Pentru Socialism, iulie 1967 (Anul 17, nr. 4180-4205)

1967-07-22 / nr. 4198

f 4 > > -A *­ * ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL P.C.R. $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL MARAMUREȘ «* C* ft A AAAAAAAAAAMA* AAAAAAAAAAAA/WW. ÎN PREAJMA ZILEI CONSTRUCTORULUI ȘANTIERE 1 Călătorind cu trenul, mașina, ori mergînd pe jos, ei ies mereu în cale construcții noi. Admirîndu-se constați cu mîndrie că întreaga țară e un imens șantier. Am cu­treierat împreună cu inginerul șef adjunct al T.R.C. Maramureș, Gheorghe Marcaș, unele șantiere din regiune. Am poposit mai în­­tîi la Grupul nr. 1 din Baia Ma­re. Microraioanele 1 și 2 arată astăzi ca un orășel: blocuri cu 4 etaje, blocuri-turn cu 10 etaje, complex comercial, spitalul de boli pulmonare... Și cînd te gîndești că în 1964 s-au aici primele tone de beton­ turnat De numele lui loan Pricop, Nicolae Oșan, Alexandru Silaghi, brozie Radu, loan Chintoan Am­— muncitori, maiștri sau ingineri — sînt legate edificiile arhitectura­le ale noii așezări. Mai sus, acolo unde se înalță uzina nouă de apă i-am întîlnit­­ pe instalatorii Nicolae Hotd­eanu, Ștefan Csizer și Nicolae Poleac lucrînd la secția de tratare a a­­pei. Echipele zidarilor Ioan Vi­­ciocean și Francisc Szandi exe­­cutau ultima parte a complexului uzinei de apă, stația de tratare și reactivi. Lucrările făcute de ei, finisajul și lucrările de insta­lații au fost bine apreciate de specialiști din București. Mașina ne poartă spre Ulmeni. Cum am ieșit din Tokat, pe linia orizontului se profilează semeț brațul macaralei care ridică ulti­mele prefabricate ce se montează la centrala termică a topitoriei de in de aici. Printre constructori îl găsim pe fostul strungar de la „Băimăreana", Mihai Mureșan. A­­cum e inginer constructor. A venit aici la Ulmeni încă din clipa cînd s-a tras „brazda de hotar" a perimetrului topitoriei. Aici și-a făcut stagiatura și vrea să rămână pînă cînd topitoria va intra în funcțiune... Macaragistul loan Farcaș ne face , semn să ne îndepărtăm de macara. Ridică un nou set de prefabricate. De cînd este’ el pe șantier a înălțat­­ peste două mii metri cubi de prefabri­cate. Anul acesta, topitoria de In trebuie terminată. Plecăm mai departe. Satu Mare se prezintă cu alte construcții noi — printre care și cele 80 de apar­tamente date în folosință în acest an — care vorbesc de priceperea și hărnicia constructorilor gru­pului nr. 3. Zăbovim la stația de epurație unde inginerul Ioan Gătină și maistrul Iosif Gör coor­donează munca la lansarea chesonului la casa pompelor. Ghi­dul nostru, inginerul Marcaș, ne explică, că aici se aplică inova­ția inginerului Gătină, privind înlocuirea cuțitului metalic chesonului cu cuțit de beton av­ar­mat. Trecem și pe la întreprin­derea de produse industriale a T.B.C. unde iau naștere prefabri­catele din beton armat cu care sînt aprovizionate toate șantiere­le din regiune. Se lucra la pre­fabricatele necesare complexului fermei de taurine de la G.A.S. Dorolț. Vasile Udvarhely, con­ducătorul tehnic al întreprinderii, Și șeful de echipă Nicolae Olah încercau rezistența noilor fîșii de prefabricate, iar echipa lui Iu­­liu Herman pregătea un nou lot de confecții metalice atît de ne­cesare șantierelor. Preocupări multiple, soluții noi, forme dife­rite de muncă asiduă, toate aces­te atribute caracterizează acest colectiv. .. .Negreșiiul este un oraș in plină dezvoltare, încă de la in­trare, pe șantierul Fabricii „In­tegrata" ne molipsește atmos­fera creatoare de aici. Maistrul dulgher Iosif Grama lucra la pre­darea blocului de 15 apartamente destinate lucrătorilor de pe șan­tierul de fire integrate și la blo­cul de locuințe de 29 apartamen­te. La stația de captare și prepa­rare a apei din turn îl întîlnim pe tehnicianul Tiberiu Ștadi, absol­vent al școlii tehnice de construc­ții din Baia Mare, care urmăreș­te cu multă atenție mersul lu­crării, fiind prima lui execuție du­pă terminarea școlii. (Continuare în pag. a 2-a) Instantaneu fotografic realizat la noua stație de energiei electrice din Baia Mare. transformare a Prima stație auto-moto d­e deservire In cursul zilei de azi se recepționează prima stație auto-moto de deservire din regiune, care este amplasa­tă la intrarea în orașul Ba­ia Mare dinspre Satu Mare, în imediata apropiere de Exploatarea minieră Săsar. Stația dispune de instala­ții moderne pentru efectu­area rapidă a spălatului, gresării, deservirii cu mici reparații a autoturismelor. Dispunînd de o rampă se­miautomată, statia va putea deservi zilnic 100 de turis­me. Statia auto­moto de la Săsar se va extinde cu un atelier mai mare de repa­rații. Anul XVII Nr. 4198 Sîmbătă 22 iulie 1967 4 pagini — 25 bani Și duminica, toate forțele la SECERIȘ și TREIERIȘ Strîngerea recoltei trebuie să fie o ac­țiune continuă, care cere mobilizarea tu­turor forțelor și mijloacelor, folosirea chib­zuită a fiecărui minut. Pentru a scurta timpul de recoltare și deci pentru evitarea pierderilor prin scuturare și ziua de dumini­că să fie folosită din plin, ca oricare zi din săptămînă, la recoltat, transport la arii și treieriș. Ziarul nostru va publica în numărul său de marți, 25 iulie, părerile unor președinți ai uniunilor raionale despre organizarea muncii în ziua de duminică și rezultatele obținute în cooperativele agricole de pro­ducție. Unii pe terminate« alții«*« abia încep Raionul Cărei are o pondere mare în producția de cereale a regiunii. Rezultatele obținute strîngerea recoltei au deci o in­la­fluență mare asupra mersului a­­cestei lucrări pe plan regional. Pentru a afla cum se desfășoară recoltatul griului în unitățile din acest raion redacțiile ziarelor re­gionale au organizat un raid-an­­chetă. Redăm mai jos cîteva din con­statările făcute: In fermele aparținătoare de în­treprinderea agricolă de stat din Cărei recoltatul cerealelor păioase e în plină desfășurare. Noua for­mă de organizare a creat posibi­lități largi lucrătorilor de la fer­me în folosirea rațională a bazei Sînt însă unități care cu cîte­va zile în urmă se pregăteau doar pentru seceriș. Secretarul comite­tului de partid, Arpad Maier, bri­gadierii Iuliu Demian și Paul Ma­­dai, recunosc că și la Comănești această muncă putea fi începută tehnico-materiale. Participarea ne­mijlocită a specialiștilor la lucră­rile de sezon contribuie la o mai bună organizare și îndrumare a muncii. Toate combinele fermelor din Ianculești, Ghenci și altele lucrează din plin. Pe întreprinde­re, pînă la 22 iulie s-au recoltat 1.584 ha cu grîu. In același timp și în multe coo­perative agricole se lucrează cu spor la strîngerea recoltei. La Ti­­ream, Acîș, Foeni, Sanislău, Ur­­ziceni toate forțele sînt mobiliza­te la aceste lucrări. Cooperatorii din Sanislău au recoltat grîul și secara de pe o suprafață de a­­proape 800 ha. La Dobra, unde lucrează 4 corg,bine și 100 cosași, 75 la sută din grîu este recoltat. La Tiream se recoltează zilnic cu combinele 120—130 tone de grîu, cu 4—5 zile în urmă. Dar consi­liul de conducere al cooperativei a uitat, pare-se, că în prezent cea mai importantă sarcină este strîn­gerea recoltei și a repartizat coope­ratorii la alte munci. Slaba organi­zare a muncii reiese și din faptul că cele 5 combine puse la dis­poziție au recoltat doar hectare de grîu. La Supuru cîteva de Sus situația este cu totul nesatis­­făcătoare. Cu 4 combine și 25 e­­chipe de cosași s-au recoltat în total 10 ha cu grîu (din 533). A­­ceeași situație e la Supuru de Jos, unde o bună parte din com­bine stau defecte încă de la se­cerișul orzului, iar brațele de muncă sînt puține pe cîmp. Combinele mai mult stau decit lucrează In raionul Cărei lucrează un număr mare de combine. Unele lucrează bine, altele dimpotrivă. Multe obiecții sînt în legătură cu cele de la S.M.T. Moftinu Mare. La Moftinu Mic, așa cum ne ara­tă inginerul Martin Harmati, sînt 7 combine. Rezultatele sînt nesa­tisfăcătoare. Combina mecaniza­torului Ioan­ Mudura, de pildă, în ziua de 15 iulie a recoltat 140 kg grîu, in ziua de 16­­ iulie 653 kg, iar în ziua următoare 151 kg. Tot în aceste zile mecanizatorii Augustin Marian și Alexandru Mureșan au recoltat doar 1.873 (Continuare în pag. a 2-a) Lipsa de răspundere și consecințele ei Azi se încheie pri­ma parte a excursiei documentare — prac­tică de teren — studenților de la F­­­­cultatea de științe na­turale a Institutului pedagogic din Baia Mare. Timp de nouă zile, sub îndrumarea cadrelor didactice de la catedra de specia­litate, studenții natu­­raliști au cercetat lio­ta, fauna, geologia, au vizitat obiective economice, realizări ale industriei și agri­culturii, muzee de științe naturale, isto­rice și etnografice din cîteva regiuni ale ță­rii. Itinerarul acestei excursii a cuprins, printre altele, parcul dendrologic din Că­ței, stațiunea „Felix" cu flora actuală și fo­­silă deosebit de inte­resantă, Munții Apu­seni — Ghețarul de la Scărișoara, Cetăți­le Ponorului, Dealul cu Melci din preajma satului Avram Iancu, masivul Vlădeasa, Ro­șia Montană cu mi­nele și multe altele. Cu acest prilej s-a adunat un mare nu­măr de probe deose­bit­­ de interesante, pentru completarea colecțiilor institutului pedagogic și a celor personale ale studen­ților. A doua parte a practicii de teren va efectua in Mara­șe­mureș, in toamna a­­cestui an. Excursie documentară Imbunătățirea asistenței mamei și copilului In cursul acestei săptămîni, spitalele din centrele de raioane ale regiunii au fost dotate cu încă 10 noi. Ele sînt destinate în exclusivitate transportării autosalvări femeilor gravide, lehuzelor și noilor născuți. Linie de înaltă tensiune pe Toroioaga Joi a fost pusă sub tensiune linia electrică care va alimenta cu e­­nergie șantierul de foraj de pe masivul Toroioa­ga — Creastă, aparținînd de sectorul de explorări miniere din Baia Mare. Pînă în prezent alimen­tarea instalațiilor de fo­raj se făcea de la gru­puri electrogene. Executarea liniei de înaltă tensiune de pe Toroioaga a cerut efor­turi deosebite din partea echipelor de muncitori — una condusă de me­canicul Alexandru Lup­­șa de la secția din Baia Borșa a sectorului de explorări miniere, alta aparținînd întreprinderii regionale de electricita­te —, deoarece rețeaua parcurge un traseu mon­tan ce atinge un nivel de 1.600 m înălțime. Lucrarea prezintă un deosebit interes pentru desfășurarea în bune a muncii de condiții ex­plorare minieră în a­­ceastă zonă. » COMUNICAT cu privire la vizita în Olanda a președintelui Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer La invitația guvernului olandez, președintele Consiliului de Mi­niștri al Republicii Socialiste Ro­mânia, Ion Gheorghe Maurer, și ministrul afacerilor externe al Re­publicii Socialiste România, Corne­­liu Mănescu, au făcut o vizită ofi­cială în Olanda între 17 și 21 iulie 1967. Invitația a fost făcută cu prilejul vizitei în România în cursul lunii ianuarie a acestui an a ministrului olandez al afacerilor externe, J. M. A. H. Lans. Președintele Consiliului de Mi­niștri și ministrul afacerilor exter­ne au fost primiți la Palatul Loes­­dijk de către Majestatea Sa Regi­na, care i-a reținut la dejun. Președintele Consiliului de Mi­niștri și ministrul afacerilor exter­ne au făcut vizite primului ministru al Olandei și președinților Primei și celei de a doua Camere ale Sta­telor Generale. Cu ocazia vizitei în orașul Am­sterdam, președintele Consiliului de Miniștri al României a depus o coroană la Monumentul Național în memoria morților din cel de-al doilea război mondial. În cursul șederii lor în Olanda, pre­ședintele Consiliului de Mi­niștri, Ion Gheorghe Maurer, și mi­nistrul afacerilor externe, Corne­liu Mănescu, au vizitat lucrări de amenajări hidraulice și poldere, precum și unele întreprinderi in­dustriale olandeze. Președintele Consiliului de Mi­niștri, Ion Gheorghe Maurer, și mi­nistrul afacerilor externe, Corne­liu Mănescu, au avut convorbiri cu primul ministru al Olandei, Piet de Jong, și cu ministrul afacerilor ex­terne, Joseph Lans, cu privire la dezvoltarea relațiilor româno-olan­­deze și la principalele probleme in­ternaționale. L­a convorbiri au mai participat: Din partea română: Angelo Mi­culescu, prim-vicepreședinte Consiliului Superior al Agricultu­­­­rii, George Elian, ambasadorul Ro­mâniei la Haga, Mircea Bălănescu, ambasador, director în Ministerul Afacerilor Externe, Mircea Bădica, director în Ministerul Comerțului Exterior. Din partea olandeză, H. J. de Koster, secretar de stat al afaceri­lor externe, J. B. Haverkorn van Rijsewijk, ambasadorul Olandei la București, J. A. de Ranitz, director general al afacerilor politice­­ din Ministerul Afacerilor Externe, W. P. H. van Oorschot, director gene­ral al relațiilor economice externe din Ministerul Afacerilor Econo­mice, D. M. Ringwalda, consilier la Cabinetul primului ministru, M. C. van der Burcht van Lichternbergh, director al Direcției pentru Europa din Ministerul Afacerilor Externe, P. J. Polak, șeful biroului pentru Europa răsăriteană din Ministerul Afacerilor Externe. Cele două părți și-au exprimat satisfacția în legătură cu faptul că între România și Olanda în prezent nu există probleme în suspensie și că relațiile dintre ele se dezvoltă favorabil în interesul ambelor părți și în spiritul prieteniei existente între popoarele român și olandez. Ele au fost de acord că schimbu­rile economice dintre România și Olanda se lărgesc continuu și că progresele economice importante realizate de către cele două țări oferă multiple posibilități pentru extinderea acestor schimburi. Pen­tru încurajarea colaborării în do­meniile industriei și tehnicii, mi­niștrii de externe român și olandez au semnat un acord de cooperare economică, industrială și tehnică. In vederea promovării comerțu­lui româno-olandez și a cooperării dintre serviciile veterinare român și olandez, miniștrii de externe au semnat, la 20 iulie 1967, un acord veterinar. S-a hotărît, de asemenea, ca in­tr-un viitor apropiat să aibă loc ne­gocieri privind încheierea unui a­­cord de transporturi rutiere între cele două târi. Exprimînd dorința de a dezvolta și mai mult legăturile culturale și științifice dintre cele două țări, gu­vernele român și olandez au stabi­lit încheierea, în viitorul apropiat, a unui program de aplicare a acor­dului cultural semnat în luna ia­nuarie 1967, ale cărui instrumente de ratificare au fost schimbate la Haga la 20 iulie 1967. Au avut loc, de asemenea, într-o atmosferă de sinceritate, discută cu (Continuare in pag. a 4-a) A.întoarcerea în Capitală a tovarășului Ion Gheorghe Maurer Vineri după-amiază s-a înapoiat în Capitală, venind de la Haga, pre­ședintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, care a făcut o vizită oficială în Olanda, la invita­ția guvernului acestei țări. In timpul vizitei, premierul ro­mân a fost însoțit de Corneliu Mă­nescu, ministrul afacerilor externe, Angelo Miculescu, prim-vicepreșe­­dinte al Consiliului Superior al A­­griculturii, George Elian, ambasa­dorul României la Haga, de consi­lieri și experți. La sosire, pe aeroportul Băneasa erau prezenți tovarășii Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Emil Bodnaraș, Ilie Verdeț, Petre Blajovici, Roman Moldovan, Grigo­­re Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, și membri ai guvernului. Au fost de față D. H. Visscher, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Olandei la București, și membrii ambasadei. , (Agerpres). Locomotive electrice pentru exploatările miniere construite la Uzina „Unio" din Satu Mare. Probl­eme mari ale celor „In blocul nostru sînt peste 120 de copii. N-au insă unde să se joace nestingheriți. In primă­vară s-au adus cîteva leagăne și un tobogan intre blocuri. In zilele ca­niculare cei mici se oco­lesc. Nu găsesc nici un pic de umbră in preaj­mă. Si astfel, copiii se joacă pe unde pot, pe străzi și pe alei, expu­­nându-se pericolului ac­cidentelor de circulație, sau pe scări, contur­­bind liniștea lor“. Semnatara locatari­rilor de mai sus rindu­­este tovarășa Maria Moștiș, din cartierul Săsar, strada Secerei nr. 4. De altfel nu este singura scrisoare primită redacție pe această te­ra­să, exprimînd îngrijo­rarea părinților față de starea de lucruri in le­gătură cu terenurilor amenajarea de joacă pentru copii. Iată-ne deci revenind asupra mult discutatei proble­me a spațiului de joa­că din cartiere. Să ve­dem ce găsesc copiii în cartierele băimărene ca mijloace de cheltui­re a energiei, de recre­­ere și distracție prin joc. Cîteva constatări. Zi toridă de iulie. E abia ora 10, dar in cartierul Republicii te­renurile de joacă sînt aproape pustii, pentru că in preajma celor cî­teva leagăne și călu­șei nu e umbră. Da­niel Högge, un băiat mai descurcăreț, și-a a­­dus de acasă un covor cu care se apără de razele soarelui. Un grup de copii bat mingea pe aleea din spatele bufe­tului „Expres", cutiile de resturi printre me­najere, lăzi și butoaie goale, intr-un aer greu mirositor. In blocurile de pe strada G. Coșbuc, cei mici stăteau înghe­suiți pe scări, de unde, fiindcă tăceau gălăgie, erau mereu alungați de către locatari. Mereu „expediați" de cei vîrs­­tnici dintr-un ioc in al­tul, copiii recurg jocuri pe care le con­sa sideră ei interesante. De altfel, unde să se refugieze în zilele to­ride? La ștrand? Acolo e un furnicar de încinse, nicidecum piei un foc pentru odihnă. Ba­zinul pentru cei mici în toiul verii a fost folo­sit ca loc de depozitare a materialului de con­strucție. In parc? Aici e bine. Se pot face mici plimbări și... cam atît, admirabil pentru sionari, dar lipsit pen­de farmec pentru copii, fiindcă la instalațiile de distracții, în număr de 3—4 (anii trecuți erau mai multe, însă in loc să fie reparate cele defecte au fost înlătu­rate) se face întotdea­una coadă. In cartierul Săsar se află delimitate doar două locuri (pentru su­te de copii) destinate jocului. Pe amîndouă terenurile se află insă bolovani și gropi. Un petec de iarbă, un ar­bore, o grămadă de ni­sip nu se află aici. GH. SUSA (Continuare în pag. a 2-a)

Next