Pentru Socialism, martie 1968 (Anul 18, nr. 4386-4412)

1968-03-01 / nr. 4386

> X- i/ > A CRIȘAN Al­ COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.G Jt. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU Anul XVIII nr. 4386 Vineri 1 martie 1968 4 pagini — 30 de bani Pe agenda de lucru a organizațiilor U.T.C. din județ Diversificarea activităților educative - condiție a unei eficiente sporite Noua organizare administrativ­­teritorială oferă și organizațiilor Uniunii Tineretului Comunist un cadru organizatoric mai favorabil desfășurării unei activități edu­cative rodnice, prin eliminarea verigilor intermediare, prin asi­gurarea unei legături simple și directe între organizațiile U.T.C. și organele superioare, ceea ce va duce la o mai largă partici­pare a uteciștilor la conceperea și desfășurarea întregii vieți de organizație. In fata organizațiilor U.T.C. din județ stau sarcini de o deo­sebită însemnătate și răspundere privind creșterea și educarea ti­neretului în spiritul înaltelor idei ale socialismului, îndeplinirea a­­tribuțiilor de mare importantă ce le-au fost încredințate prin Ho­­tărirea C.C. al P.C.R. cu privire la îmbunătățirea muncii educati­ve în rîndul tineretului, a măsu­rilor adoptate de­ Consfătuirea pe țară a U.T.C. Organele și organizațiile U.T.C. din județ trebuie să situeze în centrul preocupărilor lor obiec­tivele majore ale activității po­litico-educative a tineretului. Una din sarcinile imediate și princi­pale în acest sens este folosirea unei game variate de forme și mijloace pentru cunoașterea de către tineri a politicii partidului, înțelegerea semnificației ideilor novatoare pe care le promovea­ză P.C.R. O pondere deosebită trebuie să se acorde studierii și însușirii documentelor adoptate de Conferința Națională a P.C.R., a celor mai recente documente de partid și de stat. Pentru asigurarea unei eficien­țe sporite în realizarea informă­rii sistematice, actuale a tineri­lor, organizațiile U.T.C. din ju­dețul Maramureș vor iniția întîl­­niri de tipul „întrebări—răspun­suri", în cadrul cărora cadre cu o temeinică pregătire­ cu expe­riență vor fi solicitate și antre­nate să clarifice, interesant și convingător, probleme ce intere­sează masa uteciștilor. De ase­menea, se va iniția un ciclu com­plex de acțiuni. Comitetele mu­nicipale din Baia Mare și Sighe­­tul Marmației au în vedere or­ganizarea unor centre de infor­mare-documentare politică, eco­nomică, filozofică, tehnico-știin­țifică, cultural-artistică a tine­rilor. O sarcină de mare răspundere în educarea comunistă a tineri­lor o constituie cultivarea res­pectului față de normele mora­lei noi, a regulilor etice și de conviețuire socialistă. In munca de educare se va urmări forma­rea unor tineri cu o fizionomie moral-politică înaintată, se vor combate tendințele și manifestă­rile de individualism, parazitism, carierism, comoditate etc. Un cuvînt are de spus și opinia tine­rilor în condamnarea încălcări­lor normelor vieții sociale. Se vor organiza simpozioane, întîl­­niri tematice, dezbateri și con­sfătuiri care vizează maturizarea înțelegerii de către tineri a pro­blemelor referitoare la dragoste, căsătorie, familie etc. Forme diverse, atractive, cu efect vor fi folosite și pe linia educării patriotice. O amplă ac­tivitate se va desfășura pentru cunoașterea de către tineri a is­toriei patriei, a trecutului glo­rios de luptă al poporului, a tra­dițiilor de luptă revoluționară a clasei muncitoare și a P.C.R., a realităților de azi ale României socialiste. Organizațiile U.T.C. vor organiza simpozioane, mon­taje literar-muzicale, se va pre­găti de către secția de propagan­dă din cadrul Comitetului jude­țean al U.T.C. ciclul tematic „Lupta poporului român pentru unitate și independență naționa­lă", se va iniția un concurs li­terar pentru tinerii creatori. Un accent mai mare va fi pus pe ex­tinderea acțiunilor de îngrijire a monumentelor și locurilor isto­rice din Baia Mare. Moisei, Cu­­hea, Dragomirești și altele, se vor organiza ștafete ale tineretului, vizite la muzee și în locurile le­gate de unele personalități isto­rice ca Dragoș Vodă, Bogdan Vo­dă, Pintea Viteazul, prin zonele de luptă ale partizanilor din munții Maramureșului. La liceele din Baia Mare, Sighetul Marma­ției și Vișeu de Sus se vor forma cercuri de „prieteni ai muzeelor“, care vor populariza valorile mu­zeale existente în județ, vor dezvolta pasiunea pentru cerce­tări arheologice și etnografice. Unul din obiectivele principale ale muncii organizațiilor U.T.C. Îl constituie educarea noii ati­tudini față de muncă și învăță­tură, față de proprietatea obșteas­că, dezvoltarea hărniciei și spi­ritului inovator în producție. O formă importantă în acest sens este munca voluntar-patrio­­tică, domeniu în care uteciștii au îndelungate și frumoase tra­diții. Organizațiile din județul nostru vor mobiliza tinerii la e­­fectuarea unor astfel de munci la amenajarea locului de agrement GHEORGHE SAS prim-secretar al Comitetului județean Maramureș al U.T.C. (Continuare in pag. a 3-a) MĂRȚIȘOR Există din vre­muri străvechi împămîntenită pe meleagurile noas­tre românești frumoasă tradiție o legată de începu­tul primăverii — aceea de-a face mici daruri, măr­­țișoare — celor dragi, apropiați, colegilor. Simbol al primăverii, a­­notimpul cel mai iubit și mai cîn­­tat, mai așteptat și mai frumos, mărțișoarele sunt, în același timp, mesajul senti­mentelor noastre cele mai gingașe, mai curate. Albul imaculat înfrățit cu roșul aprins a­­mintesc deopotri­vă prietenia, iubi­rea, prețuirea, respectul. Și în a­­celași timp rea noastră ura­de noroc, sănătate, viață îndelungată. Sunt sentimentele noastre, ale fie­căruia, ale unui popor una bun, dintot dea­­drept, generos, iubitor, prietenos, care prețuiește și in a­­cest fel bucuria, fericirea, gingă­in fața panou­­lor și a crista­lelor într-un vitrinelor, moment de ezitare, între­barea discretă a vânzătoarei: „Cui oferiți mărțișo­rul?“ e de natură să-ți dea o su­gestie competent Astăzi pe milioa­ne de piepturi mărțișoare se ves­tesc primăvara. Oamenii par mai tineri, mai fru­moși, sentimente­le mai puternice. O dată cu dez­­morțirea încercării naturii și o desprimăvărare a firii. st. belli; In sala de comandă a noii stații de transfor­­mare a energiei electri­ce din Baia Mare. Primirea de către tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat, a șefilor cultelor din România Joi la amiază, președintele Con­siliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, a primit, la Palatul Consiliului de Stat, în audiență de prezentare, pe șefii cultelor din țara noastră. La solemnitate au luat parte președintele Consiliului de Mi­niștri, Ion Gheorghe Maurer, vi­cepreședinții Consiliului de Stat, Emil Bodnaraș și Ștefan Peterfi, secretarul Consiliului de Constantin Stătescu, și șeful Stat, De­partamentului Cultelor, Dumitru Dogaru. Au fost prezenți Justinian Ma­rina, patriarhul bisericii orto­doxe române, însoțit de Justin Moisescu, arhiepiscop al Iașilor și mitropolit al Moldovei și Su­cevei, Mladin Nicolae, arhiepis­cop de Alba Iulia și Sibiu și mi­tropolit al Ardealului, Firmilian Marin, arhiepiscop al Craiovei și mitropolit al Olteniei, Nicolae Corneanu, arhiepiscop al Timi­șoarei și Caransebeșului și mitro­polit al Banatului, Antim Nica Tîrgovișteanul, episcop, vicar patriarhal, Visarion Ploieștea­nul, episcop, vicar patriarhal, Marton Aron, episcop romano­­catolic de Alba Iulia, însoțit de Huber Iosif, consilier al episco­piei romano-catolice de Alba Iu­­lia, Francisc Augustin, conducă­torul arhiepiscopiei romano-cato­lice din București, însoțit de Ber­talan Blaziu, consilier al arhie­piscopiei romano-catolice Bucu­rești, Petru Pleșca, episcop roma­­no-catolic și provicar al arhiepis­copiei de București; Nagy­­ Iuliu, episcop al episcopiei reformate Cluj, însoțit de Tabes Ștefan, con­silier al episcopiei reformate Cluj, Papp Ladislau Iosif, episcop al episcopiei reformate Oradea, în­soțit de Santha Paul, vicarul e­piscopiei reformate Oradea; Bin­der Hermann, vicar al episcopiei evanghelice de confesiune augus­­tană Sibiu, însoțit de Hochmeister Albert, prim-curator general al bisericii evanghelice C. A. Si­biu; Rosen Moses, șef rabin al cultului mozaic, însoțit de Ma­riias Ițic, membru în consiliul superior rabinic; Kiss Alexa, e­­piscop al episcopiei unitariene Cluj, însoțit de Kovács Ludovic, vicar al episcopiei unitariene Cluj; Tomici Ștefan, vicar al vi­cariatului ortodox sîrb Timișoa­ra; Argay Gheorghe, episcop al episcopiei evanghelice sinodo­­presbiteriene Cluj, însoțit de Rapp Carol, vicarul episcopiei e­­vanghelice S. P. Cluj; Timotei, episcop locțiitor al Ioasaf mi­tropoliei de rit vechi Brăila, în­soțit de Ivanov Iacob, consilier al mitropoliei de rit vechi Brăila, Pambuccian Grigore, vicepreșe­dintele Consiliului eparhial al e­­piscopiei armeano-gregoriene, în­soțit de Baronian Zareh, secreta­rul episcopiei armeano-gregorie­ne; Iacub Mehmet, muftiul cul­tului musulman Constanța; Tă­­chici Ion, președintele cultului creștin adventist de ziua 7-a Bu­curești; Vicaș Teodor, președin­tele cultului baptist București, Bod­ian Pavel, președintele cul­tului penticostal București, Gîn­­dilă Nicolae, prim delegat al cultului creștin după evanghelie București. Cu prilejul primirii la președin­tele Consiliului de Stat au luat cuvîntul: Justinian Marina, pa­triarhul bisericii ortodoxe româ­ne, Marton Aron, episcop romano­­catolic de Alba Iulia, Papp La­­dislau Iosif, episcop al episcopiei reformate Oradea, Binder Her­mann, vicar al episcopiei evan­ghelice C.A., și Moses Rosen, șef rabin al cultului mozaic. A luat cuvîntul președintele Consiliului de Stat. Apoi, tovarășul Nicolae Ceaușes­cu și ceilalți conducători de stat­­ s-au întreținut cordial cu repre­zentanții Cultelor. Iar In timpul întrevederii au adre­președintelui Consiliului de Stat calde cuvinte de recu­noștință Kiss Alexa, episcop al episcopiei unitariene Cluj, Jus­tin Moisescu, arhiepiscop al Ia­­șilor și mitropolit al Moldovei și Sucevei, Francisc Augustin,­ conducătorul arhiepiscopiei ro­­mano-catolice din București, Gin­.­­dtilă Nicolae, prim-delegat al cul­­­tului creștin după evanghelie —• București. In cursul primirii au fost adre­sate mulțumiri călduroase Con­siliului de Stat, președintelui Con­siliului de Stat, personal, precum și guvernului, pentru drepturile de care se bucură Cultele în țara noastră. De asemenea, a fost ex­primată întreaga adeziune a ele­­­vului și credincioșilor fată de po­­­litica internă a României, hotă­­­rîrea lor de a-și aduce buția deplină la eforturile contra­în­tregului popor pentru dezvolta­rea și înflorirea patriei. Au fost relevate sentimentele­ de respect și de aprobare una­nimă cu care este primită zica externă a statului nostru poli­și s-a subliniat sprijinul pe care Cul­tele, alături de întregul popor,, îl acordă acestei politici consacra­te colaborării între popoare, se­curității europene și apărării pă­cii în lume. (Agerpres) opun) Mirajul succesului S intemn aproape zilnic martorii unui fenomen care prin repetare și frecvență a intrat intr-atîta in sfera obișnuitului nicit nu-i mai acordăm semnificații deosebite, îl înregistrăm și-l acceptăm ca pe ceva absolut ürese. Intîlnim pri­eteni, cunoscuți a căror față stră­lucitoare trădează o stare sufle­­tească aparte, ochii iradiază o bu­curie lăuntrică a cărei intensitate este un raport de importanța, pen­tru cel în cauză, a motivului care a produs-o. Suntem­ invitați deseori la sărbătorirea unui eveniment care nu este nici aniversare, nici căsătorie. .. Oamenii au avut o reușită in vi­ață și țin să împărtășească și prie­tenilor satisfacția succesului. „Am reușit la examen“, „am obținut repartizarea dorită", „mi s-a decer­nat titlul de „fruntaș în produc­ție" etc. — propoziții care nu au nimic spectaculos, spuse fără em­fază dar care neîndoios traduc momente de viață. A avea succes este a ți se împlini o dorință, a realiza o acțiune așa cum ți-ai propus-o, o împlinire dătătoare de satisfacții și încredere care te ri­dică in stima proprie și a tovară­șilor tăi. Prin revers, insuccesul generează perturbații in viața per­sonală, omul căruia nu i-a reunit ceva este nemulțumit, devine sceptic, bănuitor și — in funcție de structura sa psihică — poate să ajungă la renunțare, la pesimism. Succesul a fost dintotdeauna unul din factorii de progres ai omenirii. Succesul călătoriei lui Columb a însemnat descoperirea unui nou continent cu toate urmă­rile sale; succesul cercetărilor lui Darwin a fundamentat teoria evolu­ționismului în biologie ; suc­cesul invenției lui Traian Vuia stă la baza aviației. Exemple sunt multe și ele pot fi găsite în toate perioadele istoriei și în toate do­meniile in care s-a exercitat spi­ritul creator al omenirii. Epoca noastră stă sub semnul unor mari și decisive succese. Re­voluția socială, explorarea spa­țiului cosmic, cercetările oceano­­grafice, reușitele unor încercări in medicină, difuzarea rapidă și mon­dială a realizărilor tehnicii con­stituie succese categorice care lăr­gesc limitele cunoașterii umane și creează baza teoretică și practi­că a continuei emancipări a oa­menilor. AUREL MORGAN (Continuare in pag. a 3-a) IN ATENȚIA SPECIALIȘTILOR DIN AGRICULTURĂ TREBUIE SĂ STEA ȘI PROBLEMELE FINANCIARE Dezvoltarea intensivă și mul­tilaterală a principalelor ramuri de producție în cooperativele a­­gricole este condiționată în bu­nă măsură de justa dozare a fon­durilor bănești. An de an credi­tele acordate de stat unităților a­­gricole cooperatiste au crescut considerabil și s-au materializat în valoroase bunuri. Cine pășeș­te în incinta cooperativelor a­­gricole de producție din Ardu­­sat, Mireșu Mare, Cernești, Tisa (Sighetul Marmației), L­eordina și în multe alte unități își dă sea­ma imediat că în bună parte baza materială necesară fiecărui sec­tor de producție este asigurată și că priceperea gospodarilor și a specialiștilor în folosirea credi­telor acordate de stat este bine valorificată. Pina să ajungă ma­terializate cele cîteva milioane de lei folosite de aceste unită­ți, au trecut prin filiera gîndirii consiliilor de conducere și a specialiștilor, au suportat cal­cule de eficiență economică și au rezistat multor întrebări lega­te de necesitatea și oportunita­tea lor, de garanția valorificării productive. E firesc și chiar se cere ca specialiștii din unitățile agrico­le să analizeze în mod temeinic direcțiile de dezvoltare momen­tană și de perspectivă a fiecărui sector de producție și să contri­buie nemijlocit la stabilirea co­tei creditelor solicitate de la stat. Din păcate insă, multi din­tre specialiștii noștri nu ur­măresc ce plafon de credite so­licită consiliile de conducere, da­că ele sunt absolut necesare dacă există garanția reușitei in­și vestițiilor. Privesc din „turnul" lor de fildeș activitatea financiară iar rezultatele sunt în consecință. Practic nu se poate concepe ca un specialist să fie indiferent fa­tă de planificările financiare pe care și le propune consiliul de conducere. Și totuși pe alocuri a­­șa se petrec lucrurile. La cooperativa agricolă din Să­­pînța, de exemplu, se planifică re­novarea sediului cooperativei. Du­pă cîteva calcule, dacă pot fi nu­mite așa, se ajunge la concluzia că sînt necesari pentru efectuarea lucrării 80.000 lei. Chiar dacă o­­mitem faptul că nu s-a avut în vedere absoluta necesitate a folo­sirii creditului, solicitarea nu re­zistă pentru că alte calcule mai e­­conomicoase și de perspectivă pot dovedi că cu aceeași sumă și prin valorificarea resurselor locale s-ar putea construi un sediu nou. Este clar că tovarășul Alexandru Tör­del inginerul cooperativei, care a semnat memoriul justificativ nu a aprofundat eficiența folosirii cre­ditului. Și inginerului Ioan Avramescu de la Sarasău i se poate solicita un răspuns în legătură cu super­ficiala planificare a construirii u­­nui depozit de fructe. Pentru acest scop consiliul de conducere, în prezența specialistului, a solicitat un împrumut de 50 mii lei. Cu toate „justificările" aduse, credi­tul a fost respins­ de către orga­nele bancare, lichidîndu-se astfel o portiță de risipă a unei importante sume de bani. Lipsa îndrumării competente a­­supra cotei creditelor necesare se simte și în multe alte cooperative agricole de producție, însă nu per­severăm în exemplificări, ci atra­gem atenția specialiștilor asupra­ necesității schimbării atitudinii lor față de activitatea financiară și cooperativelor. Există cazuri cînd unii spe­cialiști propun consiliilor de­ conducere să ceară credite pen­tru anumite agregate sau in­stalații, numai pentru că le-aui simțit nevoia la un moment dat, fără să se gîndească că în­ majoritatea timpului acestea vor­ sta neutilizate și nu vor contribui cu nimic la sporirea veniturilor cooperatorilor. Așa spre exemplu, în cooperati­va agricolă de producție din Șom­­cuta Mare stau nefolosite de a­­proape trei ani un incubator, trei­ tocătoare de nutreț, un plug rever­sibil și o pompă pentru apă, care au costat peste 36 mii lei. întrea­ga documentație tehnică privind justificarea necesității procurării lor este semnată de către ingine­rii Vasile Marinescu și Nicolaei Pop. La Lucăcești a sosit acum doi ani, la solicitarea specialiștilor, un aspersor pentru irigat. S-au cheltuit pentru el peste 50 mii lei, însă de folosit nu s-a folosit nimeni. Cu acest exemplu atingem de fapt un alt aspect al modului în care cadrele de specialiști și consiliile de conducere rezolvă chestiunea materializării unei in­vestiții. Ei constată necesitatea, solicită plafonul de credite, însă nu-i asigură nici o posibilitate de traducere în fapt. Exemple sunt suficiente și în acest sens. La coo­perativa agricolă din Berchez, s-a început construirea unei magazii a­­cum trei ani. Din sumele de bani alocate pentru acest obiectiv s-au procurat materialele necesare, în­să nici pînă la ora actuală maga­zia nu este complet terminată. A­­celași aspect a fost sesizat și la CORNEL NAGHI inspector la Sucursala județeană Maramureș a Băncii Naționale (Continuare in pag. a 3-a) în interiorul ziarului: ■ Invățămîntul de cultură generală — pe o treaptă superioară ■ Poșta juridică a Gheorghe Asachi — 180 de ani de la naștere ■ Punctări­i De pe meleagurile patriei ■ Știri sportive

Next