Pentru Socialism, iulie 1967 (Anul 17, nr. 4180-4205)
1967-07-22 / nr. 4198
f 4 > > -A * * ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL P.C.R. $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL MARAMUREȘ «* C* ft A AAAAAAAAAAMA* AAAAAAAAAAAA/WW. ÎN PREAJMA ZILEI CONSTRUCTORULUI ȘANTIERE 1 Călătorind cu trenul, mașina, ori mergînd pe jos, ei ies mereu în cale construcții noi. Admirîndu-se constați cu mîndrie că întreaga țară e un imens șantier. Am cutreierat împreună cu inginerul șef adjunct al T.R.C. Maramureș, Gheorghe Marcaș, unele șantiere din regiune. Am poposit mai întîi la Grupul nr. 1 din Baia Mare. Microraioanele 1 și 2 arată astăzi ca un orășel: blocuri cu 4 etaje, blocuri-turn cu 10 etaje, complex comercial, spitalul de boli pulmonare... Și cînd te gîndești că în 1964 s-au aici primele tone de beton turnat De numele lui loan Pricop, Nicolae Oșan, Alexandru Silaghi, brozie Radu, loan Chintoan Am— muncitori, maiștri sau ingineri — sînt legate edificiile arhitecturale ale noii așezări. Mai sus, acolo unde se înalță uzina nouă de apă i-am întîlnit pe instalatorii Nicolae Hotdeanu, Ștefan Csizer și Nicolae Poleac lucrînd la secția de tratare a apei. Echipele zidarilor Ioan Viciocean și Francisc Szandi executau ultima parte a complexului uzinei de apă, stația de tratare și reactivi. Lucrările făcute de ei, finisajul și lucrările de instalații au fost bine apreciate de specialiști din București. Mașina ne poartă spre Ulmeni. Cum am ieșit din Tokat, pe linia orizontului se profilează semeț brațul macaralei care ridică ultimele prefabricate ce se montează la centrala termică a topitoriei de in de aici. Printre constructori îl găsim pe fostul strungar de la „Băimăreana", Mihai Mureșan. Acum e inginer constructor. A venit aici la Ulmeni încă din clipa cînd s-a tras „brazda de hotar" a perimetrului topitoriei. Aici și-a făcut stagiatura și vrea să rămână pînă cînd topitoria va intra în funcțiune... Macaragistul loan Farcaș ne face , semn să ne îndepărtăm de macara. Ridică un nou set de prefabricate. De cînd este’ el pe șantier a înălțat peste două mii metri cubi de prefabricate. Anul acesta, topitoria de In trebuie terminată. Plecăm mai departe. Satu Mare se prezintă cu alte construcții noi — printre care și cele 80 de apartamente date în folosință în acest an — care vorbesc de priceperea și hărnicia constructorilor grupului nr. 3. Zăbovim la stația de epurație unde inginerul Ioan Gătină și maistrul Iosif Gör coordonează munca la lansarea chesonului la casa pompelor. Ghidul nostru, inginerul Marcaș, ne explică, că aici se aplică inovația inginerului Gătină, privind înlocuirea cuțitului metalic chesonului cu cuțit de beton avarmat. Trecem și pe la întreprinderea de produse industriale a T.B.C. unde iau naștere prefabricatele din beton armat cu care sînt aprovizionate toate șantierele din regiune. Se lucra la prefabricatele necesare complexului fermei de taurine de la G.A.S. Dorolț. Vasile Udvarhely, conducătorul tehnic al întreprinderii, Și șeful de echipă Nicolae Olah încercau rezistența noilor fîșii de prefabricate, iar echipa lui Iuliu Herman pregătea un nou lot de confecții metalice atît de necesare șantierelor. Preocupări multiple, soluții noi, forme diferite de muncă asiduă, toate aceste atribute caracterizează acest colectiv. .. .Negreșiiul este un oraș in plină dezvoltare, încă de la intrare, pe șantierul Fabricii „Integrata" ne molipsește atmosfera creatoare de aici. Maistrul dulgher Iosif Grama lucra la predarea blocului de 15 apartamente destinate lucrătorilor de pe șantierul de fire integrate și la blocul de locuințe de 29 apartamente. La stația de captare și preparare a apei din turn îl întîlnim pe tehnicianul Tiberiu Ștadi, absolvent al școlii tehnice de construcții din Baia Mare, care urmărește cu multă atenție mersul lucrării, fiind prima lui execuție după terminarea școlii. (Continuare în pag. a 2-a) Instantaneu fotografic realizat la noua stație de energiei electrice din Baia Mare. transformare a Prima stație auto-moto de deservire In cursul zilei de azi se recepționează prima stație auto-moto de deservire din regiune, care este amplasată la intrarea în orașul Baia Mare dinspre Satu Mare, în imediata apropiere de Exploatarea minieră Săsar. Stația dispune de instalații moderne pentru efectuarea rapidă a spălatului, gresării, deservirii cu mici reparații a autoturismelor. Dispunînd de o rampă semiautomată, statia va putea deservi zilnic 100 de turisme. Statia automoto de la Săsar se va extinde cu un atelier mai mare de reparații. Anul XVII Nr. 4198 Sîmbătă 22 iulie 1967 4 pagini — 25 bani Și duminica, toate forțele la SECERIȘ și TREIERIȘ Strîngerea recoltei trebuie să fie o acțiune continuă, care cere mobilizarea tuturor forțelor și mijloacelor, folosirea chibzuită a fiecărui minut. Pentru a scurta timpul de recoltare și deci pentru evitarea pierderilor prin scuturare și ziua de duminică să fie folosită din plin, ca oricare zi din săptămînă, la recoltat, transport la arii și treieriș. Ziarul nostru va publica în numărul său de marți, 25 iulie, părerile unor președinți ai uniunilor raionale despre organizarea muncii în ziua de duminică și rezultatele obținute în cooperativele agricole de producție. Unii pe terminate« alții«*« abia încep Raionul Cărei are o pondere mare în producția de cereale a regiunii. Rezultatele obținute strîngerea recoltei au deci o inlafluență mare asupra mersului acestei lucrări pe plan regional. Pentru a afla cum se desfășoară recoltatul griului în unitățile din acest raion redacțiile ziarelor regionale au organizat un raid-anchetă. Redăm mai jos cîteva din constatările făcute: In fermele aparținătoare de întreprinderea agricolă de stat din Cărei recoltatul cerealelor păioase e în plină desfășurare. Noua formă de organizare a creat posibilități largi lucrătorilor de la ferme în folosirea rațională a bazei Sînt însă unități care cu cîteva zile în urmă se pregăteau doar pentru seceriș. Secretarul comitetului de partid, Arpad Maier, brigadierii Iuliu Demian și Paul Madai, recunosc că și la Comănești această muncă putea fi începută tehnico-materiale. Participarea nemijlocită a specialiștilor la lucrările de sezon contribuie la o mai bună organizare și îndrumare a muncii. Toate combinele fermelor din Ianculești, Ghenci și altele lucrează din plin. Pe întreprindere, pînă la 22 iulie s-au recoltat 1.584 ha cu grîu. In același timp și în multe cooperative agricole se lucrează cu spor la strîngerea recoltei. La Tiream, Acîș, Foeni, Sanislău, Urziceni toate forțele sînt mobilizate la aceste lucrări. Cooperatorii din Sanislău au recoltat grîul și secara de pe o suprafață de aproape 800 ha. La Dobra, unde lucrează 4 corg,bine și 100 cosași, 75 la sută din grîu este recoltat. La Tiream se recoltează zilnic cu combinele 120—130 tone de grîu, cu 4—5 zile în urmă. Dar consiliul de conducere al cooperativei a uitat, pare-se, că în prezent cea mai importantă sarcină este strîngerea recoltei și a repartizat cooperatorii la alte munci. Slaba organizare a muncii reiese și din faptul că cele 5 combine puse la dispoziție au recoltat doar hectare de grîu. La Supuru cîteva de Sus situația este cu totul nesatisfăcătoare. Cu 4 combine și 25 echipe de cosași s-au recoltat în total 10 ha cu grîu (din 533). Aceeași situație e la Supuru de Jos, unde o bună parte din combine stau defecte încă de la secerișul orzului, iar brațele de muncă sînt puține pe cîmp. Combinele mai mult stau decit lucrează In raionul Cărei lucrează un număr mare de combine. Unele lucrează bine, altele dimpotrivă. Multe obiecții sînt în legătură cu cele de la S.M.T. Moftinu Mare. La Moftinu Mic, așa cum ne arată inginerul Martin Harmati, sînt 7 combine. Rezultatele sînt nesatisfăcătoare. Combina mecanizatorului Ioan Mudura, de pildă, în ziua de 15 iulie a recoltat 140 kg grîu, in ziua de 16 iulie 653 kg, iar în ziua următoare 151 kg. Tot în aceste zile mecanizatorii Augustin Marian și Alexandru Mureșan au recoltat doar 1.873 (Continuare în pag. a 2-a) Lipsa de răspundere și consecințele ei Azi se încheie prima parte a excursiei documentare — practică de teren — studenților de la Fcultatea de științe naturale a Institutului pedagogic din Baia Mare. Timp de nouă zile, sub îndrumarea cadrelor didactice de la catedra de specialitate, studenții naturaliști au cercetat liota, fauna, geologia, au vizitat obiective economice, realizări ale industriei și agriculturii, muzee de științe naturale, istorice și etnografice din cîteva regiuni ale țării. Itinerarul acestei excursii a cuprins, printre altele, parcul dendrologic din Căței, stațiunea „Felix" cu flora actuală și fosilă deosebit de interesantă, Munții Apuseni — Ghețarul de la Scărișoara, Cetățile Ponorului, Dealul cu Melci din preajma satului Avram Iancu, masivul Vlădeasa, Roșia Montană cu minele și multe altele. Cu acest prilej s-a adunat un mare număr de probe deosebit de interesante, pentru completarea colecțiilor institutului pedagogic și a celor personale ale studenților. A doua parte a practicii de teren va efectua in Marașemureș, in toamna acestui an. Excursie documentară Imbunătățirea asistenței mamei și copilului In cursul acestei săptămîni, spitalele din centrele de raioane ale regiunii au fost dotate cu încă 10 noi. Ele sînt destinate în exclusivitate transportării autosalvări femeilor gravide, lehuzelor și noilor născuți. Linie de înaltă tensiune pe Toroioaga Joi a fost pusă sub tensiune linia electrică care va alimenta cu energie șantierul de foraj de pe masivul Toroioaga — Creastă, aparținînd de sectorul de explorări miniere din Baia Mare. Pînă în prezent alimentarea instalațiilor de foraj se făcea de la grupuri electrogene. Executarea liniei de înaltă tensiune de pe Toroioaga a cerut eforturi deosebite din partea echipelor de muncitori — una condusă de mecanicul Alexandru Lupșa de la secția din Baia Borșa a sectorului de explorări miniere, alta aparținînd întreprinderii regionale de electricitate —, deoarece rețeaua parcurge un traseu montan ce atinge un nivel de 1.600 m înălțime. Lucrarea prezintă un deosebit interes pentru desfășurarea în bune a muncii de condiții explorare minieră în această zonă. » COMUNICAT cu privire la vizita în Olanda a președintelui Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer La invitația guvernului olandez, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, și ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Corneliu Mănescu, au făcut o vizită oficială în Olanda între 17 și 21 iulie 1967. Invitația a fost făcută cu prilejul vizitei în România în cursul lunii ianuarie a acestui an a ministrului olandez al afacerilor externe, J. M. A. H. Lans. Președintele Consiliului de Miniștri și ministrul afacerilor externe au fost primiți la Palatul Loesdijk de către Majestatea Sa Regina, care i-a reținut la dejun. Președintele Consiliului de Miniștri și ministrul afacerilor externe au făcut vizite primului ministru al Olandei și președinților Primei și celei de a doua Camere ale Statelor Generale. Cu ocazia vizitei în orașul Amsterdam, președintele Consiliului de Miniștri al României a depus o coroană la Monumentul Național în memoria morților din cel de-al doilea război mondial. În cursul șederii lor în Olanda, președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, și ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, au vizitat lucrări de amenajări hidraulice și poldere, precum și unele întreprinderi industriale olandeze. Președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, și ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, au avut convorbiri cu primul ministru al Olandei, Piet de Jong, și cu ministrul afacerilor externe, Joseph Lans, cu privire la dezvoltarea relațiilor româno-olandeze și la principalele probleme internaționale. La convorbiri au mai participat: Din partea română: Angelo Miculescu, prim-vicepreședinte Consiliului Superior al Agriculturii, George Elian, ambasadorul României la Haga, Mircea Bălănescu, ambasador, director în Ministerul Afacerilor Externe, Mircea Bădica, director în Ministerul Comerțului Exterior. Din partea olandeză, H. J. de Koster, secretar de stat al afacerilor externe, J. B. Haverkorn van Rijsewijk, ambasadorul Olandei la București, J. A. de Ranitz, director general al afacerilor politice din Ministerul Afacerilor Externe, W. P. H. van Oorschot, director general al relațiilor economice externe din Ministerul Afacerilor Economice, D. M. Ringwalda, consilier la Cabinetul primului ministru, M. C. van der Burcht van Lichternbergh, director al Direcției pentru Europa din Ministerul Afacerilor Externe, P. J. Polak, șeful biroului pentru Europa răsăriteană din Ministerul Afacerilor Externe. Cele două părți și-au exprimat satisfacția în legătură cu faptul că între România și Olanda în prezent nu există probleme în suspensie și că relațiile dintre ele se dezvoltă favorabil în interesul ambelor părți și în spiritul prieteniei existente între popoarele român și olandez. Ele au fost de acord că schimburile economice dintre România și Olanda se lărgesc continuu și că progresele economice importante realizate de către cele două țări oferă multiple posibilități pentru extinderea acestor schimburi. Pentru încurajarea colaborării în domeniile industriei și tehnicii, miniștrii de externe român și olandez au semnat un acord de cooperare economică, industrială și tehnică. In vederea promovării comerțului româno-olandez și a cooperării dintre serviciile veterinare român și olandez, miniștrii de externe au semnat, la 20 iulie 1967, un acord veterinar. S-a hotărît, de asemenea, ca intr-un viitor apropiat să aibă loc negocieri privind încheierea unui acord de transporturi rutiere între cele două târi. Exprimînd dorința de a dezvolta și mai mult legăturile culturale și științifice dintre cele două țări, guvernele român și olandez au stabilit încheierea, în viitorul apropiat, a unui program de aplicare a acordului cultural semnat în luna ianuarie 1967, ale cărui instrumente de ratificare au fost schimbate la Haga la 20 iulie 1967. Au avut loc, de asemenea, într-o atmosferă de sinceritate, discută cu (Continuare in pag. a 4-a) A.întoarcerea în Capitală a tovarășului Ion Gheorghe Maurer Vineri după-amiază s-a înapoiat în Capitală, venind de la Haga, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, care a făcut o vizită oficială în Olanda, la invitația guvernului acestei țări. In timpul vizitei, premierul român a fost însoțit de Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Angelo Miculescu, prim-vicepreședinte al Consiliului Superior al Agriculturii, George Elian, ambasadorul României la Haga, de consilieri și experți. La sosire, pe aeroportul Băneasa erau prezenți tovarășii Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Emil Bodnaraș, Ilie Verdeț, Petre Blajovici, Roman Moldovan, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, și membri ai guvernului. Au fost de față D. H. Visscher, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Olandei la București, și membrii ambasadei. , (Agerpres). Locomotive electrice pentru exploatările miniere construite la Uzina „Unio" din Satu Mare. Probleme mari ale celor „In blocul nostru sînt peste 120 de copii. N-au insă unde să se joace nestingheriți. In primăvară s-au adus cîteva leagăne și un tobogan intre blocuri. In zilele caniculare cei mici se ocolesc. Nu găsesc nici un pic de umbră in preajmă. Si astfel, copiii se joacă pe unde pot, pe străzi și pe alei, expunându-se pericolului accidentelor de circulație, sau pe scări, conturbind liniștea lor“. Semnatara locataririlor de mai sus rindueste tovarășa Maria Moștiș, din cartierul Săsar, strada Secerei nr. 4. De altfel nu este singura scrisoare primită redacție pe această terasă, exprimînd îngrijorarea părinților față de starea de lucruri in legătură cu terenurilor amenajarea de joacă pentru copii. Iată-ne deci revenind asupra mult discutatei probleme a spațiului de joacă din cartiere. Să vedem ce găsesc copiii în cartierele băimărene ca mijloace de cheltuire a energiei, de recreere și distracție prin joc. Cîteva constatări. Zi toridă de iulie. E abia ora 10, dar in cartierul Republicii terenurile de joacă sînt aproape pustii, pentru că in preajma celor cîteva leagăne și călușei nu e umbră. Daniel Högge, un băiat mai descurcăreț, și-a adus de acasă un covor cu care se apără de razele soarelui. Un grup de copii bat mingea pe aleea din spatele bufetului „Expres", cutiile de resturi printre menajere, lăzi și butoaie goale, intr-un aer greu mirositor. In blocurile de pe strada G. Coșbuc, cei mici stăteau înghesuiți pe scări, de unde, fiindcă tăceau gălăgie, erau mereu alungați de către locatari. Mereu „expediați" de cei vîrstnici dintr-un ioc in altul, copiii recurg jocuri pe care le consa sideră ei interesante. De altfel, unde să se refugieze în zilele toride? La ștrand? Acolo e un furnicar de încinse, nicidecum piei un foc pentru odihnă. Bazinul pentru cei mici în toiul verii a fost folosit ca loc de depozitare a materialului de construcție. In parc? Aici e bine. Se pot face mici plimbări și... cam atît, admirabil pentru sionari, dar lipsit pende farmec pentru copii, fiindcă la instalațiile de distracții, în număr de 3—4 (anii trecuți erau mai multe, însă in loc să fie reparate cele defecte au fost înlăturate) se face întotdeauna coadă. In cartierul Săsar se află delimitate doar două locuri (pentru sute de copii) destinate jocului. Pe amîndouă terenurile se află insă bolovani și gropi. Un petec de iarbă, un arbore, o grămadă de nisip nu se află aici. GH. SUSA (Continuare în pag. a 2-a)