Pentru Socialism, septembrie 1967 (Anul 17, nr. 4231-4256)

1967-09-01 / nr. 4231

r k La început de an forestier Astăzi, în viața forestierilor de pe întregul cuprins a­l regiunii noastre are loc un eveniment de seamă, începerea noului sezon de tăiere în exploatări. Ce măsuri au fost luate, ce e­­forturi au fost depuse pentru ca întreaga muncă a forestierilor să capete un curs nou avînd drept scop principal valorificarea supe­rioară a masei lemnoase și spori­rea eficienței economice a între­gii activități? Ne răspunde Gheor­­ghe Borșe, inginer șef adjunct al Direcției regionale de exploatare, transport și industrializare a lemnului (D.R.E.T.I.L.) Maramu­reș. O primă întrebare: — Cu ce se soldează activita­tea de pînă acum a forestierilor din regiune și care sînt principa­lele măsuri în vederea deschi­derii noului an. — Pentru a aprecia stadiul pre­gătirilor viitorului an trebuie să pornim de la forestier cîteva cifre ce caracterizează muncii noastre. Este vorba esența in primul rînd de creșterea indicilor de utilizare a masei lemnoase și de îndeplinirea sarcini­lor de pro­ducție care ne-au stat în țață în această perioadă. In anul forestier 1967 am realizat indici de utili­zare mai mari decit cei planifi­cați la fag cu 2,8 la sută, din ca­re la bușteni de 3,4 la sută. Spo­ruri însemnate se înregistrează și la rășinoase și la alte esențe. In anul forestier 1967—1968, deși vo­lumul tăierilor se va reduce, in­dicii de utilizare vor crește cu circa 4 la sută la rășinoase, 3,5 la sută la fag și cu 8 la sută la diverse esențe tari. Realizarea a­­cestor indicatori necesită o minu­țioasă organizare a muncii, verifi­carea și punerea în stare de func­ționare a întregii baze tehnice. Realizarea planului pe anul 1 1968 este condiționată în primul rînd de încheierea cu succes sarcinilor de plan pe anul în curs.­­ De data aceasta, mai precis pînă ieri­, sintem­ în avans cu 32.800­­ n.c. diverse produse forestiere. rAm creat acest avans în produc­ția curentă pentru a putea trece la formarea stocurilor tehnice pentru iarnă încă din primele zile ale lunii octombrie. Pentru pro­ducția anului 1968 ne-am fixat un volum de lemn în stocuri tehnice de 55.000 m.c., în fazele fasonat, scos­ apropiat. stocurilor tehnice se va formarea efectua potrivit unor grafice pe parchete Si guri de exploatare, astfel ca fiecare din ele să dispună de acces la drumuri de scoatere și de posibilități tehnice de trans­port. Menționăm că în actualul an forestier dispunem de 58 funicula­­re pasagere, 225 tiere, 5 încărcătoare tractoare cu­cu furci frontale etc. Cu aceste utilaje urmează a se realiza în viitorul an un indice de mecanizare pe procese tehnologice de 90 la su­tă la doborît-secționat, 75 la sută scos-apropiat și 50 la sută încărcat-descărcat. Exploatările vor începe mai întîi cu locurile mai îndepărtate, creînd astfel posibilitatea ca­­ acestea să fie limitate înainte­­ de căderea ză­pezilor.­­ Ce alte măsuri au fost asi­gurate în vederea începerii anu­lui forestier, ne referim la condi­țiile de lucru și cazare ale mun­citorilor. — Pentru cele 279 parchete în care se va lucra în viitorul an dispunem de 260 de cabane, cu un spațiu de cazare de 8.000 locuri. Pentru aprovizionarea muncitorilor există 26 magazine alimentare, 20 puncte de desface­re a alimentelor aparținînd O.C.L. și U.R.C.C. Există de asemenea 26 băi instalate pentru muncitori. Precizăm că în 1968 vom dispune de 110 cabane cu un grad de confort ridicat. — Deunăzi am trecut prin cî­teva parchete din Valea Runcu­­lui aparținînd I.F. Sighet. Ne-am interesat și despre stadiul pre­gătirilor pentru noul an fores­tier. Am constatat că ele au fost terminate din vreme în afară de drumurile forestiere. — Intr-adevăr drumurile auto constituie la ora actuală osa­tura transporturilor noastre fo­restiere. Prețul de cost cu mijloa­cele auto este mult mai redus, iar eforturile mai puține. Sunt termi­nate sau în construcție 636 km de drumuri forestiere care vor deservi producția anului 1968. Devieri de la graficele de execu­ție s-au produs nu numai aici, ci și la alte întreprin­deri forestiere. Măsurile pentru impulsionarea lucrărilor construc­ției de drumuri sînt îndreptate astfel ca pînă la sfîrșitul trimes­trului IV ele să fie date spre ex­ploatare în întregime. Paralel cu aceasta mai trebuie efectuate reparațiile unor cabane, verifica­rea spațiilor de depozitare a legu­melor etc. Obiectivele fixate în planul de acțiune pentru pregă­­tre­a noului an­ forestier, contro­lul și îndrumarea ce se efectuea­ză pe teren zi de zi sunt în mă­sură să înlăture orice carență care ar dăuna producției, asi­gurând o productivitate înaltă și ritmicitatea muncii încă din pri­mele zile de lucru. Convorbire consemnată de T. MIHAI A Anul XVII Nr. 4231 Vineri 1 septembrie 1967 4 pagini — 25 bani SUB PELERINA AUTOCRITICII Recunoașterea în mod deschis și sincer a greșelilor proprii e o expresie a dorinței de a le înlă­tura, o premisă a îmbunătățirii muncii. Autocritica, făcută în de­plină cunoștință a deficiențelor și a cauzelor lor, permite luarea ce­lor mai eficiente măsuri de aju­torare a celui care a greșit pen­tru a-și lichida lipsurile. Dimpotri­vă, o autocritică formală, neînso­­țită de străduința de înlăturare a lipsurilor e o înșelare și contri­buie la slăbirea atenției colecti­vului și, deci, la perpetuarea de­ficiențelor. Sub pelerina autocri­ticii formale se ascunde adeseori nepăsarea; acest fel de autocri­tică e ca un nor de praf aruncat în fața celor ce-ar dori să te în­drepți, să te ajute în înlăturarea propriilor lipsuri. O autocritică formală este însoțită de multe ori de cele mai sforăitoare anga­jamente. — Tovarăși, recunosc că am greșit,­­merit orice sancțiune, dar permitefi-mi să mă îndrept, să dovedesc prin întreaga mea com­portare că... îmi iau angajamen­tul să nu mai... să... etc., etc. Cam așa se tînguia cu vreun an în urmă Adalbert Barta, pe atunci șef de coloană la Autoba­za nr. 3 din Satu Mare, în fața comuniștilor care discutau despre abaterile sale. Dar să reluăm firul întîmplări­­lor care l-au adus pe acest om, care nu pierdea niciodată prile­jul de a se lăuda cu laturile bune ale activității sale de pînă atunci, în situația de a primi o aspră sancțiune de partid: ...Pe șSiciua dinspre Baia Ma­re gonea o mașină. Lingă șofer, șeful de coloană Adalbert Barta. Luase cîteva țuici și acum i se părea că prea încet zboară în ur­mă plopii de pe marginea șoselei și pietrele kilometrice. — Dă-mi să conduc eu! — Păi, nu se poate, știți... — Sunt șeful tău...! Și fără să mai țină seama de protestele șoferului l-a dat la o parte și a început să conducă el. Motociclistul, care venea din față, a observat traseul sinusoidal al mașinii și a tras la o parte. Nu­mai că aceasta a dus la un acci­dent grav. In loc să-și recunoască deschis greșeala, Adalbert Barta a căutat la început să se „scalde", să-și diminueze vina. — Am vrut doar să încerc da­că știu conduce... Eram atent la aparatura de bord și nu priveam în față... N-a fost cine știe ce... Faptele se încăpățînau însă să vorbească despre un abuz în ser­viciu, despre un grav accident de circulație. Tovarășii de muncă au încercat să-i arate că asemenea „nevinovate încercări" pot duce la pierderea de vieți omenești, la pagube materiale, i s-a amintit și despre alte abateri săvîrșite în serviciu. Adalbert a schimbat atunci pla­ca. S-au năpădit lacrimile, a înce­put să se „căiască", să-și ia an­gajamente. Sperîndu-se într-o în­dreptare a lui și avîndu-se în ve­dere și unele rezultate obținute pînă atunci în muncă, i s-a dat o sancțiune mai ușoară decit cea pro­pusă inițial. Zilele trecute la J autobaza nr. 1 din Baia Mare se discuta despre abaterile unui oarecare Adalbert Barta, șeful coloanei auto Ulmeni. Se spunea că primise de la cetă­țeanul Valentin Pop din Bicaz 1.000 lei pentru transport de ba­last, pentru care a taxat doar 270 lei, restul intrînd în buzunarul lui. A dispus țefsrant și Vasile Curza și altora să facă niște transporturi pentru Gheorghe Petre din Cehu Silvaniei de la care primise 400 lei, dintre care n-a vărsat nici unul la autobază. De la Andrei Ioan a luat 600 lei taxînd doar M. FILIMON (Continuare in pag. a 3-a) L încheierea vizitei în Republica Socialistă România a primului ministru și ministru al afacerilor externe al Danemarcei, Jens Otto Krag la invitația președintelui Con­siliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, primul ministru și minis­tru al afacerilor externe al Dane­marcei, Jens Otto Krag, împreună cu soția, a făcut o vizită oficială în România între 25 și 31 august 1967. Oaspeții danezi au vizitat capita­la, orașul Constanța, stațiunile Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Muzeul Arheologic din Constanța, stațiunea experimentală hortiviti­colă Murfatlar, Valea Prahovei și unele obiective economice din regiunile Ploiești și Brașov, luînd cunoștință de realizările obținute de țara noastră în diverse dome­nii de activitate. In timpul vizitei sale în Repu­blica Socialistă România, Jens Otto Krag a fost primit de Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Cu acest prilej a avut loc un schimb rodnic de vederi privind dezvoltarea rela­țiilor româno-daneze și unele pro­­bleme actuale ale situației interna­­ționale. După întrevedere, secre­­tarul general al C.C. al P.C.R., im­­preună cu sofia au oferit un dejun în onoarea primului ministru al afacerilor ministru și externe al Danemarcei, Jens Otto Krag, și a soției sale. Domnia sa a fost primit, de ase­menea, de președintele Consiliu­lui de Stat, Chivu Stoica. Intre (Continuare In pag. a 4-a) Plecarea din București toi la amiază a părăsit Bucu­­reștiul primul ministru și ministru al afacerilor externe al Danemar­cei, Jens Otto Krag, împreună cu soția, care la invitația președin­telui Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a făcut o vizi­tă oficială în țara noastră: înaltul oaspete danez a fost însoțit de Svend Aage Sandager Jeppesen, ambasadorul Danemar­cei la București, Jens Christen­sen, ambasador, subsecretar de stat adjunct în Ministerul Aface­rilor Externe, Gunnar Leidenfa­den, ambasador, subsecretar de stat adjunct în Ministerul Afa­cerilor Externe, Kai Johansen, subsecretar de stat adjunct în Ministerul Afacerilor Externe, Richard Wagner Hansen, consilier al Ambasadei Danemarcei la Bu­curești, Per Green și Soren-Ole Olsen, secretari ai primului mi­nistru. Primul ministru și ministru al afacerilor externe al Danemarcei, și soția au fost salutați la aero­port de președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socia­liste România, Ion Gheorghe Mau­rar, și soția, Corneliu Mănescu­, ministru al afacerilor și soția, Pompiliu Macovei, externe, pre­ședintele C.S.C.A., Gheorghe Cioară, ministrul terior, Mihai Suder, comerțului ex­ministrul e­­conomiei forestiere, Bucur Șchio­­pu, ministrul industriei alimenta­re, George Macovescu, prim-ad­­junct al ministrului afacerilor ex­terne, Gheorghe Ploeșteanu, am­basadorul României la Copenha­ga.­­ Pe aeroport se aflau, de ase­menea, conducători ai unor insti­tuții centrale, generali și ofițeri superiori, ziariști români și străini.­­­ Au fost de față șefi ai unor mi­siuni diplomatice acreditați la­ București. Pe aeroport erau arborate dra­pelele de stat ale României și Danemarcei. După intonarea imnurilor de stat ale celor două țări, primul­ ministru al Danemarcei și preșe­­­dintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România au trecut în revistă garda de o­­noare aliniată pe aeroport.­ Oaspeții și-au luat apoi un căl­duros rămas bun de la persoanele oficiale aflate pe aeroport. Un grup de pionieri a oferit flori. (Agerpres) Tovarășul Ion Gheorghe Maurer a primit delegația Adunării Naționale Franceze Președintele Consiliului de Mi­niștri al Republicii România, Ion Gheorghe Socialiste Maurer, a primit joi dimineața delegația Adunării Naționale Franceze, con­dusă de Achille Peretti, vicepre­ședinte al Adunării Naționale, ca­re se află în țara noastră la invi­tația Marii Adunării Naționale. In timpul întrevederii, care s-a desfășurat într-o atmosferă cor­dială, au fost discutate probleme cu privire la relațiile dintre cele două țări. (Agerpres) ÎN CURÎND ȘCOLILE ÎȘI DESCHID PORȚILE. V-ați aprovizionat cu cele necesare ? Ne mai despart puține zile pînă c\nd clopoțeii vor suna­­ in sute și sute de școli [UNK] începerea unui nou an de școală, a unui an nou de muncă asiduă ,pentru cadrele didactice și pentru cei peste 130.000 de elevi din Maramureș. Ca de obicei, începerea noului an școlar vine cu un no­ian de probleme ce se cer rezolvate din timp. Cum s-au pre­gătit organele și organizațiile competente pentru acest eve­niment? Pentru a răspunde întrebării, redacția ziarului nostru a întreprins un raid prin cîteva magazine specializate în des­facerea cărților, rechizitelor și uniformelor școlare. Prima ușă pe care am deschis-o a fost la... „Librăria noastră" Responsabilul librăriei, tovară­șul Ioan Șuta, ne-a dat relații bo­gate, din care consemnăm doar cîteva. In orașul Baia Mare au și fost difuzate tuturor școlilor peste 120.000 de manuale școlare, a că­ror valoare depășește suma de 670.000 lei. Se știe că aceste ma­nuale sînt distribuite gratuit e­levilor. Alte cîteva titluri tipări­te în cursul lunilor iulie și augus se află în prezent în depozit­e în curînd vor fi la rîndul lor di­fuzate școlilor care le-au coman­dat. Și în plus, un lucru care pre­zintă interes deosebit pentru tot elevii și implicit pentru părinți librăria s-a aprovizionat cu o se­rie de lucrări valoroase apărute în colecția cu profil enciclopedic „LICEUM" care cuprinde volume de informare literară, artistică și științifică, axate pe principalele discipline predate în procesul de învățămînt. In cele șapte numere apărute pînă în prezent este cu­prinsă o bună parte din biblio­grafia obligatorie pentru clasele­ IX—XII. De asemenea au fost aduse în librărie primele zece nu­mere apărute în colecția „BIBLIO­TECA ȘCOLARULUI" care cuprin­de culegeri de texte literare pen­tru uzul elevilor din clasele V— VIII. Fiecare elev are deci posi­bilitatea de a-și organiza o biblio­tecă personală, bogată, aspectu­oasă și ieftină. I. CRINGAȘU (Continuare în pag. a 3-a) C.I.L. Sighetul Marm­a­­ției. Aspect din secția de furnir. Dicționarul limbii româ­ne moderne ne lămurește ce înseamnă cuvintul UI­TUC. „Care uită ușori ca­re are memorie slabă, ext. distrat, zăpăciți..“ p. După această precizare să tratăm consecințele a­­cestei Însușiri. Să luăm un caz des Intilnit. Intri, de pildă, intr-un local­ de a­­limentație publică. Te a­­șezi la masă cu gândul să servești o gustare. Ospăta­rul, omul îmbrăcat in ha­lat alb, trece o dată, de două ori, de trei ori prin apropiere și nu te întrea­bă nici măcare „negri ți-i ochii?“. Te lasă să aștepți. Numai cind observă că dai semne de nerăbdare își aduce... aminte să se prezinte cu obișnuita între­bare: „Ce pohtiti?“... Paci comanda, dar iar trebuie să aștepți. Și, in sfirșit, după ce te anunță de ci­­teva ori că vine del abia apoi iți vezi jumătate do­rința împlinită. Pentru că și după ce ai reușit, cu chiu cu vai, să servești ceva, ești din nou dat ui­tării. De data aceasta, os­pătarul nu vine după pia­tot, necesitind alte apeluri. După ce un sfîrșit ai plă­tit, urmează scotocitul prin buzunare. Ospătarul cu pricina nu are pentru a da restul. mărunțiș „Aș­teptați un minut că fac rost“, spune el prins de grabă. Pleacă și „uită“ să se mai reîntoarcă... Și astfel, uitarea unor ospă­tari este plătită scump: in timp, nervi și bani. Acesta este numai un aspect al consecințelor provocate de unii uituci. In multe cazuri sunt și mai grave, daunele atră­­gind după sine ■ însemnate pagube din avutul ob­ștesc. Un exemplu e sufi­­cient de concludent. In ziua de 8 august a.c. în Stafia C.F.R. Baia ■ [UNK] Mare sosește un vagon încărcat cu îngrășăminte­­ chimice pentru cooperativele agri­cole de producție din Groși și Satu Nou de Sus. Personalul stafiei, din do­rința de a elibera vago­nul respectiv de incărcă­tură și a-1 pune în circu­lație cit mai grabnic, a în­­cunoștințat de îndată con­ducerile celor două unități­­ despre sosirea îngrășămin­telor. Astfel, prima s-a prezentat și a ridicat can­titatea ce i se cuvenea. Cei de la C.A.P. Satu Nou de Sus insă au uitat de ingrășăminte, ele aflin­­du-se și in ziua de 26 au­gust îngrămădite pe pero­nul stafiei. Intr-o convorbire telefo­nică, tovarășa Lucreția Ro­­gojan, contabila cooperati­vei agricole, ne spunea că ea personal nici nu a auzit despre aceste îngrășăminte chimice. A rămas pur și simplu uimită: „Poate că magazinerul sau președin­tele cooperativei cunosc, dar ei se ocupă azi cu va­lorificarea prunelor. Așa că ar fi uitat, probabil­. Dar magazinatul acestor îngrășăminte costă bani, nu glumă. Ne-ar plăcea să credem că nu cooperativa agricolă va avea de sufe­rit, ci uitucii tn cauză. Bi­neînțeles­ că la taxa ma­­gazinajului mai trebuie a­­dăugate și pierderile ce s-au înregistrat prin mo­dul „gospodăresc" in care s-au păstrat ingrășămintele chimice pe peronul sta­fiei. Toți sacii în care e­­rau ambalate tele s-au spart, ingrășămin­­devenind un morman amestecat cu diverse impurități. Poate că astfel uitucii de la a­­ceastă unitate agricolă se vor vindeca de suferință și își vor aduce aminte că nu se pot juca cu banii cooperativei. Dar uituci se mai gă­sesc și in alte sectoare. Unii uită să achite chiria, taxa pentru lumină și apă, aifii, care împrumută cărți de la bibliotecă uită să se restituie... Și sub cite forme nu se manifestăl Un lucru trebuie refinut: in timp ce aceștia „uită" să-și facă datoria in mod con­știincios, pretențiile lor fa­tă de societate nu sunt ui­tate. Dimpotrivă. De aceea se impune și intr-un caz și in altul ca acești uituci să fie trași de minecă și făcuți să-și aducă aminte... A. VLADIMIR PUNCTE DE VEDERE UITUCII CU ROGOZ­UI PIPIRIG NU SPOREȘTE PRODUCȚIA DE LAPTE In situația statistică din 29 iu­lie a.c., care reliefează rezultate­le obținute la principalii indica­tori din zootehnie, cooperatorii din Bogdand au consemnat la pro­ducția medie pe cap de vacă, fu­rajată 480 litri de lapte. Cu asemenea producție ei se situează mult sub nivelul realiză­rilor medii ale raionului. Preșe­dintele cooperativei, Francisc Nagy, stă foarte calm, „conso­­lîndu-se" cu ideea că mai există cooperative care au obținut pro­ducții și mai scăzute. Este mai ușor de reținut pentru dîn­­șii faptul că la Lelei, Băița, Săl­­sig, Nofig s-au obținut doar 301—440 litri lapte de la fiecare vacă, decît că la Stremț, Ardu­­zel, Odești, Bîrsău de Jos s-a obținut în șapte luni o producție medie de 750—919 litri pe de vacă furajată. Producția cap de lapte, relativ bună, obținută de aceste cooperative, ca și de mul­te altele, reprezintă concretizarea măsurilor luate pentru consoli­darea factorilor de bază în spo­rirea producțiilor: rasa de vaci, hrana oferită, iscusința crescăto­rilor și îngrijirea acordată ani­malelor. Nu se poate vorbi de existența unei rase specializate în ducția de lapte la nici una pro­din cooperative. Animalele exis­tente în unități, deci și la Bog­dand, sînt din rasa Bălțată româ­nească, iar, cîteva exemplare me­tiși din rasa Brună de Maramu­reș. Deosebiri esențiale se ob­servă totuși în felul diferit cum se urmărește instalarea fiziologice de gestație, fătare stării și lactafie. La Bogdand, bunăoară, de montă și fătări există planul doar pe hîrtie, căci eșalonarea acesto­ra se­ face la voia întîmplării, fă­ră intervenția calificată a orga­nelor tehnice și veterinare. Din cele 54 vaci în lactafie, doar 20 au fătat în cursul anului, celelalte fiind în lactafie prelun­gită de unul și doi ani. Monta naturală (de ce nu artificială?), care se practică aici, nu este în măsură să asigure instalarea ges­­tației deoarece depistarea căl­durilor ovulatorii se face spon­tan și sporadic. „Selecția" se rezumă la scoate­rea din efectiv a exemplarelor sterile și cu carențe fiziologice. Unde sînt registrele genealogice, fișele de înregistrare individuală a valorii animalelor? Ing. MIRGEA POP (Continuare în­ pag. a 2-a) r l

Next