Pentru Socialism, august 1967 (Anul 17, nr. 4207-4230)

1967-08-02 / nr. 4207

ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL P.C.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL MARAMUREȘ Organizarea științifică a producției și a muncii la E.M. Baia Borșa Acțiune largă — eficiență maximă imediată Una din exploatările Combinatului minier Baia Mare, care in actualul cincinal va cunoaște o puternică dezvoltare, este cea de la Baia Borșa. Față de nivelul de producție realizat în 1965, la finele acestui cincinal din abatajele minei Baia Borșa se va da cu peste 93 la sută mai mult minereu cuprifer și complex. In asemenea condiții, cu o dinamică puternic ascendentă, așezarea producției și a muncii pe baze organizatorice științific fundamentate, cu maximă eficiență economică, constituie condiția sine qua non a succesului. „Cînd am pornit în acțiunea de organizare științifică a producției și a muncii, ne spune inginerul șef al Exploatării Baia Borșa, tovarășul Aurel Pantea, am urmărit ca în lumina sarcinilor Plenarei C.C. al P.C.R. din decembrie 1966 să punem în valoare rezervele interne care să aibă efect concret imediat, care să asigure îndeplinirea continuă a dinamicii producției noastre". O primă etapă în acțiunea aceasta, care a cuprins și a pus în mișcare inițiativa creatoare a întregului colectiv, s-a încheiat. Rezultatele dobîndite dovedesc maturitatea de concepție, de conducere a producției acestui colectiv minier, ambele avînd un numitor comun, obținerea unei producții suplimentare în condiții de deplină eficiență economică a întregii activități. Un element important asupra căruia considerăm că aici s-a acționat cu multă atenție este timpul de lucru. Creșterea continuă a volumului de minereu, în condițiile specifice de dispersare a zăcămîntului Baia [UNK]) Maturitate de concepție» de conducere a producției (ă) La Toroioaga, indicele de timp productiv în continuă creștere Metodele tehnice — la loc de frunte Borșa, impune concentrarea producției în scopul obținerii unei productivități a muncii tot mai mari, al îmbunătățirii raportului dintre efectivul direct productiv și cel auxiliar. Măsurile luate pînă acum vizează producția abatajelor din raionul „6 martie" (orizonturile minus 4, 5, 6), scurtarea distanțelor de transport și concentrarea extracției în abataje de mare capacitate. Aici, la raionul „6 martie", peste 95 la sută din minereu se asigură din abataje cu înmagazinare în panouri scurte. Roadele se văd: productivitatea muncii a sporit cu peste 5 la sută față de nivelul din primul trimestru. Concentrarea producției se face aici concomitent cu lichidarea panourilor răzlețe, a pilierilor vechi. Pînă acum s-a extras la Toroioaga circa 60 la sută din minereul preliminar a se extrade anul acesta din asemenea locuri de muncă. Pentru zăcămîntul de la Burloaia, specialiștii minei, în colaborare cu cei de la Centrul de cercetări miniere din Baia Mare, studiază găsirea metodei optime de exploatare. Elementul cel mai însemnat asupra căruia s-a acționat este fructificarea maximă a de lucru. La Toroioaga, timpului actualmente întregul timp de lucru (regim de 6 ore pe schimb) este folosit pentru producție, iar la Burloaia (regim de 8 ore pe schimb) față de utilizarea timpului în luna februarie (cind s-a început acțiunea) acum sporul cîștigat pentru producție este de 78 minute. Liniile pe care s-a mers sunt simple, binecunoscute: scoaterea din Ing. GH. DUMITRESCU (Continuare in pag a 2-a) JL Anul XVII Nr. 4207 Miercuri 2 august 1967 4 pagini —■ 25 bani WV Blocuri moderne și pinfortabile pentru minerii din Cavnic Viața de partid Adunarea generală școală a educației comuniste Ridicarea pe o treaptă calitativ superioară a întregii activități economice, organizarea științifică a producției și a muncii în întreprinderi, dezvoltarea intensivă și multilaterală a agriculturii, progresul în știință, în tehnică — sarcini fundamentale stabilite de Plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1966 — cer organizațiilor de partid, fiecărui comunist, să dea dovadă de intransigență față de lipsuri, abateri, indisciplină, formalism și pasivitate — să manifeste o înaltă competență, curaj, spirit inovator. Firește, aceste calități nu se nasc de la sine. Ele trebuie formate, dezvoltate și călite continuu. Cadrul propice creării și perfecționării unor asemenea trăsături îi conferă adunarea generală — factor hotărîtor, determinant și educativ în viața cotidiană. Ea constituie forumul în care se confruntă părerile comuniștilor, se adoptă hotărîri — rod al gîndirii și înțelepciunii colective —, locul unde se manifestă cu vigoare spiritul critic și autocritic, combativitatea și atitudinea de intoleranță față de orice încălcare a disciplinei de partid. Recentele recomandări ale Secretariatului C.C. al P.C.R. cu privire la reducerea numărului de ședințe ale organelor și organizațiilor de partid și îmbunătățirea controlului desfășurat de către acestea sunt menite a spori rolul adunărilor generale, a crea condițiile necesare pentru fiecare comunist să se dedice realizării sarcinilor reieșite din hotărîrile partidului. Totodată, reducerea numărului de ședințe dă posibilitate organizațiilor de bază să acorde mai mult timp desfășurării muncii politice și organizatorice de masă, iar comuniștilor să-și desăvîrșească pregătirea, să utilizeze instructiv și educativ timpul liber. Aplicarea recomandărilor presupune ca organele și organizațiile de partid să manifeste mai multă grijă pentru pregătirea adunărilor generale și a ședințelor, pentru alegerea cu discernămînt a problemelor puse pe ordinea de zi. In acest context, adunarea generală oglindește democratismul caracteristic partidului nostru, îndeplinind în același timp rolul de înaltă școală a educației comuniste. (Relatări în pag. a 3-a). Sub asemenea frumoase porți maramureșene parcă și discuțiile sunt mai interesante, TREIERIȘUL în cooperativele agricole de producție din raza orașului Baia Mare . Din 7 batoze — 3 defecte . Intr-o zi doar 2 la sută . Combinele sunt puțin utilizate la treieriș Ținînd seama de suprafețele cultivate cu cereale păioase de către cooperativele agricole de producție din raza orașului Baia Mare, batozele și combinele puse la dispoziția lor pot satisface pe deplin cerințele unităților agricole la treieriș. Cu toate acestea, pînă la 1 august în cooperativele agricole s-a treierat numai 29,1 la sută din grîu. Situația treierișului diferă de la o cooperativă la alta. La cooperativa agricolă deducție Viile Apei, ca urmare propunei organizări a muncii la arie a și a funcționării ireproșabile batozei, treieratul griului este pe a terminate. — Peste 2—3 zile și noi vom termina cu treierișul — ne-a spus Mihai Mociran, membru în consiliul de conducere al cooperativei agricole din Mocira. In prezent, lucrează o batoză, iar combina treieră staționar. Pentru deservirea batozei am organizat două echipe de muncitori, reușind astfel să folosim la maximum capacitatea de lucru a mașinii. Exemplele pozitive din unitățile agricole din raza orașului Baia Mare sunt însă puține la număr. Ritmul treierișului continuă să fie nesatisfăcător, tn ziua de 31 iulie, de pildă, în cooperativele agricole din raza orașului Baia Mn care s-a avansat la treieriș numai cu două procente. Cu un asemenea ritm de lucru sînt necesare multe săptămîni pînă să se termine această lucrare. Care sînt cauzele rămînerii în urmă și cine se fac vinovați de acestea? La cooperativa agricolă de producție din Săbișa, treierișul măcar nu a început. Batoza nici trimisă de S.M.T. Apa în aceasta unitate încă nu este pusă în stare de funcționare. Mecanizatorul Gheorghe Goja ne relatează cu amărăciune. Mi s-a dat să lucrez cu o batoză nereparată; cînd era să o pornesc, am constatat că a (Continuare tn pag. a 2-a) Cum te simți, tovarășe? Intîlnești un om, un cunoscut, un prieten și-i întrebi ce mai faci sau cum te simți? Dacă la rîndul lui te-ar întreba și el: Te interesează ce mai fac? Ce i-ai răspunde? Nimic. Ai rămine surprins pentru că într-adevăr foarte adesea întrebarea este goală de conținut. O pui așa, din obișnuință, ca un leit motiv de legare a unei discuții. Stereotipă, banală. Există însă cazuri cînd această întrebare, banală de atîtea ori, ce mai faci tovarășe?— capătă valențe deosebite. Am vizitat zilele acestea, împreună cu un delegat al comisiei de asigurări sociale a sindicatului Comitetului din cadrul Combinatului chimico-metalurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej" din Baia Mare, cițiva muncitori aflați în concediu de boală. Și fiecăruia i s-a pus obișnuita întrebare in modul cel mai simplu posibil. Ce mai faci, tovarășe? Cum te simt? Am descifrat in vorbele acestea simple, obișnuite, o deosebită căldură și sensuri deosebit de adinei. Explicația lor nu poate fi decit una singură. Omul rostea o Întrebare. Dar nu Iuis. Ea venea din ua zină, din preajma marilor instalații, din partea tovarășilor de muncă ai celui bolnav. Și se traduceau in felul următor: Vezi, tovarășe llieș, noi nu te-am Iți trimitem de uitat, aici urările noastre de bine și de sănătate, și dorința noastră de a te revedea cit mai curînd printre noi. Tovarășul Ioan Ilieș, muncitor topitor, locuiește la Săcălășeni intr-o casă frumoasă. De o lună de zile șuieră de un sindrom astenic. — Cum le simți, tovarășe întrebat ilieș? — la delegatul muncitorilor din uzină. Uite, am venit să te vedem, să le ducem topitorilor vești despre sănătatea dumneatate. Lui llieș i s-au înnegurat ochii. — Voi mulțumesc de grijă, tovarăși. Nu mă simt încă prea bine. Dar mă voi însănătoși. Vorbele sunt rostite cu multă convingere. Ne interesăm dacă are medicamente, cine-i face injecțiile, dacă nu duce lipsă de ceva, dacă nu cumva ar dori să meargă la odihnă la Bușteni sau la Sinaia. Și-i facem recomandări să se plimbe mult, să asculte muzică, să facă totul pentru a se odihni. — Nu-mi lipsește % nimic, tovarăși — răspunde Ioan Ilieș. Poate colectivul, munca. Ci despre odihna intr-o stațiune, aș vrea să merg... Primește asigurări că i se va acorda un bilet de odihnă, apoi ne despărțim cu aceleași urări de sănătate dintr-o parte, și de spor la lucru celor din uzină, din cealaltă. Următoarea vizită, la Ioan Tarba din comuna Coaș. NI intilnim pe stradă. Șuieră de panarițiu la un deget de la picior și îmbrăcat curat, coboară șchiopătind la vale. Întrebarea e aceeași, obișnuita „Cum te simți?“. Ioan Tarba își șterge fruntea de sudoare, citează și ne răspunde: ram spre stație. Coboră duc la medic la Baia Mare. Privește spre deal, dar casa lui e departe. Ne-ar invita acasă ca să mulțumească pentru vizită, dar piciorul umflat nu-l prea ajută la drum. E insă vădit necăjit că pentru o .. .„nimica" trebuie să stea, om in toată srea, acasă. — Am fost de două ori la pansat la dispensarul din sat, ne spune bolnavul. Vreau să mă duc insă la medicul întreprinderii. Poate e nevoie de o intervenție chirurgicală ca să mă vindec mai repede. de Apoi aceleași urări bine și aceleași mulțumiri calde pentru grija tovarășilor din combinat față de sănătatea lui. Și așa, parcă și suferința e mult mai ușoară. Coborăm și-i făcem o vizită lui Simion Gogea din Satu Nou de Jos. De la 1 la 3 iulie a fost un concediu medical cu diagnosticul „găsire enterocolică". Apoi, din nou, de la 15 la 31 cu plagă la palma dreaptă. Acasă fiind, a cioplit o scindură și s-a tăiat cu cuțitul. Am vrea să-l întrebăm și pe el de sănătate, să-l transmitem că tovarășii lui de la secția de pămint decolorant It urează grabnică, însănătoșire Dar Simion Gogea nu este acasă. Copiii lui ne informează că a plecat de dimineață la oraș după cumpărături și că vine abia spre prinz. Regretăm sincer că nu ne-am intilnit, mai ales că dacă ești bolnav, recomandabil este să stai acasă, să nu depui eforturi, să respecți prescripțiile medicului pentru a-ți reface cel mai curind sănătatea. li vizităm in continuare pe Ioan Bozga din Coaș, pe Ștefan Herteg din Satu Nou de Sus, pe Nicolae Mureșan din Iadăra. Le aducem gânduri bune și urări de sănătate din partea colectivului care muncesc și simințim că lăsăm in fiecare loc la plecare Încredere și bucuria de a simți alături umărul tovarășului de muncă, grija deosebită a regimului nostru fată de om. ION MAȘTE1 Arhitectul Iuliu Marx de la D.S.A.P.C. Maramureș lucrează proiectul unui viitor obiectiv băimărean.