Pentru Socialism, februarie 1967 (Anul 17, nr. 4052-4075)

1967-02-01 / nr. 4052

7 A L A b i- * A ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL P.C.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL MARAmUREȘ Anul XVII Nr. 4052 Miercuri 1 februarie 1967 4 pagini — 25 bani Fiecare­­ CU BENEFICII Nu poți realiza o producție ren­tabilă atunci cînd nu­­ controlezi cum ai lucrat, ce și cît ai cheltuit. Și în această privință colectivul de la întreprinderea forestieră Si­­ghet se înscrie pe linia judicios urmată de multe colective din re­giune, privind rentabilitatea ac­tivității economice. Desigur, nu s-ar putea spune că această în­treprindere a epuizat sursele și rezervele în direcția sporirii ren­tabilității tuturor produselor sale. Considerăm că ceea ce s-a obți­nut constituie totuși o experiență bună care merită evidențiată. Anul de producție 1966 s-a în­cheiat cu realizarea și depășirea tuturor sarcinilor la indicatorii e­­conomico-financiari, beneficii în valoare de s-au obținut 5.500.000 lei, cu 300.000 lei peste cele pla­nificate, însemnate economii la prețul de cost, depășirea planului cu 1.120.000 lei la valoarea pro­ducției marfă vîndută și încasată. Situația financiară a întreprinderii este sănătoasă. Trebuie spus de la bun început că suportul principal al acestor realizări l-a constituit și-l consti­tuie modul îmbunătățit de organi­zare a producției, aplicarea unor căi și soluții eficiente care au dus la rentabilizarea produselor prin reducerea treptată dar simțitoare a cheltuielilor de producție. In exploatarea lemnului s-a ex­tins gradul de mecanizare la fa­zele de scos­ apropiat prin folosi­rea instalațiilor ușoare de corhă­­nit, a funicularelor, tractoarelor, utilaje cu care recoltarea și trans­portul lemnului se realizează în condițiile unor cheltuieli scăzute. Important este că, prin aceste mij­loace, pe întreprindere zona kilo­metrică de produse a fost mai ief­tină cu 12 lei, fată de transportul hipo, socotind costul loco depozit. Trebuie adăugat că buna întreți­nere a utilajelor a condus la eco­nomisirea a 90.000 lei, deci încă o „cărămidă" la edificiul rentabili­zării produselor sale. Dar nu numai extinderea meca­nizării trebuie pusă la baza acti­vității economice sănătoase a în­treprinderii sighetene, ci și meto­dele de exploatare și de muncă promovate. Generalizarea metodei de exploatare a masei lemnoase în trunchiuri lungi și catarge și pre­lucrarea acesteia în depozitele fi­nale, organizarea muncii în brigăzi complexe au permis reducerea cheltuielilor de producție planifi­cate. La unele grupe de produse ca, de pildă, lemn rotund de fag, aceste cheltuieli au fost cu 55.000 LA I.F. SIGHET lei mai reduse pe total întreprin­dere față de costurile la metodele aplicate anterior. In unitățile de industrializare ale I. F. Sighet a­­tenția a fost îndreptată spre îmbu­nătățirea calității sortimentelor destinate pentru export. La aceas­tă grupă de produse, cherestea de fag, planul anual a fost depășit cu 384 metri cubi. Pentru debitarea și conservarea mai bună a chereste­lei s-au creat spații noi de depo­zitare, s-a închis hala de gatere, s-au efectuat lucrări de mică me­canizare pentru îmbunătățirea transporturilor interne etc. Aplica­rea întocmai și la timp a măsuri­lor tehnice și organizatorice favorizat o ritmicitate normală a a producției, creșterea productivită­ții muncii, realizarea sortimentelor conform prescripțiilor de calitate, îndeplinirea la termen a obligații­lor contractuale la export și în țară, depășirea producției marfă vîndută și încasată. Rezultatele obținute pe linia rentabilizării producției nu tre­buie să mulțumească totuși orga­nizația de partid și conducerea administrativă a acestei întreprin­deri. In bilanțul întreprinderii sunt consemnate unele produse ce nu sunt încă rentabile. Pierderi destul de mari se înregistrează la lemn de foc, prin transportul la mari distanțe și „umflarea" manoperei cu includerea în cheltuieli a unor faze suplimentare de recoltare, manipulare etc. Conducerea I. F. Sighet a făcut propunerea ca o bu­nă parte din lemnul de foc recol­tat pe valea Marei să se transpor­te la depozitele din Baia Sprie, scurtînd astfel distanța cu cîteva zeci de kilometri, față de transpor­tul la depozitele din Sighetul Marmației. Conducerea D.R.E.F. ar trebui să studieze oportunitatea a­­cestei propuneri care ar permite să se reducă cheltuielile de pro­ducție la acest sortiment cu cel puțin 20 de lei la metru ster. In acțiunea pentru rentabilizarea fiecărui produs conducerea între­prinderii și-a prevăzut pentru a­­nul acesta măsuri tehnico-organi­­zatorice cu o eficiență economică asupra producției de 985.000 lei. Se va trece în principal la o di­versificare mai largă a producției și la extinderea lucrărilor de mică mecanizare. Existenta unui antecalcul econo­mic la fiecare produs înainte de a-1 da în circuitul economic, buna gospodărire a materiei prime, ma­terialelor, utilajelor, lichidarea ri­sipei de forță de muncă pe parcur­sul realizării lor, iată cîteva din principalele căi care trebuie să conducă la înlăturarea pierderilor în producție, la realizarea și spo­rirea beneficiilor la fiecare produs în parte. M. TRIFOI Noua țesătorie de la între­prinderea textilă „Ardelea­na" din Satu Mare este do­tată cu mașini de țesut de înaltă tehnicitate. Producția globală industrială a crescut față de anul 1965 cu 11,7 la sută, depășind limita maximă a ritmu­lui mediu anual de creștere prevăzut pentru perioada 1966—1970; producția industriei mijloacelor de producție a crescut cu 12 la sută, iar cea a industriei bunurilor de consum cu 11,2 la sută. Numai sporul producției indus­triale realizat în 1966 față de 1965 depășește întreaga producție industrială a anului 1938.­­Din Comunicatul Comitetului de Stat al Planificării și Direc­ției Centrale de Statistică cu privire la îndeplinirea planu­lui de stat de dezvoltare a economiei naționale a Republicii Socialiste România pe anul 1966.) Au fost depuse toate candidaturile In perioada 15—29 ianuarie in întreaga regiune s-au desfă­șurat adunările cetă­țenești pe circum­scripții electorale in vederea propunerilor de candidați pentru alegerile de deputați în sfaturile populare comunale. La adună­rile cetățenești au participat peste 227.000 oameni ai muncii. Dintre a­ceștia 17.711 au luat cuvîntul susținînd candidaturile propuse. Ei au făcut, totoda­tă, numeroase pro­puneri privind buna gospodărire și înfru­musețare a comune­lor, îmbunătățirea ac­tivității instituțiilor social-culturale și a deservirii populației de către unitățile coo­perației de consum. Pînă în seara zilei de 29 ianuarie au fost depuse și înregistrate la comisiile electora­le de circumscripții un număr de 5.465 candidaturi. Toți can­didații propuși au depus declarații de acceptare. Comitetul executiv al Sfatului popular regional a delimitat și numerotat un nu­măr de 308 secții de votare cu Indicarea localurilor în care va avea loc votarea. In fiecare comună a început pregătirea cabinelor și urnelor necesare secțiilor de votare, care să asi­gure în ziua alegeri­lor desfășurarea in bune condiții a vo­tării. Ü înscriși în listele de alegători La sfaturile populare comunale din regiune este pe sfîrșite acțiunea de înscriere în listele de alegători. Pînă în seara zilei de 31 ianuarie erau înscriși în listele de alegători peste 350.000 de cetățeni, cu drept de vot. In majoritatea comunelor, copiile listelor de alegători au fost deja afișate la sediile sfaturilor populare și la punctele de agita­ție din satele aparținătoare. CANDIDAȚI Ai F.D.P. Președintele cooperativei agricole VASILE DORCA. Un nume bine­cunoscut in Mireșu Mare, precum și în regiune. In urmă cu 16 ani, cooperatorii l-au ales președinte al cooperativei agricole și el, Va­sile Dorea, n-a precupețit și nu precupețește nici un efort pentru a-și aduce aportul la întărirea e­­­­conomico-organizatorică a coope­rativei. Cooperativa pe care o con­duce se numără printre unitățile agricole fruntașe din raionul Șom­­cuta. Președintele cooperativei și-a adus, de asemenea, contribuția la lucrările de gospodărire și înfru­musețare a comunei. Iată pentru că alegătorii din circumscripția e­­lectorală nr. 14 l-au propus re­cent candidat al F.D.P. pentru a-i reprezenta în sfatul popular co­munal. Cooperatorii Ion Veber, In munca politică și cultural-educativă de masă mină în mînă cu bine orientată, avînd un bogat conținut de idei, desfășurată în forme vii, variate, interesante, munca politică și educativă de masă exercită o puternică influ­ență asupra oamenilor, îi ajută să înțeleagă mai profund politica partidului nostru, semnificația mă­surilor care se iau într-o perioadă sau alta, să tragă concluzii prac­tice pentru activitatea lor de fie­care zi. Pentru cunoașterea obiective­lor cuprinse în planul de măsuri privind intensificarea muncii po­litice și cultural-educative masă desfășurate de organele de organizațiile de partid, de orga­­i­nizațiile de masă și instituțiile de cultură din raionul nostru, s-au organizat dezbateri la nivelul or­ganizațiilor de bază din comune. Cu această ocazie s-au stabilit activitățile politice și educative pentru cuprinderea cit mai largă și diferențiată a tuturor oameni­lor muncii in sfera muncii poli­tice. In vederea imbunătățirii muncii politice și cultural-educative, co­mitetul raional de partid consti­tuie colective care se deplasează la sate, în întreprinderi și insti­tuții și ajută la o mai bună organizare și desfășurare a acti­vității în acest domeniu. Problema de bază care preocupă comitetul raional de partid este înarmarea membrilor de partid și a tuturor oamenilor muncii din raion cu politica partidului nos­tru în scopul mobilizării acestora la îndeplinirea cu succes a sarci­nilor ce le revin. Pentru aceasta, în centrul muncii politice și edu­cative de masă stă studierea, a­­profundarea și popularizarea do­cumentelor Congresului al IX-lea, ale plenarelor ulterioare ale C.C. al P.C.R. In prezent se studiază cu viu interes Cuvîntarea tova­rășului Nicolae Ceaușescu rostită la Plenara C.C. al P.C.R. din de­cembrie 1966. Periodic sînt trimi­se la sate colective de activiști de partid și de stat care țin în fața oamenilor muncii expuneri și conferințe. In anul care a tre­cut au fost organizate expuneri, simpozioane, jurnale vorbite, că­lătorii pe hartă și alte manifestări care au fost audiate de peste 62.000 de cetățeni. Aceste mani­festări au avut o influență poziti­vă asupra ridicării conștiinței oa­menilor muncii, cunoașterii de că­tre aceștia a politicii profund ști­ințifice a partidului, precum și a realizărilor obținute de poporul nostru și a perspectivelor din cin­cinal. AUGUSTIN VOIT secretar al Comitetului raional Vișeu al P.C.R. (Continuare în pag. a 3-a). VARIETATEA - CONȚINUTUL JL Iuliana Titan, Ion Mărieș și alții care au susținut candidatura avut numai cuvinte de laudă au la adresa candidatului lor. CER­CETĂ­TORI! MI­NIER! Laboratorul central al Com­binatului minier din Baia Mare. Pe baza anali­zelor efectuate, de aci se emit semnale în ve­derea îmbună­tățirii procesu­lui tehnologic în scopul creș­terii continue a randamentelor de extracție și diminuarea pierderilor de metal In steri­tul final de la instalațiile de­ preparare. Am poposit cu aparatul de fotografiat în sălile laborato­rului, înreg­is­­trînd pe pelicu­lă cîteva sec­­­vențe din mun­ca cercetători­lor. 1) După pri­mirea probelor de la instalații­le de preparare a minereurilor se procedează la cîntărirea lor cu ajutorul ba­lanței analiti­ce. 2) Se pregă­tesc pentru probele analiza polarografică, prin care se de­termină cu pre­cizie conținutul de metale. 3) Polarogra­ful a intrat în funcțiune. Labo­rantei Elena Roth nu-i rămi­ne decit să des­cifreze limbajul aparatului care răspunde cu precizie între­bării care inte­resează: Ce con­ținut de metal are concentra­tul? 4) Același lu­cru îl intere­sează și pe in­ginerul Ioan Ie­derem. Pentru determinare, el se folosește de electroliză. I. DEAK Posibilități de sporire a producției agricole Cooperatorii din Cernești, cu o­­cazia adunării generale, au dezbă­tut pe larg problemele care tre­buie să stea în atenția lor pentru creșterea producției de cereale și în special a producției de porumb, grîu, cartofi etc. Iată cîteva din propunerile fă­cute: VASILE MUREȘAN, membru cooperator. Cooperatorii brigăzii noastre din Brebeni au obținut în anul tre­cut rezultate bune privind recolta de porumb, reușind să realizeze producțiile planificate. Dar nu ne putem mulțumi cu atît. Pentru a spori și mai mult producția de ce­reale este necesar să fie luate mă­suri de fertilizare a terenului cu îngrășăminte naturale și să valo­rificăm polochimul (marna) pe ca­re îl avem în hotarul satului. Pentru a mări valoarea zilei­­muncă, propun ca în cadrul coo­perativei noastre să ia ființă o în­grășătorie de animale. GRIGORE MARCU, membru cooperator. Pentru obținerea unei producții cît mai mari de fructe, care pot aduce cel mai mare venit coope­rativei noastre, consiliul de con­ducere al cooperativei trebuie să acorde mai multă atenție acestui sector. Propun să fie sube măsuri pentru a se mări suprafața, de li­vadă prin plantarea a cel puțin 20 de hectare cu pomi în acest an, iar livezilor existente să li se a­­corde îngrijirile necesare prin lu­crări de tăieri, stropiri, îngrășare, pentru ca producția de fructe să crească și să putem repartiza și mai mulți bani la ziua-muncă. De asemenea, în vederea pregă­tirii din timp a campaniei de pri­măvară, membrii consiliului de conducere să fie repartizați pe brigăzi, ca să ia măsurile necesare privind repararea tuturor unelte­lor agricole. Propun ca să ia fiin­ță o echipă de meșteri care să re­pare unele unelte agricole ca plu­guri, grape, semănători etc., ca atunci cînd se va începe campa­nia de primăvară, toate uneltele să poată fi folosite din plin. VASILE SĂCĂLUȘ, șef de fer­mă. In anul trecut planul de lapte muls a fost depășit cu peste 17.000 litri și s-au obținut peste 60 de viței care ar fi bine să fie trecuți intr-o îngrășătorie pentru a-i li­vra statului la o calitate cît mai bună și la o greutate maximă. Pentru a se asigura furaje de calitate propun consiliului de conducere ca suprafața de trifolie­­ne (trifoi, lucernă, ghizdei etc.) să fie mărită în acest an cu cel pu­țin 30 de hectare. De asemenea, este necesar să se introducă apa potabilă în grajdul vacilor cu lapte, iar în tarlaua de pășune să fie luate măsuri de a se amenaja unele fîntîni pentru ca animalele să poată fi adăpate fără a le du­ce de la pășune pînă la apă pe o distanță de 2 km. TIMOFE CRĂCIUN IN ZIARUL : ■ DE AZI ! Cunoașteți suficient elevii? • Note Locul plasticului Atențiune, sare! ya»n»i» mur»»«—amim i rimniwh­rth­ran—iap., • Noi lucrări apărute în Editura tehnică •SPORT KipAGAvari • Vizita lui Corneliu Mănescu în R.F. a Germaniei ■ Primirea la cancelarul Kiesinger. H Toasturile rostite la di­neul de la Bonn. Bl Comunicatul comun. 1

Next