Pentru Socialism, noiembrie 1966 (Anul 16, nr. 3974-3999)

1966-11-01 / nr. 3974

ti­t TO1 ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL P.C.R. $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL MARAMUREȘ Toate forțele pentru terminarea integrală a însămînțărilor­ In ca­drul regiunii au rămas în­că de însămînțat circa 21.900 ha. Această situație își are cauza tn insuficienta operativitate și exigența de care au dat dovadă consiliile agricole niunile raionale ale raionale și a­­cooperative­lor agricole față de realizarea­ la­­ timp a planului de însămînțări."Nu s-a privit cu destul simț de răs­pundere importanta sarcină terminării însămînțărilor în epo­a­ca optimă. In toate raioanele trebuie con­centrate forțele pentru termina­rea grabnică a însămînțărilor. Se atrage atenția în mod deosebit ra­ioanelor care au de însămînțat mari suprafețe ca: Satu Mare, Ga­rei, Gehu Silvaniei, Oaș, Șomcuta și Lăpuș. Timpul înaintat în care ne a­­fl­ăm impune luarea unor măsuri urgente pentru terminarea în cel mai scurt timp a însămînțărilor. Vremea s-a răcit, ploile au înce­put să cadă și de acum înainte nu ne putem aștepta la o ameliorare a timpului, astfel că se impune fo­losirea tuturor mijloacelor posi­bile pentru îndeplinirea integra­lă a planului de însăimînțări. In vederea realizării acestei im­portante sarcini se cere: — Mobilizarea totală a întregii forțe de muncă la însămînțări. Fiecare țăran cooperator și meca­nizator, sub îndrumarea specialiș­tilor din agricultură, să depună zilnic maximum de efort pentru a avea o contribuție cît mai mare la terminarea însămînțărilor. — Folosirea tuturor mijloace­lor cu tracțiune mecanică și ani­mală la însămînțări. — Dirijarea rapidă a mijloace­lor din unitățile care au terminat însămînțările la cele rămase în urmă. Uniunile raionale ale coo­perativelor agricole să folosească intens metoda întrajutorării cu tractoare, atelaje și semănători a unităților care încă nu au termi­nat însămințările. — Organele raionale să asigure îndrumarea operativă și concretă a unităților agricole privind orga­nizarea muncii. Zilnic să exercite un control eficace asupra îndepli­nirii sarcinilor stabilite privind urgentarea terminării însămînță­rilor.­­ O dată cu executarea însă­mînțărilor pe ultimele suprafețe, pe terenurile unde există perico­lul stagnării apelor să se execute șanțuri și canale pentru scurgerea apelor. In toată această acțiune condu­cerile unităților agricole, îndru­mate de organizațiile de partid, să dovedească spirit organizatoric și inițiativă în aplicarea celor mai adecvate măsuri pentru ter­minarea grabnică și în totalitate a planului de însămînțări. COOPERATORI ȘI MECANIZATORI! Intensificați-vă eforturile pentru ca în urmă­toarele zile să terminați însămînțările, asigurînd în același timp o bună calitate a lucrărilor. 1 £ 0 £ A/DA­x------1 peste op­ti­ta-wr. tmțm svB for* Anul XVI Nr. 3974 Mărfi 1 noiembrie 1966 4 pagini — 25 bani IN ZIARUL DE MÂINE 2 NOIEMBRIE Pe teme industriale: La I.F. Satu Mare: Valoarea refuzurilor: peste două mili­oane de lei ★ Numai cu evidența refuzu­rilor nu se asigură calitatea produselor s­ Ce fac cadrele tehnice? De pe ogoare Bătălia pentru terminarea însămînțărilor — Cum se desfășoară întraju­torarea între cooperativele a­­gricole din raionul Cărei — Sunt rațional folosite atela­jele în raionul Lăpuș? Aprovizionarea populației La recoltatul și livrarea fructelor în raionul Sighet, justificările nu își au rostul I Artă $1 cultură Maestrul emerit al artei Paul Erdős la 50 de ani ★ Proiectul legii pensiilor în dezbaterea activelor sindicale Sport Ultimele evenimente internaționale care e stadiul pregătirilor pentru producția anului viitor Ancheta noastră RITMICITATEA să fie asigurată încă din prima zi Acum, cînd mai sunt două luni plină la Începerea unui nou an de producție, 1967, ancheta pe tema stadiului pregăti­rilor ce se fac la Uzina „Unio“ din Satu Mare în scopul asi­gurării condițiilor necesare îndeplinirii ritmice din prima zi a planului­ a scos la iveală complexitatea producției viitoa­re in cea mai mare uzină constructoare de mașini a regiu­nii Maramureș. E vorba mai ales de lărgirea și diversifica­rea producției, perfecționarea utilajului produs In scopul ri­dicării parametrilor lor funcționali ete. Pe prim plan proiectarea, concepția — la volum, creșterea produc­ției anului viitor nu e atît de ma­re, ne-a declarat ing. Vasile Gă­­dariu, directorul uzinei. Va tre­bui să sporim cu 3 la sută pro­ducția față de nivelul anului 1966. Sarcina cea mai importantă însă constă în perfecționarea conti­nuă a produselor, conceperea, proiectarea și introducerea în fabricație a unor noi utilaje de înaltă tehnicitate... Pornind de la aceste obiective, bine cunoscute, organizația de partid, conducerea uzinei își con­centrează în primul rînd atenția asupra proiectării și concepției. Pe planșetele proiectanților sau pe mesele de lucru se conturea­ză acum mașinile noi de încărcat cu siloz propriu, stîlpi metalici hidraulici pentru susținerea lu­crărilor miniere, noi transportoa­re, utilaje, care se înscriu în pla­nul anului viitor. — Ne preocupă în prezent ela­borarea documentației și a teh­nologiei de fabricație pentru fie­care produs al nostru prevăzut în primul trimestru al anului viitor, ne-a declarat tovarășul Mihai Du­­mitrașcu, inginerul șef al uzinei. Va trebui ca proiectele, studiile și tehnologia de fabricație pentru­ producția primului trimestru al a­­nului viitor să le terminăm pînă la sfîrșitul lunii noiembrie, cînd începe lansarea planului. Cunoscîndu-se importanța con­cepției și proiectării, au fost luate măsuri de mărire a capacității a­­cestui compartiment. S-a înfiin­țat un nou atelier de proiectare și elaborare a tehnologiei (al treilea). Aceasta înseamnă încă 40 de proiectanți, iar prin folosi­rea cadrelor de specialiști din uzină­ alți 35 de ingineri și teh­nicieni vor lucra în acest dome­niu cu o jumătate de normă. De asemenea, prin noile mă­suri organizatorice, una din gru­pe primește un „profil" cu carac­ter de studiu și proiectare, desti­ T. IUSTIN (Continuare în pag. a 3-a). Aspect din secția a IV-a mecanică d­e la Uzina „Unio" din Satu Mare. VIZITELE PRIMULUI MINISTRU IRANIAN AMIR ARRAS HOVEIDA ÎN REGIUNEA AABROPEA $­ ORASUL CLUJ CONSTANȚA — (De la trimișii speciali Agerpres, M. Moaircăș, S. Kuddan). Duminică dimineața, primul mi­nistru al Iranului, Amir Abbas Hoveida, și soția, împreună cu persoanele oficiale iraniene care îi însoțesc, au plecat într-o că­lătorie­ prin țară. La gara Băneasa, premierul ira­nian a fost condus de Roman Moldovan, vicepreședinte al Con­siliului de Miniștri, George Ma­­covescu, adjunct al­ ministrului afacerilor externe, și de alte per­soane oficiale, împreună cu înaltul oaspete au plecat Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe, Dionisie Ionescu, ambasador, di­rectorul protocolului M.A.E., Va­lentin Vlad, însărcinat cu afaceri ad-interim al României la Tehe­ran, precum și Ahmad Eghbal, ambasadorul Iranului la București. In drum spre Constanța, oas­peții au făcut un popas în gara Jegălia, unde au fost vizitate si­lozurile construite aici în ultimii ani. Constantin Doncea, preșe­dintele Comitetului de Stat pen­GLUJ 31. — De la trimișii spe­ciali M. Moarcăș și N. Popovici: In continuarea vizitei pe care o fac prin țară, primul ministru al Iranului, Amir Abbas Haveida, și soția, împreună cu persoanele ca­re îi însoțesc au sosit luni dimi­neața la Cluj. In gara orașului, oaspeții au fost salutați cordial de președin­tele Sfatului popular regional Cluj, Clement Rusu, de președin­tele sfatului Gh. Lăpădean, popular orășenesc, și alte persoane oficiale locale. In cursul dimineții a avut loc în aula Universității „Babeș-Bo­lyai” solemnitatea conferirii titlu­lui de Doctor Honoris Causa al Universității clujene premierului Amir Abbas Hoveida. La ceremonie au luat parte acad. Ștefan Bălan, ministrul în­­vățământului, Vasile Gliga, ad­junct al ministrului afacerilor ex­terne, acad. Șerban Țițeica, vi­cepreședinte al Academiei, mem­brii Consiliului științific al Uni­versității, decani, profesori uni­versitari și alți membri ai corpu­lui didactic, studenți, reprezen­tru Valorificarea Produselor Agri­cole, și Nicolae Ionescu, vice­președinte al Consiliului Superior al Agriculturii, precum și condu­cători ai organelor locale de stat au salutat pe oaspeți. Premierul iranian a primit am­ple explicații cu privire la mo­dul de prelucrare, condiționare și depozitare a cerealelor în aceste silozuri, care sunt dintre cele mai mari din țară. Dl. Hoverda și-a exprimat dorința unei cooperări între specialiști români și iranieni în vederea construirii unor zuri asemănătoare, de mare silo­ca­pacitate, în Iran. La amiază, oaspeții iranieni au sosit la Constan­ța. In gara orașu­lui, unde erau arborate drapelele celor două țări, premierul iranian și persoanele care îl însoțesc au fost salutați de Petre Nicolae, președintele sfatului popular al orașului, și de alți reprezentanți ai organelor locale de stat. Coloana mașinilor oficiale, stră­­bătînd centrul orașului Constan­ța, s-i a îndreptat spre Mamaia. In fața machetei stațiunii, amplasată în holul hotelului „Parc", oaspeți­fanți ai presei. Au participat, de asemenea, persoanele oficiale ca­re însoțesc pe înaltul oaspete. Salutînd pe premierul iranian, acad. G. Daicoviciu, rectorul Uni­versității „Babeș-Bolyai", a rele­vat personalitatea omului de stat iranian, căruia Consiliul științific al acestui important for de învă­­țămînt superior al țării noastre i-a conferit înaltul titlu de Doctor Honoris Causa. Prof. univ. Ioan Gliga, decanul Facultății de drept din Cluj, a prezentat apoi rapor­tul Consiliului, în care este evi­dențiată activitatea multilaterală desfășurată de primul ministru al Iranului, ca om de stat și specia­list în științe economice și politi­ce, precum și contribuția sa deo­sebită la dezvoltarea bunelor re­lații dintre România și Iran. In aplauzele asistenței, rectorul Universității clujene a înmînat oaspetelui documentul care atestă înaltul titlu universitar. A luat apoi cuvîntul primul ministru al Iranului, Amir Abbas Haveida, care a făcut o expune­re urmărită cu atenție de cei prezenți. Mă simt deosebit de onorat primind astăzi diploma de Doctor Honoris Causa al Universității din Gluj — a spus premierul ira­nian. Pot să vă asigur că sunt deplin conștient de importanța titlului pe care ați binevoit mi-l acordați și îl voi purta să cu multă bucurie. Aceasta, cu atît mai mult cu cît prin mine ați desigur, să cinstiți Iranul și vrut, po­porul său. In continuare, ministru Hoyeida a relevat primul tra­dițiile și prosperitatea Universității clujene și a numeroaselor institu­te superioare de învățămînt din localitate. Apoi, șeful guvernului iranian a subliniat că astăzi, mai mult ca oricînd, educația apare ca o cheie de boltă a progresului și a înțelegerii între popoare. In zilele noastre, a spus oaspetele — nu mai este permis de a ignora a­­cest adevăr primordial, că cea mai bună și singura șansă pentru un popor ca să se dezvolte și­ o tra­ge din el însuși. Inițiativa, dina­mismul și într-o mare măsură succesul tuturor experiențelor na­ționale apar ca legate nu de imi­tarea precedentelor străine, ci de lor li s-a vorbit despre tarea litoralului românesc. dezvol­Pre­mierul Iranian și soția sa au fe­licitat călduros pe arhitecți pen­tru concepția modernă a construc­țiilor, pentru planurile lor de viitor. In continuare a fost vizitat Muzeul arheologic din Constanța. Dl. Hoveida a semnat în cartea de onoare a muzeului, exprimîn­­du-și admirația pentru bogăția și valoarea exponatelor, pentru gri­ja cu care sînt conservate aceste vestigii ale trecutului. După un popas făcut în stațiu­nea Eforie Nord, seara premierul iranian și soția sa au luat parte la un dineu oferit în onoarea lor, la Cazinoul din Constanța, ca președintele sfatului popular oră­șenesc. In timpul dineului, care au participat persoanele ofi­­a­ciale iraniene și române ce înso­ ■ țesc pe oaspeți, ca și reprezen­­­­tanți ai vieții publice constănțe­­ne, Petre Nicolae și Amir Abbas Hoveida au rostit toasturi. In cursul nopții oaspeții iranieni au plecat cu trenul special spre Cluj, construcția modelelor proprii, ca­re țin seama de condițiile și de aspirațiile comunității naționale.­ In acest sens, vorbitorul a subli­niat că, după părerea sa, un principiu esențial care stă la ba­za dreptului modern este dreptul popoarelor de a dispune de ele în­sele. Oaspetele a arătat apoi că țara sa a pornit spre o dezvol­tare economică și socială rapidă, în baza unor planuri potrivite­­ condițiilor și nevoilor poporului­ irania­n. Diversitatea sistemelor națio­­­nale nu împiedică de loc colabo­rarea între țări, a spus oaspetele în continuarea cuvîntării sale. Dimpotrivă, ea cheamă la această colaborare într-un mod cît se poate de urgent. Problema păcii și relațiilor armonioase între po­poare nu mai este monopolul unora, a devenit o problemă a tuturor. Stabilind de colaborare, țările, relații strînse oricare ar fi calea pe care au ales-o pe plan­­intern, ajută la dezvoltarea lor reciprocă și la realizarea unei co­munități internaționale armonioa­se. Colaborarea internațională este consecința însăși a indepen­denței și inițiativei naționale. In încheiere, oaspetele șia ex­primat încă o dată întreaga re­cunoștință pentru titlul acordat. După ceremonie, premierul ira­nian s-a întreținut cordial cu con­ducătorii instituțiilor de învăță­mînt superior din Cluj. La amiază, rectorul Universită­ții „Babeș-Bolyai" a oferit un de­jun în onoarea Doctorului Hono­ris Causa al Universității cluje­ne, Amir Abbas Hoveida. In timpul dejunului, acad. G. Daico­viciu și premierul Hoveida au ros­tit toasturi. In cursul după-amiezii, oaspeții iranieni au făcut o vizită cu ma­șinile prin Cluj, poposind la Gră­dina botanică, la unele din cămine­le complexului studențesc și la Sala sporturilor. Numeroși locui­tori ai orașului au făcut oaspeților o caldă manifestație de simpatie. Seara, primul ministru al Iranu­lui și persoanele care îl însoțesc au plecat cu trenul special spre București. (Agerpres). Unde va petreceți seara de sîmbâta?­­ întrebarea suscită un larg in­teres în rândurile băimărenilor. Răspunsurile sînt, firește, diverse, după natura preocupărilor fiecă­ruia și după felul cum știe să-și organizeze timpul liber la sfîrșitul unei săptămâni de muncă. Iată citeva răspunsuri primite din Baia Mare. — La dans. — Vizionez un film bun. — La o competiție sportivă. — Citesc literatură beletristică și mă duc la un spectacol. — In excursie. — In fața micului ecran. — Acasă,­ in familie. — La restaurant sau pe la prieteni. Există, așadar, numeroase mo­dalități de a-ți­ petrece seara de sâmbătă. Să vedem Insă ce mijloa­ce ni se oferă pentru ca să poată satisface gusturile și cerințele fe­lurite. TRAIAN MOIȘ, secretar al co­mitetului U.T.G. de la Combinatul minier, ne spune: — Am organizat cu tinerii di­ferite acțiuni menite să asigure folosirea utilă și plăcută a tim­pului liber de la sfîrșitul săptă­­minii: seri dansante, vizionări colective de alme și alte specta­cole, simpozioane, ba chiar și me­ciuri de fotbal (după-amiaza). Găsesc că totuși se face puțin. Acțiunile turistice sunt încă rare, deși ne a stau la dispoziție caba­nele Mogoșa, Usturoi, Apa Săra­tă, Izvoare, Complexul turistic Borșa și altele. N-am găsit încă forme mai atractive, dis­tractive, interesante pentru atra­gerea tinerilor. NATALIA TEODORESCU, teh­nician topograf: — Sîmbătă seara? De obicei a­­casă, urmărim cu soțul progra­mele televiziunii, care în majori­tatea cazurilor sunt variate și in­structive. Uneori ne vizitează și prietenii sau mergem la cunos­cuți. Nu-i vorbă, nu scăpăm nici spectacolele de teatru, filmele bu­ne, dar parcă... Adică premiere­le teatrale și cinematografice sunt puține. La restaurant? Din cînd In cind. E, de fapt, multă monotonie in restaurantele noas­tre. Pentru sîmbătă și duminică s-ar cuveni ceva mai aparte... Așa-i­ Ceva mai aparte. Dar ce și cum? ALEXANDRU GOSTIN, directo­­rul Clubului ,,Flacăra“, e vădit supărat: — Ce oferim deosebit? încă pu­ține lucruri interesante. Sîmbătă seara, având In vedere că sala de spectacole e Închiriată, avem fil­me. In hol: șahi Lectură la biblio­tecă. In sala mică: program la televizor. — Intr-adevăr e puțin și... ni­mic nou. — Vă spun sincer. Am cat să organizăm seri de Încer­dans, concursuri „Cine știe ciștigă“, „Cel mai bun dansator“, seri lite­rare, îmbinate cu programe artis­tice, jocuri distractive. Insă de fiecare dată cu spectatori și par­ticipanți în număr redus. — Cauzele? Să analizăm­­aptele. Astăzi, în condițiile moderne de viață, da­torită unui nivel de trai tot mai ridicat, marea majoritate a popu­lației are o serie de mijloace de destindere la domiciliu: cu ajuto­rul aparatelor de radio și televi­zoarelor to­t putem asculta acade­micieni, profesori universitari, ar­tiști ai poporului, medici, cîntăreți etc. Se transmit deseori la cerere și melodiile preferate de către telespectatori băimăreni. Omul de azi are acasă o garnitură de șah, picup sau magnetofon cu înregis­trări de muzică după preferință, cârți de joc, bibliotecă personală.­­ Aceasta înseamnă oare că nu putem face nimic pentru atra­gerea tineretului spre cluburile și casele de cultură existente? — N-am spus așa ceva. Zilnic, prin natura muncii mele, stau de vorbă cu zeci de oameni, în­treaga noastră activitate s-a mu­tat de fapt în combinat, aproape de locul de muncă, unde prezen­tăm: recenzii de cărți, conferin­țe și expuneri, chiar și spectaco­­ lON NAN (Continuare în pag. a 2-a.) Duminică în sa­la ftilui cinematogra­f Popular" Baia Mare a avut loc deschiderea festivă a Univer­sității populare. In fotografia de sus vă prezen­tăm un aspect din sală, iar în cea de jos, un instantaneu din programul cultu­ral, prezentat cu acest prilej de Ansamblul de cîntece și dan­suri al Sfatului popular regional. J

Next