Pentru Socialism, octombrie 1967 (Anul 17, nr. 4257-4282)

1967-10-01 / nr. 4257

ZIUA A RECOLTEI stăzi în toate satele, ora­șele și centrele muncito­rești din regiune, ca de altfel în întreaga țară se săr­bătorește Ziua recoltei, zi ce constituie pentru țărănimea coo­peratistă, pentru toți oamenii muncii din agricultură un pri­lej de trecere în revistă a re­alizărilor obținute în activitatea economico-organizatorică a coo­perativelor agricole de produc­ție, a unităților agricole de stat și în dezvoltarea social-cultura­­lă a satelor. Ziua recoltei constituie actualizare­a unor vechi tradiții o prilejuite de strîngerea rodului muncii de peste un an, avînd ca fundal prefacerile înnoitoare ca­re s-au petrecut în viața sate­lor, creșterea continuă a nive­lului de trai al oamenilor mun­cii din agricultură. Această sărbătoare este în a­­celași timp o manifestare a bu­curiei muncii împlinite, a dra­gostei fată de patria noastră, a devotamentului și încrederii ne­mărginite în Partidul Comunist Român. Manifestările de astăzi au menirea de a aduce o con­tribuție la cultivarea tradițiilor înaintate și a obiceiurilor stră­vechi transmise din generație în generație cu asemenea oca­zii. In întîmpinarea Zilei recol­tei oamenii muncii de pe ogoa­re și-au sporit eforturile în e­­xecuta­rea însămînțărilor, a re­coltării culturilor tîrzii. In mai multe localități din regiune se desfășoară vaste lucrări de hi­droameliorații menite să pună în valoare noi supra­fețe agri­cole. De Ziua recoltei într-un cadru festiv se vor acorda stea­guri și diplome unităților frun­tașe privind cultura griului, pe baza concursului organizat în acest an de Uniunea Națională a Cooperativelor Agricole de Producție. Trecînd în revistă realizările obținute, Ziua recoltei constituie un prilej de a porni în noul an agricol cu un elan sporit, un îndemn de a munci mai bi­ne, mai organizat. In tot cursul zilei de astăzi în cămine culturale și în aer liber au loc programe cultural­­artistice, hore, jocuri distractive care trec în revistă frumosul port popular maramureșean și constituie prilej de valorificare a folclorului și a obiceiurilor tradiționale locale, de afirmare de noi talente de la sate. Printre manifestările ce se organizează cu prilejul acestei zile un loc important îl ocupă expozițiile de produse agricole care oferă vizitatorilor în mod sugestiv — prin produse, grafice, fotografii — rezultatele cele mai importante obținute, con­stituind în același timp și un eficace schimb de experiență. Un imbold pentru aplicarea în practica agricolă a tot ceea ce este mai înaintat. De asemenea, prin expozițiile cu vînzare ce se deschid azi la Baia Mare, Satu Mare, Cărei, Cavnic, Tg. tăpuș, Sighetul Marmatiei și în alte localități se va aduce o contribuție importantă la apro­vizionarea populației cu pro­duse agricole, îndeosebi cu le­gume și fructe. In cadrul aces­tor expoziții cu vînzare vor fi prezentate și produse industria­le de către unitățile comerțului de stat. Ziua recoltei va trebui să constituie un puternic îndemn ca sub îndrumarea organelor și organizațiilor de partid să se a­­sigure o mobilizare intensă a forțelor pentru strîngerea re­coltei culturilor tîrzii, desfășu­rarea însămînțărilor și arături­lor de toamnă, urgentarea ce­lorlalte lucrări agricole de se­zon, asigurînd premisele obține­rii unor producții mereu sporite și înfloririi unităților agricole din regiune. Aspect de la noua uzină de acid sulfuric a Combinatului chimico­­metalurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ din Baia Mare. Drumul minereului Consemnam, la înce­putul verii, despre eve­nimente noi pe Toroioaga, petrecute pe jos, de la „cartierul gene­ral" al exploratorilor minieri de la Baia Bor­­șa, un elicopter trans­porta, la cota 1.700, materiale de foraj, pră­jini, pompe, panouri, țevi etc. Au urmat zile fier­­binți. De vară. De mun­că indirjită. De în­trecere cu vremea. La punctul central de ob­servație —­­ un aflori­­ment menționat pe har­tă sub un index numai de geologi descifrat — se confruntau păreri. Oamenii aceștia — nu­miți pe dreaptă vorbă căutători pătrundeau de comori — cu închi­puirea in tainele pă­­mîntului. Un dialog viu se încinsese intre ei și munte. Am vorbit atunci de­spre Dumitru Solozan. Un tinăr geolog cu fa­­­­ța arsă de soarele verii. De șapte ani, de la ab­solvirea facultății, a ve­nit la Baia Borșa. Pu­tea să se stabilească in­tr-un oraș, să predea geologia sau geografia Intr-un liceu, dar preferat MUNTELE. L-a a luat pieptiș. I-a străbă­tut cărările cele mai­­ dificile. Zile in șir. Cu­­ ceilalți colegi de me­serie. De vreo doi ani s-a­­ împrietenit cu geolo­gul Tănăsescu­, venit și el la Baia Borșa de la facultate. Tinăr cu perspectivă. Perseverent. Pasiunile leagă strips nu numai meseriile, dar și sensibilele claviaturi a­­le sufletului. De vreo cinci ani, geologii au poposit mai mult pe Toroioaga. Au făcut studii. Au comple­tat hărți, au întregit planuri. Au făcut com­parații. Sondele au fost puse in funcțiune cu o lună înainte de termen. E­­chipele de sondori s-au întrecut in hărnicie. A­­veau experiența Șuio­­rului, Ilbei — cele mai tinere mine maramure­șene. Maistrul Constantin Vese­lu — om care are peste cincisprezece ani in meserie, mulți din­tre ei petrecuți pe cres­te de munți —, împreu­nă cu sondorii șefi Ioan Ciocean, Gheorghe Să­­lăjan, Francisc Sebe­s­­teny, loan Măluțan și alții — urmăreau cu atenția încordată dul de funcționare mo­a sondelor. Se avea in vedere evitarea oricărui accident tehnic pentru a ciștiga timp. Clipe prețioase in urmărirea minereului. Zile și nopți pe Toro­ioaga. Pline de emoții, generate de momentul întilnirii cu minereul. Zile și nopți de aștepta­re, în care oamenii a­­ceștia se gindeau nu numai la munca lor, ci și a minerilor de la Ba­ia Borșa, pentru care intilnirea cu minereul înseamnă perspectivă. .. .Intr-una ★ din zile­le lui septembrie ne a­­flăm în biroul directoru­lui întreprinderii de explorări miniere Ma­ramureș. Inginerul Cor­nel Grama ne vorbea despre munca geologi­lor și sondorilor. Am reținut că de la înce­putul anului s-a obți­nut o economie de 1.248.000 lei la prețul de cost. Au crescut ductivitatea muncii, pro­vi­tezele fizice de fora­re. S-a realizat cea mai bună eficiență e­­conomică a fondurilor investite. A venit vorba și de­spre oamenii care lu­crează pe Toroioaga, la cel mai înalt punct din țară unde se execută fo­raje de cercetare. Cele patru sonde sunt in lucru, ne-a spus tovară­șul Grama. Așteptăm, din clipă in clipă, rezul­tatul. Oamenii sunt a­­proape de minereu, sunt pe urmele lui. Au mai trecut citeva momente. Ni s-a vor­bit despre oamenii de la cota 1.700. A sunat prelung directorului telefonul. Fa(n a iradiat de o mare bucurie lăun­trică. O bucurie toni­că, venită tocmai de la oamenii care lucrau pe Toroioaga. Prima sondă a in­trat in zăcămint, ne-a spus directorul cu glasul încărcat de emoții tari. (Vestea s-a­­ comunicat imediat și la minister). Probele geologice a­­duse la concludente, suprafață sunt Pe Toro­ioaga, sondorii și geo­logii continuă munca. Cauză. Cercetează. Se bucură de succesele lor minerii din Baia Borșa... VASILE GAFTONE k m­uificalii majori Așadar generoasa alma mater își oferă iarăși amfiteatrele, bibliotecile și labora­toarele gajați pe fiilor ei în­drumul a­­firmării maxime capacității intelectua­a­le, al formării specia­listului de înaltă cla­să. Este un act cu semnificații de cultu­ră națională care-și manifestă prezența la fiecare început de oc­tombrie. Prin grija partidu­lui și guvernului s-a creat școlii noastre de toate gradele ca­drul de manifestare spirituală pe măsura celor mai înalte exi­gențe ale civilizației. Mii de dascăli sunt antrenați în îndeplini­rea nobilei misiuni de formare a noilor generații de specia­liști, ușurînd studen­ților ascensiunea spre cele mai înalte piscuri ale științei și culturii. Sute de labo­ratoare, sute de bi­blioteci, un înalt con­fort de studiu și via­tă. Iată cadrul în ca­­re-și desfășoară ac­tivitatea tineretul stu­dios din universitățile și instituțiile de învă­­țămînt superior din țara noastră. Studen­­țimii îi rămîne datoria de a fi preocupată în permanență de studiu, de pregătirea temeinică pentru pro­fesiunea aleasă. În­deplinirea acestei în­datoriri patriotice presupune multă pa­siune pentru profesia aleasă, disciplină în muncă și o vie curio­zitate pentru știință și cultură. Sărbătorirea deschi­derii noului an uni­versitar se desfășoară în decorul unui vast șantier ce ni-i oferă munca avîntată a în­tregului popor pentru atingerea obiectivelor prevăzute de cel de-al IX-lea Congres al partidului. Primele roade au­ și apărut. Vor urma mereu al­tele și altele ce vor depăși și visurile ce­le mai îndrăznețe ale Deschiderea noului an universitar strămoșilor noștri. Mulți dintre tinerii prezenți la deschide­rea noului an univer­sitar vor fi chemați să-și aducă la desăvîrșirea aportul chi­pului țării, la ridica­rea continuă a presti­giului poporului ro­mân în ochii celorlal­te popoare ale lumii. Bătrînul oraș de la poalele Dealului Flo­rilor va participa și el, alături de celelalte 14 centre universitare ale țării, la sărbătoa­rea de mîine. Institu­tul pedagogic din Ba­ia Mare" primește în sînul studențimii sale 235 de tineri venți ai liceelor. absol­A șaptea promoție de profesori pregătiți în Maramureș va simți mîine emoțiile debu­tului pe scena vieții universitare, începînd urcușul pe treptele măiestriei pedagogice. Căminul și cantina proaspăt renovate, laboratoarele și biblio­tecile îmbogățite, un mare număr de burse și cadre didactice bi­ne pregătite vin în întîmpinarea setei de cunoaștere a studen­­țimii băimărene. In fața corpului di­dactic universitar din Baia Mare se află sar­cini de mare răspun­dere. Ridicarea conti­nuă a calității învăță­­mântului, a nivelului de pregătire a cursu­rilor și asigurarea bunei desfășurări a seminariilor să constituie o trebuie per­manentă din partea preocupare celor ce sunt chemați să des­fășoare activitatea instructiv-educativă a studenților. In fata organizației de partid, U.T.C. și a cadrelor didactice, a asociației studenților se află o sarcină de importantă majoră: corelarea tu­turor acțiunilor în sensul unei pregătiri multilaterale a inte­lectualului de chemat să facă mîine față cu cinste misiunii ce-i va fi încredințată, întreaga suită de ac­țiuni trebuie să fie orientată spre forma­rea unei concepții sănătoase despre na­tură și societa­­te. Studenților să li se facă cunoscute principiile politicii partidului nostru, pro­gramul trasat de partid pentru înflori­rea continu­ă a Româ­niei socialiste. Progra­mul partidului nostru trebuie să servească drept călăuză în ac­tivitatea de creație a fiecărui student. Acum, înainte de darea startului, urăm din toată inima stu­denților și celor ce le îndrumă pașii mult succes în noul an uni­versitar! pare a unui nou canal. Cooperatorii din Botiz in timpul acțiunii de să­ Vizita în țara noastră a tovarășului Todor Jivkov In continuarea vizitei de prie­tenie pe care o face în țara noas­tră, tovarășul Todor Jivkov și soția, împreună cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, și soția, au fost în zilele de 29 și 30 septem­brie oaspeții regiunilor Cluj și Mureș-Autonomă Maghiară. Au fost vizitate întreprinderi industriale, sate, unde peste tot înalții oaspeți au fost salutați cu căldură și dragoste de local­nici, însoțiți de tovarășii Iosif Banc, Mihai Dalea, Nicolae Vereș, prim­­secretar al Comitetului regional Mureș-Autonomă Maghiară al P.C.R., precum și de ambasadorul Bulgariei la București, Gheorghi Bogdanov, cei doi conducători au luat parte la o vînătoare. Masă oferită de tovarășul Nicolae Ceaușescu , Sîmbătă seara, tovarășul Nicolae Ceaușescu și soția au oferit București o masă în cinstea tova­ra­rășului Todor Jivkov și a soției sale. Au luat parte tovarășii Ale­xandru Bîrlădeanu, Alexandru Drăghici, cu soția, Ilie Verdeț, cu soția, Iosif Banc, cu soția, Manea Mănescu, Mihai Dalea, cu sotia, Andrei Păcuraru, șef de secție la C.G. al P.C.R., precum și amba­sadorul Bulgariei la București, Gheorghi Bogdanov. Masa a decurs intr-o atmosferă caldă, tovărășească. Cu planul pe trei trimestre îndeplinit Bilanțul primelor 9 luni din acest an a scos în evidență multiplele activități economice ale colectivelor de muncă din unitățile industria­le ale regiunii, orientarea lor inspre organi­zarea științifică a producției și a muncii și ob­ținerea unor rezultate meritorii. Ca urmare a acestor preocupări, materiile prime și mate­rialele au fost mai bine gospodărite, mașinile și utilajele au fost utilizate rațional, iar fon­dul de timp de lucru a crescut simțitor. Astfel, marea majoritate a unităților au îndeplinit planul pe 9 luni înainte de termen. Printre acestea se află și unitățile pe care le prezen­tăm in numărul de azi. Exploatările miniere Șuior, Cavnic, Baia Sprie și Băiuț Aplicarea unor metode de mare productivitate în exploa­tarea minereurilor și buna or­ganizare a muncii în subteran au dus la realizarea și depășirea sarcinilor de plan la minereul extras pe 9 luni atît la exploa­tările miniere Șuior și Cavnic cît și la cele din Baia Sprie și Lucrînd pe noua platformă industrială a Combinatului chi­­mico-metalurgic „ Gheorghe Gheorghiu-Dej" din Baia Mare, harnicul colectiv de muncă al Șantierului Baia Mare al I.C.M. Cluj a obținut în acest an rea­lizări de seamă. Cu toate că în­­ trimestrul al III-lea al acestui an a fost suplimentat volumul de investiții pentru etapa a­păiuț. Depășirile de plan la mi­nereul extras și continuă a calității îmbunătățirea minereului au făcut posibile creșterea ran­damentelor de extracție la pre­parare și reducerea substanția­lă a prețului de cost pe tona de minereu extras și prelucrat, doua. a uzinei de cupru țin 4 milioane lei, planul anual a fost îndeplinit la 20 septembrie a.c. Dînd prioritate bunei organi­zări a muncii pe șantier și fo­losind cele mai noi metode de lucru, cum ar fi „metoda dru­mului critic", constructorii-mon­­tori de aici au realizat în acest interval de timp o productivi­tate a muncii de 111 la sută, iar economiile realizate la pre­țul de cost se cifrează la 105.000 lei. Uzina „Unio" din Satu Mare Constructorii de mașini de la Uzina „Unio" din Satu Mare, a­­plicînd măsurile incluse în vas­ta acțiune de organizare știin­țifică a­ producției și a muncii privind creșterea capacităților de producție și utilizarea din plin a timpului de lucru, au ra­portat realizarea planului pe trei trimestre cu 5 zile mai de­vreme. La producția globală și marfă au fost executate peste sarcina planificată mașini și u­­tilaje în valoare de 18 milioane lei. S-au economisit în 8 luni 5.829.000 lei la prețul de cost, iar beneficiul suplimentar reali­zat este de 11.686.000 lei conco­mitent cu creșterea productivi­tății muncii cu 7,5 la sută față de plan. Șantierul Baia Mare al I.C.M. Cluj Pe șantierele de hidroameliorații Stavilă excesului de ape la Botiz Cu mult înainte de a se înce­pe lucrările de hidroameliorații, cooperatorilor din Botiz li s-au pus la dispoziție­­­ documentația necesară, schițele și hărțile to­­pometrice privind săparea u­­nor canale în lungime de 36.589 m, ceea ce înseamnă dislocarea a nu mai puțin de 17.500 m.c. pămînt. Prin dirijarea excesului de apă pe cele 32 canale colec­toare secundare spre un magistral vor fi scăpate de canal sub influența dăunătoare a apelor stagnante 835 ha teren. Lucrările au început sub direc­ta îndrumare a inginerului Adal­bert Dobai de la U.R.C.A.P. Satu Mare și a tehnicienilor Cornel Crăciun și Ern­estin Kaiser de la D.R.I.F.O.T. Tonul începerii și importante acțiuni acestei vaste l-au dat Vasile Crișan, secretarul nviației de bază din brigada orga­în­­tîi, și Vasile Prodan, secretarul organizației de bază din brigada a doua. Ei au terminat cel mai repede porțiunea ce le-a fost stabilită pentru a fi săpată. De­putații sfatului popular comu­nal Vasile Vanca, Elisabeta Mu­­reșan au constituit, de asemenea, exemple la aceste lucrări, îm­preună cu alți 24 cooperatori pe care i-au mobilizat, ei și-au făcut în scurt timp datoria față de sar­cinile ce le-au revenit la săparea canalelor. Aceleași aprecieri și despre munca Anei Crișan, secre­tara comitetului U.T.C., care ală­turi de fratele ei și de cîtiva ve­cini a lucrat cu însuflețire pen­tru a pune stavilă apelor ce au diminuat ani la rînd producțiile diferitelor culturi. Acțiunea inițiată de comuniști și sprijinită de organele raionale a primit de la început un puter­nic caracter de masă. Pe bătrînul Ioan Király, în vîrstă de 66 ani, l-am găsit mun­cind la săpatul canalului, alături de fetele sale. Nimeni nu m-a obligat să vin — spunea el. Dar ma simt dator să contribui și eu cu ceva. Iacă, de aceea am venit cu fe­tele mele. Cunosc prea bine im­portanta lucrării si sunt convins că în urma ei vom avea mai mult porumb, mai mult grîu... O imensă parte din hotarul co­munei are acum aspectul unui mare șantier. Cooperatorii se în­trec în hărnicie pentru a salva de sub stăpînirea apelor sute de hectare. In seara zilei de 28 septembrie, la sediul sfatului popular comu­nal a avut loc ședința colectivu­lui care coordonează lucrările de hidroameliorații. Lucrarea este atacată. Concluzia, deocam­dată, pe un front de 11.164 m.l., din care s-au terminat complet 5.244 m.l. Calitatea lucrărilor — bună. Aplicarea în viață a măsu­rilor luate va face fără îndoială ca realizările să fie și mai mari.

Next