Pentru Socialism, septembrie 1967 (Anul 17, nr. 4231-4256)
1967-09-01 / nr. 4231
r k La început de an forestier Astăzi, în viața forestierilor de pe întregul cuprins al regiunii noastre are loc un eveniment de seamă, începerea noului sezon de tăiere în exploatări. Ce măsuri au fost luate, ce eforturi au fost depuse pentru ca întreaga muncă a forestierilor să capete un curs nou avînd drept scop principal valorificarea superioară a masei lemnoase și sporirea eficienței economice a întregii activități? Ne răspunde Gheorghe Borșe, inginer șef adjunct al Direcției regionale de exploatare, transport și industrializare a lemnului (D.R.E.T.I.L.) Maramureș. O primă întrebare: — Cu ce se soldează activitatea de pînă acum a forestierilor din regiune și care sînt principalele măsuri în vederea deschiderii noului an. — Pentru a aprecia stadiul pregătirilor viitorului an trebuie să pornim de la forestier cîteva cifre ce caracterizează muncii noastre. Este vorba esența in primul rînd de creșterea indicilor de utilizare a masei lemnoase și de îndeplinirea sarcinilor de producție care ne-au stat în țață în această perioadă. In anul forestier 1967 am realizat indici de utilizare mai mari decit cei planificați la fag cu 2,8 la sută, din care la bușteni de 3,4 la sută. Sporuri însemnate se înregistrează și la rășinoase și la alte esențe. In anul forestier 1967—1968, deși volumul tăierilor se va reduce, indicii de utilizare vor crește cu circa 4 la sută la rășinoase, 3,5 la sută la fag și cu 8 la sută la diverse esențe tari. Realizarea acestor indicatori necesită o minuțioasă organizare a muncii, verificarea și punerea în stare de funcționare a întregii baze tehnice. Realizarea planului pe anul 1 1968 este condiționată în primul rînd de încheierea cu succes sarcinilor de plan pe anul în curs. De data aceasta, mai precis pînă ieri, sintem în avans cu 32.800 n.c. diverse produse forestiere. rAm creat acest avans în producția curentă pentru a putea trece la formarea stocurilor tehnice pentru iarnă încă din primele zile ale lunii octombrie. Pentru producția anului 1968 ne-am fixat un volum de lemn în stocuri tehnice de 55.000 m.c., în fazele fasonat, scos apropiat. stocurilor tehnice se va formarea efectua potrivit unor grafice pe parchete Si guri de exploatare, astfel ca fiecare din ele să dispună de acces la drumuri de scoatere și de posibilități tehnice de transport. Menționăm că în actualul an forestier dispunem de 58 funiculare pasagere, 225 tiere, 5 încărcătoare tractoare cucu furci frontale etc. Cu aceste utilaje urmează a se realiza în viitorul an un indice de mecanizare pe procese tehnologice de 90 la sută la doborît-secționat, 75 la sută scos-apropiat și 50 la sută încărcat-descărcat. Exploatările vor începe mai întîi cu locurile mai îndepărtate, creînd astfel posibilitatea ca acestea să fie limitate înainte de căderea zăpezilor. Ce alte măsuri au fost asigurate în vederea începerii anului forestier, ne referim la condițiile de lucru și cazare ale muncitorilor. — Pentru cele 279 parchete în care se va lucra în viitorul an dispunem de 260 de cabane, cu un spațiu de cazare de 8.000 locuri. Pentru aprovizionarea muncitorilor există 26 magazine alimentare, 20 puncte de desfacere a alimentelor aparținînd O.C.L. și U.R.C.C. Există de asemenea 26 băi instalate pentru muncitori. Precizăm că în 1968 vom dispune de 110 cabane cu un grad de confort ridicat. — Deunăzi am trecut prin cîteva parchete din Valea Runcului aparținînd I.F. Sighet. Ne-am interesat și despre stadiul pregătirilor pentru noul an forestier. Am constatat că ele au fost terminate din vreme în afară de drumurile forestiere. — Intr-adevăr drumurile auto constituie la ora actuală osatura transporturilor noastre forestiere. Prețul de cost cu mijloacele auto este mult mai redus, iar eforturile mai puține. Sunt terminate sau în construcție 636 km de drumuri forestiere care vor deservi producția anului 1968. Devieri de la graficele de execuție s-au produs nu numai aici, ci și la alte întreprinderi forestiere. Măsurile pentru impulsionarea lucrărilor construcției de drumuri sînt îndreptate astfel ca pînă la sfîrșitul trimestrului IV ele să fie date spre exploatare în întregime. Paralel cu aceasta mai trebuie efectuate reparațiile unor cabane, verificarea spațiilor de depozitare a legumelor etc. Obiectivele fixate în planul de acțiune pentru pregătrea noului an forestier, controlul și îndrumarea ce se efectuează pe teren zi de zi sunt în măsură să înlăture orice carență care ar dăuna producției, asigurând o productivitate înaltă și ritmicitatea muncii încă din primele zile de lucru. Convorbire consemnată de T. MIHAI A Anul XVII Nr. 4231 Vineri 1 septembrie 1967 4 pagini — 25 bani SUB PELERINA AUTOCRITICII Recunoașterea în mod deschis și sincer a greșelilor proprii e o expresie a dorinței de a le înlătura, o premisă a îmbunătățirii muncii. Autocritica, făcută în deplină cunoștință a deficiențelor și a cauzelor lor, permite luarea celor mai eficiente măsuri de ajutorare a celui care a greșit pentru a-și lichida lipsurile. Dimpotrivă, o autocritică formală, neînsoțită de străduința de înlăturare a lipsurilor e o înșelare și contribuie la slăbirea atenției colectivului și, deci, la perpetuarea deficiențelor. Sub pelerina autocriticii formale se ascunde adeseori nepăsarea; acest fel de autocritică e ca un nor de praf aruncat în fața celor ce-ar dori să te îndrepți, să te ajute în înlăturarea propriilor lipsuri. O autocritică formală este însoțită de multe ori de cele mai sforăitoare angajamente. — Tovarăși, recunosc că am greșit,merit orice sancțiune, dar permitefi-mi să mă îndrept, să dovedesc prin întreaga mea comportare că... îmi iau angajamentul să nu mai... să... etc., etc. Cam așa se tînguia cu vreun an în urmă Adalbert Barta, pe atunci șef de coloană la Autobaza nr. 3 din Satu Mare, în fața comuniștilor care discutau despre abaterile sale. Dar să reluăm firul întîmplărilor care l-au adus pe acest om, care nu pierdea niciodată prilejul de a se lăuda cu laturile bune ale activității sale de pînă atunci, în situația de a primi o aspră sancțiune de partid: ...Pe șSiciua dinspre Baia Mare gonea o mașină. Lingă șofer, șeful de coloană Adalbert Barta. Luase cîteva țuici și acum i se părea că prea încet zboară în urmă plopii de pe marginea șoselei și pietrele kilometrice. — Dă-mi să conduc eu! — Păi, nu se poate, știți... — Sunt șeful tău...! Și fără să mai țină seama de protestele șoferului l-a dat la o parte și a început să conducă el. Motociclistul, care venea din față, a observat traseul sinusoidal al mașinii și a tras la o parte. Numai că aceasta a dus la un accident grav. In loc să-și recunoască deschis greșeala, Adalbert Barta a căutat la început să se „scalde", să-și diminueze vina. — Am vrut doar să încerc dacă știu conduce... Eram atent la aparatura de bord și nu priveam în față... N-a fost cine știe ce... Faptele se încăpățînau însă să vorbească despre un abuz în serviciu, despre un grav accident de circulație. Tovarășii de muncă au încercat să-i arate că asemenea „nevinovate încercări" pot duce la pierderea de vieți omenești, la pagube materiale, i s-a amintit și despre alte abateri săvîrșite în serviciu. Adalbert a schimbat atunci placa. S-au năpădit lacrimile, a început să se „căiască", să-și ia angajamente. Sperîndu-se într-o îndreptare a lui și avîndu-se în vedere și unele rezultate obținute pînă atunci în muncă, i s-a dat o sancțiune mai ușoară decit cea propusă inițial. Zilele trecute la J autobaza nr. 1 din Baia Mare se discuta despre abaterile unui oarecare Adalbert Barta, șeful coloanei auto Ulmeni. Se spunea că primise de la cetățeanul Valentin Pop din Bicaz 1.000 lei pentru transport de balast, pentru care a taxat doar 270 lei, restul intrînd în buzunarul lui. A dispus țefsrant și Vasile Curza și altora să facă niște transporturi pentru Gheorghe Petre din Cehu Silvaniei de la care primise 400 lei, dintre care n-a vărsat nici unul la autobază. De la Andrei Ioan a luat 600 lei taxînd doar M. FILIMON (Continuare in pag. a 3-a) L încheierea vizitei în Republica Socialistă România a primului ministru și ministru al afacerilor externe al Danemarcei, Jens Otto Krag la invitația președintelui Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, primul ministru și ministru al afacerilor externe al Danemarcei, Jens Otto Krag, împreună cu soția, a făcut o vizită oficială în România între 25 și 31 august 1967. Oaspeții danezi au vizitat capitala, orașul Constanța, stațiunile Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Muzeul Arheologic din Constanța, stațiunea experimentală hortiviticolă Murfatlar, Valea Prahovei și unele obiective economice din regiunile Ploiești și Brașov, luînd cunoștință de realizările obținute de țara noastră în diverse domenii de activitate. In timpul vizitei sale în Republica Socialistă România, Jens Otto Krag a fost primit de Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Cu acest prilej a avut loc un schimb rodnic de vederi privind dezvoltarea relațiilor româno-daneze și unele probleme actuale ale situației internaționale. După întrevedere, secretarul general al C.C. al P.C.R., impreună cu sofia au oferit un dejun în onoarea primului ministru al afacerilor ministru și externe al Danemarcei, Jens Otto Krag, și a soției sale. Domnia sa a fost primit, de asemenea, de președintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica. Intre (Continuare In pag. a 4-a) Plecarea din București toi la amiază a părăsit Bucureștiul primul ministru și ministru al afacerilor externe al Danemarcei, Jens Otto Krag, împreună cu soția, care la invitația președintelui Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a făcut o vizită oficială în țara noastră: înaltul oaspete danez a fost însoțit de Svend Aage Sandager Jeppesen, ambasadorul Danemarcei la București, Jens Christensen, ambasador, subsecretar de stat adjunct în Ministerul Afacerilor Externe, Gunnar Leidenfaden, ambasador, subsecretar de stat adjunct în Ministerul Afacerilor Externe, Kai Johansen, subsecretar de stat adjunct în Ministerul Afacerilor Externe, Richard Wagner Hansen, consilier al Ambasadei Danemarcei la București, Per Green și Soren-Ole Olsen, secretari ai primului ministru. Primul ministru și ministru al afacerilor externe al Danemarcei, și soția au fost salutați la aeroport de președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurar, și soția, Corneliu Mănescu, ministru al afacerilor și soția, Pompiliu Macovei, externe, președintele C.S.C.A., Gheorghe Cioară, ministrul terior, Mihai Suder, comerțului exministrul economiei forestiere, Bucur Șchiopu, ministrul industriei alimentare, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Gheorghe Ploeșteanu, ambasadorul României la Copenhaga. Pe aeroport se aflau, de asemenea, conducători ai unor instituții centrale, generali și ofițeri superiori, ziariști români și străini. Au fost de față șefi ai unor misiuni diplomatice acreditați la București. Pe aeroport erau arborate drapelele de stat ale României și Danemarcei. După intonarea imnurilor de stat ale celor două țări, primul ministru al Danemarcei și președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România au trecut în revistă garda de onoare aliniată pe aeroport. Oaspeții și-au luat apoi un călduros rămas bun de la persoanele oficiale aflate pe aeroport. Un grup de pionieri a oferit flori. (Agerpres) Tovarășul Ion Gheorghe Maurer a primit delegația Adunării Naționale Franceze Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii România, Ion Gheorghe Socialiste Maurer, a primit joi dimineața delegația Adunării Naționale Franceze, condusă de Achille Peretti, vicepreședinte al Adunării Naționale, care se află în țara noastră la invitația Marii Adunării Naționale. In timpul întrevederii, care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, au fost discutate probleme cu privire la relațiile dintre cele două țări. (Agerpres) ÎN CURÎND ȘCOLILE ÎȘI DESCHID PORȚILE. V-ați aprovizionat cu cele necesare ? Ne mai despart puține zile pînă c\nd clopoțeii vor suna in sute și sute de școli [UNK] începerea unui nou an de școală, a unui an nou de muncă asiduă ,pentru cadrele didactice și pentru cei peste 130.000 de elevi din Maramureș. Ca de obicei, începerea noului an școlar vine cu un noian de probleme ce se cer rezolvate din timp. Cum s-au pregătit organele și organizațiile competente pentru acest eveniment? Pentru a răspunde întrebării, redacția ziarului nostru a întreprins un raid prin cîteva magazine specializate în desfacerea cărților, rechizitelor și uniformelor școlare. Prima ușă pe care am deschis-o a fost la... „Librăria noastră" Responsabilul librăriei, tovarășul Ioan Șuta, ne-a dat relații bogate, din care consemnăm doar cîteva. In orașul Baia Mare au și fost difuzate tuturor școlilor peste 120.000 de manuale școlare, a căror valoare depășește suma de 670.000 lei. Se știe că aceste manuale sînt distribuite gratuit elevilor. Alte cîteva titluri tipărite în cursul lunilor iulie și augus se află în prezent în depozite în curînd vor fi la rîndul lor difuzate școlilor care le-au comandat. Și în plus, un lucru care prezintă interes deosebit pentru tot elevii și implicit pentru părinți librăria s-a aprovizionat cu o serie de lucrări valoroase apărute în colecția cu profil enciclopedic „LICEUM" care cuprinde volume de informare literară, artistică și științifică, axate pe principalele discipline predate în procesul de învățămînt. In cele șapte numere apărute pînă în prezent este cuprinsă o bună parte din bibliografia obligatorie pentru clasele IX—XII. De asemenea au fost aduse în librărie primele zece numere apărute în colecția „BIBLIOTECA ȘCOLARULUI" care cuprinde culegeri de texte literare pentru uzul elevilor din clasele V— VIII. Fiecare elev are deci posibilitatea de a-și organiza o bibliotecă personală, bogată, aspectuoasă și ieftină. I. CRINGAȘU (Continuare în pag. a 3-a) C.I.L. Sighetul Marmației. Aspect din secția de furnir. Dicționarul limbii române moderne ne lămurește ce înseamnă cuvintul UITUC. „Care uită ușori care are memorie slabă, ext. distrat, zăpăciți..“ p. După această precizare să tratăm consecințele acestei Însușiri. Să luăm un caz des Intilnit. Intri, de pildă, intr-un local de alimentație publică. Te așezi la masă cu gândul să servești o gustare. Ospătarul, omul îmbrăcat in halat alb, trece o dată, de două ori, de trei ori prin apropiere și nu te întreabă nici măcare „negri ți-i ochii?“. Te lasă să aștepți. Numai cind observă că dai semne de nerăbdare își aduce... aminte să se prezinte cu obișnuita întrebare: „Ce pohtiti?“... Paci comanda, dar iar trebuie să aștepți. Și, in sfirșit, după ce te anunță de citeva ori că vine del abia apoi iți vezi jumătate dorința împlinită. Pentru că și după ce ai reușit, cu chiu cu vai, să servești ceva, ești din nou dat uitării. De data aceasta, ospătarul nu vine după piatot, necesitind alte apeluri. După ce un sfîrșit ai plătit, urmează scotocitul prin buzunare. Ospătarul cu pricina nu are pentru a da restul. mărunțiș „Așteptați un minut că fac rost“, spune el prins de grabă. Pleacă și „uită“ să se mai reîntoarcă... Și astfel, uitarea unor ospătari este plătită scump: in timp, nervi și bani. Acesta este numai un aspect al consecințelor provocate de unii uituci. In multe cazuri sunt și mai grave, daunele atrăgind după sine ■ însemnate pagube din avutul obștesc. Un exemplu e suficient de concludent. In ziua de 8 august a.c. în Stafia C.F.R. Baia ■ [UNK] Mare sosește un vagon încărcat cu îngrășăminte chimice pentru cooperativele agricole de producție din Groși și Satu Nou de Sus. Personalul stafiei, din dorința de a elibera vagonul respectiv de incărcătură și a-1 pune în circulație cit mai grabnic, a încunoștințat de îndată conducerile celor două unități despre sosirea îngrășămintelor. Astfel, prima s-a prezentat și a ridicat cantitatea ce i se cuvenea. Cei de la C.A.P. Satu Nou de Sus insă au uitat de ingrășăminte, ele aflindu-se și in ziua de 26 august îngrămădite pe peronul stafiei. Intr-o convorbire telefonică, tovarășa Lucreția Rogojan, contabila cooperativei agricole, ne spunea că ea personal nici nu a auzit despre aceste îngrășăminte chimice. A rămas pur și simplu uimită: „Poate că magazinerul sau președintele cooperativei cunosc, dar ei se ocupă azi cu valorificarea prunelor. Așa că ar fi uitat, probabil. Dar magazinatul acestor îngrășăminte costă bani, nu glumă. Ne-ar plăcea să credem că nu cooperativa agricolă va avea de suferit, ci uitucii tn cauză. Bineînțeles că la taxa magazinajului mai trebuie adăugate și pierderile ce s-au înregistrat prin modul „gospodăresc" in care s-au păstrat ingrășămintele chimice pe peronul stafiei. Toți sacii în care erau ambalate tele s-au spart, ingrășămindevenind un morman amestecat cu diverse impurități. Poate că astfel uitucii de la această unitate agricolă se vor vindeca de suferință și își vor aduce aminte că nu se pot juca cu banii cooperativei. Dar uituci se mai găsesc și in alte sectoare. Unii uită să achite chiria, taxa pentru lumină și apă, aifii, care împrumută cărți de la bibliotecă uită să se restituie... Și sub cite forme nu se manifestăl Un lucru trebuie refinut: in timp ce aceștia „uită" să-și facă datoria in mod conștiincios, pretențiile lor fată de societate nu sunt uitate. Dimpotrivă. De aceea se impune și intr-un caz și in altul ca acești uituci să fie trași de minecă și făcuți să-și aducă aminte... A. VLADIMIR PUNCTE DE VEDERE UITUCII CU ROGOZUI PIPIRIG NU SPOREȘTE PRODUCȚIA DE LAPTE In situația statistică din 29 iulie a.c., care reliefează rezultatele obținute la principalii indicatori din zootehnie, cooperatorii din Bogdand au consemnat la producția medie pe cap de vacă, furajată 480 litri de lapte. Cu asemenea producție ei se situează mult sub nivelul realizărilor medii ale raionului. Președintele cooperativei, Francisc Nagy, stă foarte calm, „consolîndu-se" cu ideea că mai există cooperative care au obținut producții și mai scăzute. Este mai ușor de reținut pentru dînșii faptul că la Lelei, Băița, Sălsig, Nofig s-au obținut doar 301—440 litri lapte de la fiecare vacă, decît că la Stremț, Arduzel, Odești, Bîrsău de Jos s-a obținut în șapte luni o producție medie de 750—919 litri pe de vacă furajată. Producția cap de lapte, relativ bună, obținută de aceste cooperative, ca și de multe altele, reprezintă concretizarea măsurilor luate pentru consolidarea factorilor de bază în sporirea producțiilor: rasa de vaci, hrana oferită, iscusința crescătorilor și îngrijirea acordată animalelor. Nu se poate vorbi de existența unei rase specializate în ducția de lapte la nici una prodin cooperative. Animalele existente în unități, deci și la Bogdand, sînt din rasa Bălțată românească, iar, cîteva exemplare metiși din rasa Brună de Maramureș. Deosebiri esențiale se observă totuși în felul diferit cum se urmărește instalarea fiziologice de gestație, fătare stării și lactafie. La Bogdand, bunăoară, de montă și fătări există planul doar pe hîrtie, căci eșalonarea acestora se face la voia întîmplării, fără intervenția calificată a organelor tehnice și veterinare. Din cele 54 vaci în lactafie, doar 20 au fătat în cursul anului, celelalte fiind în lactafie prelungită de unul și doi ani. Monta naturală (de ce nu artificială?), care se practică aici, nu este în măsură să asigure instalarea gestației deoarece depistarea căldurilor ovulatorii se face spontan și sporadic. „Selecția" se rezumă la scoaterea din efectiv a exemplarelor sterile și cu carențe fiziologice. Unde sînt registrele genealogice, fișele de înregistrare individuală a valorii animalelor? Ing. MIRGEA POP (Continuare în pag. a 2-a) r l