuie să plătești. Oricît îl soliciți pe ospătar, el își face de treabă în altă parte: nu aude, nu vede. Cred că în ce privește deservirea se poate face mult mai mult. — Nu numai la „Tisa", dar și la restaurantele „Carpați" și „Doina Maramureșului" trebuie să se aș­tepte mult, ne-a spus Gheorghe Constantin, inspector financiar. Din această cauză, uneori îți piere pofta. Sunt și alte lucruri mărun­te, pe care gazdele nu le bagă în seamă, dar care, în ochii consuma­torului, sunt respingătoare: fetele de masă nu-s totdeauna curate, chiar ținuta ospătarilor lasă de dorit. Și, ceea ce e și mai neplă­cut, mulți ospătari, par plictisiți, își fac meseria parcă în silă. Or, lucrătorul din comerț se întîlnește zilnic cu sute de oameni. El are nu numai o obligație de serviciu, dar și una morală, de etică nouă, de a înconjura consumatorul cu atenție, de a da dovadă de respect și solicitudine.­­ Indiscutabil, gama de sorti­mente a sporit, a intervenit Grigo­­re Sergiu de la sfatul popular. Dar mai mult pe hîrtie. Consultînd lis­tele cu meniuri, dai de aceleași mîncăruri de acum cinci ani, pre­parate uneori fără gust. Dacă sînt preparate noi, ele nu sînt prezen­tate: sînt doar înscrise în listele de meniuri. Un ospătar trebuie să știe să-ți prezinte mîncarea, să-ți creeze poftă chiar înainte de a o vedea în farfurie, pe masă, înain­tea ochilor. Un om intră într-un local nu nu­mai cu gîndul la mîncare. Vine, singur, însoțit de familie sau de un prieten, să consume, cu mă­sură, și băutura pe care o prefe­ră. In restaurantele din oraș apărut și „vinul casei". La început a a fost apreciat de consumatori: era bun. Cu timpul a devenit de o calitate foarte slabă, iar acum lip­sește. VASILE GAFTONE (Continuare în pag. a 3-a) Neajunsuri care mai persistă O dată cu sublinierea succese­lor obținute nu poate fi trecut cu vederea că mai există nume­roase neajunsuri in activitatea organizațiilor U.T.C. din unitătile industriei miniere și ale sectoru­lui forestier. Acestea reies și din faptul că în cursul primelor 8 luni ale anului din cele 537 de echipe și brigăzi din cadrul uni­(Continuare în pag. a 3-a) Minereu mai mult și cu conținut metalic bogat Anul acesta minerii maramure­șeni, hotărîți să traducă exemplar în viață hotărîrile celui de-al IX-lea Congres al partidului, și-au organizat mai bine munca, au dat amploare extinderii metodelor de exploatare de mare randament, folosesc mai bine mijloacele teh­nice din dotare. In decursul celor 9 luni trecute o seamă de colec­tive miniere — Cavnic, Săsar, Herja, Băiuț — au dat peste plan însemnate cantități de minereuri. La toate unitățile miniere, lună de lună diluția minereului cu sterilul a fost mai mică decît cea admisă. „In minereul primit pînă acum de la exploatările furnizoare, ne mărturisea tovarășa inginer Maria Ionescu, șeful C.T.C. la Uzina centrală de preparare a minereuri­lor din Baia Mare, observăm zil­nic strădaniile minerilor de a re­duce conținutul de steril. Acest fapt ne ajută să preparăm în con­diții mai bune minereurile, să ob­ținem în instalațiile noastre ran­damente de extracție mai mari, concentrate cu indici calitativi su­periori". Ca o adevărată „rampă a cali­tății" Uzina centrală și toate ce­lelalte instalații de preparare din regiune înregistrează „pulsul" calității muncii minerilor. Dar pen­tru ca acest „puls" să fie în ade­văr complet, el trebuie să întru­chipeze nu numai diluția cantita­tivă, ci și conținutul în metal al minereurilor livrate, pentru că în ultimă instanță economia națio­nală are nevoie nu numai de mi­nereu mai mult, ci și de metal mai mult. „In acest sens, continuă to­varășa inginer Maria Ionescu, nu stăm chiar bine. In septembrie, toate exploatările furnizoare, cu excepția minerilor de la Nistru și lilia, la minereu cuprifer și-au de­pășit sarcinile la livrare, dar la conținutul în metal mai sunt ră­­mîneri în urmă. Mina Nistru, spre exemplu, nu s-a încadrat în conți­nutul planificat la nici unul din cele trei metale de bază: plumb, cupru, zinc. La fel au rămîneri în urmă Cavnicul la plumb și cupru, liria la plumb și zinc în complex, Herja la plumb și cu­pru". De unde provin aceste rămîneri în urmă? In primul rînd, extrac­ția neritmică este o cauză. Pînă la finele celei de-a doua decade, o seamă din exploatările miniere — în special Nistru și liba — au trimis la preparare cantități mai mici de minereu față de cele pla­nificate. Apoi trebuie să arătăm că in practica unor colective mi­niere a slăbit întrucîtva atenția față de conținutul metalic al minereu­lui livrat. Este vorba aici, în esen­ță, de modul cum s-au stabilit și înfăptuit planurile operative de exploatare pe panouri, de grija pentru continua verificare a con­ținutului în metal și de îndru­marea pentru exploatarea cît mai rațională a zăcămîntului. Diferen­țele între conținuturile de meta­le planificate și realizate în sep­tembrie, diferențe mici, denotă că posibilități pentru încadrarea în sarcini au existat la toate unită­țile, dar n-au fost deplin folosite. La exploatările miniere trebuie să se înțeleagă că adevărata „față" a calității producției o constituie nu atît diluția volumetrică, ci în special cantitatea de metal în minereu, conținutul acestuia. Ce folos­ește că la Nistru, spre e­­xemplu, în septembrie planul la minereu livrat s-a depășit cu 3,6 la sută cînd conținutul este cu 0,16 la sută mai mic decît cel planificat la plumb, cu 0,33 la sută mai mic la zinc, cu 0,13 la sută la cupru din complex și cu 0,18 la sută mai mic la cupru din mine­reu cuprifer. Exemple asemănă­toare se pot da și pentru liba, Herja, Cavnic. Una din sarcinile principale care trebuie să stea în centrul atenției colectivelor minie­re în perioada rămasă din acest an este de a recupera răminerea în urmă, de a se încadra ritmic în conținuturile de metal planifi­cate. Organizațiile de partid din ex­ploatările miniere trebuie să ana­lizeze, să urmărească și să con­troleze mai îndeaproape felul cum se îndeplinește planul canti­tativ, dar și cel calitativ la mine­reu extras. Extinderea luată în aplicarea metodelor de extracție de mare randament, mecanizarea tot mai bogată, avîntul minerilor în îndeplinerea sarcinilor sunt chezășie a posibilităților existente la toate minele pentru a acorda calității producției importanța ne­cesară. Ing. GH. DUMITRESCU f

Next