Pentru Socialism, martie 1968 (Anul 18, nr. 4386-4412)
1968-03-01 / nr. 4386
> X- i/ > A CRIȘAN Al COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.G Jt. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU Anul XVIII nr. 4386 Vineri 1 martie 1968 4 pagini — 30 de bani Pe agenda de lucru a organizațiilor U.T.C. din județ Diversificarea activităților educative - condiție a unei eficiente sporite Noua organizare administrativteritorială oferă și organizațiilor Uniunii Tineretului Comunist un cadru organizatoric mai favorabil desfășurării unei activități educative rodnice, prin eliminarea verigilor intermediare, prin asigurarea unei legături simple și directe între organizațiile U.T.C. și organele superioare, ceea ce va duce la o mai largă participare a uteciștilor la conceperea și desfășurarea întregii vieți de organizație. In fata organizațiilor U.T.C. din județ stau sarcini de o deosebită însemnătate și răspundere privind creșterea și educarea tineretului în spiritul înaltelor idei ale socialismului, îndeplinirea atribuțiilor de mare importantă ce le-au fost încredințate prin Hotărirea C.C. al P.C.R. cu privire la îmbunătățirea muncii educative în rîndul tineretului, a măsurilor adoptate de Consfătuirea pe țară a U.T.C. Organele și organizațiile U.T.C. din județ trebuie să situeze în centrul preocupărilor lor obiectivele majore ale activității politico-educative a tineretului. Una din sarcinile imediate și principale în acest sens este folosirea unei game variate de forme și mijloace pentru cunoașterea de către tineri a politicii partidului, înțelegerea semnificației ideilor novatoare pe care le promovează P.C.R. O pondere deosebită trebuie să se acorde studierii și însușirii documentelor adoptate de Conferința Națională a P.C.R., a celor mai recente documente de partid și de stat. Pentru asigurarea unei eficiențe sporite în realizarea informării sistematice, actuale a tinerilor, organizațiile U.T.C. din județul Maramureș vor iniția întîlniri de tipul „întrebări—răspunsuri", în cadrul cărora cadre cu o temeinică pregătire cu experiență vor fi solicitate și antrenate să clarifice, interesant și convingător, probleme ce interesează masa uteciștilor. De asemenea, se va iniția un ciclu complex de acțiuni. Comitetele municipale din Baia Mare și Sighetul Marmației au în vedere organizarea unor centre de informare-documentare politică, economică, filozofică, tehnico-științifică, cultural-artistică a tinerilor. O sarcină de mare răspundere în educarea comunistă a tinerilor o constituie cultivarea respectului față de normele moralei noi, a regulilor etice și de conviețuire socialistă. In munca de educare se va urmări formarea unor tineri cu o fizionomie moral-politică înaintată, se vor combate tendințele și manifestările de individualism, parazitism, carierism, comoditate etc. Un cuvînt are de spus și opinia tinerilor în condamnarea încălcărilor normelor vieții sociale. Se vor organiza simpozioane, întîlniri tematice, dezbateri și consfătuiri care vizează maturizarea înțelegerii de către tineri a problemelor referitoare la dragoste, căsătorie, familie etc. Forme diverse, atractive, cu efect vor fi folosite și pe linia educării patriotice. O amplă activitate se va desfășura pentru cunoașterea de către tineri a istoriei patriei, a trecutului glorios de luptă al poporului, a tradițiilor de luptă revoluționară a clasei muncitoare și a P.C.R., a realităților de azi ale României socialiste. Organizațiile U.T.C. vor organiza simpozioane, montaje literar-muzicale, se va pregăti de către secția de propagandă din cadrul Comitetului județean al U.T.C. ciclul tematic „Lupta poporului român pentru unitate și independență națională", se va iniția un concurs literar pentru tinerii creatori. Un accent mai mare va fi pus pe extinderea acțiunilor de îngrijire a monumentelor și locurilor istorice din Baia Mare. Moisei, Cuhea, Dragomirești și altele, se vor organiza ștafete ale tineretului, vizite la muzee și în locurile legate de unele personalități istorice ca Dragoș Vodă, Bogdan Vodă, Pintea Viteazul, prin zonele de luptă ale partizanilor din munții Maramureșului. La liceele din Baia Mare, Sighetul Marmației și Vișeu de Sus se vor forma cercuri de „prieteni ai muzeelor“, care vor populariza valorile muzeale existente în județ, vor dezvolta pasiunea pentru cercetări arheologice și etnografice. Unul din obiectivele principale ale muncii organizațiilor U.T.C. Îl constituie educarea noii atitudini față de muncă și învățătură, față de proprietatea obștească, dezvoltarea hărniciei și spiritului inovator în producție. O formă importantă în acest sens este munca voluntar-patriotică, domeniu în care uteciștii au îndelungate și frumoase tradiții. Organizațiile din județul nostru vor mobiliza tinerii la efectuarea unor astfel de munci la amenajarea locului de agrement GHEORGHE SAS prim-secretar al Comitetului județean Maramureș al U.T.C. (Continuare in pag. a 3-a) MĂRȚIȘOR Există din vremuri străvechi împămîntenită pe meleagurile noastre românești frumoasă tradiție o legată de începutul primăverii — aceea de-a face mici daruri, mărțișoare — celor dragi, apropiați, colegilor. Simbol al primăverii, anotimpul cel mai iubit și mai cîntat, mai așteptat și mai frumos, mărțișoarele sunt, în același timp, mesajul sentimentelor noastre cele mai gingașe, mai curate. Albul imaculat înfrățit cu roșul aprins amintesc deopotrivă prietenia, iubirea, prețuirea, respectul. Și în același timp rea noastră urade noroc, sănătate, viață îndelungată. Sunt sentimentele noastre, ale fiecăruia, ale unui popor una bun, dintot deadrept, generos, iubitor, prietenos, care prețuiește și in acest fel bucuria, fericirea, gingăin fața panoulor și a cristalelor într-un vitrinelor, moment de ezitare, întrebarea discretă a vânzătoarei: „Cui oferiți mărțișorul?“ e de natură să-ți dea o sugestie competent Astăzi pe milioane de piepturi mărțișoare se vestesc primăvara. Oamenii par mai tineri, mai frumoși, sentimentele mai puternice. O dată cu dezmorțirea încercării naturii și o desprimăvărare a firii. st. belli; In sala de comandă a noii stații de transformare a energiei electrice din Baia Mare. Primirea de către tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat, a șefilor cultelor din România Joi la amiază, președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, a primit, la Palatul Consiliului de Stat, în audiență de prezentare, pe șefii cultelor din țara noastră. La solemnitate au luat parte președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, vicepreședinții Consiliului de Stat, Emil Bodnaraș și Ștefan Peterfi, secretarul Consiliului de Constantin Stătescu, și șeful Stat, Departamentului Cultelor, Dumitru Dogaru. Au fost prezenți Justinian Marina, patriarhul bisericii ortodoxe române, însoțit de Justin Moisescu, arhiepiscop al Iașilor și mitropolit al Moldovei și Sucevei, Mladin Nicolae, arhiepiscop de Alba Iulia și Sibiu și mitropolit al Ardealului, Firmilian Marin, arhiepiscop al Craiovei și mitropolit al Olteniei, Nicolae Corneanu, arhiepiscop al Timișoarei și Caransebeșului și mitropolit al Banatului, Antim Nica Tîrgovișteanul, episcop, vicar patriarhal, Visarion Ploieșteanul, episcop, vicar patriarhal, Marton Aron, episcop romanocatolic de Alba Iulia, însoțit de Huber Iosif, consilier al episcopiei romano-catolice de Alba Iulia, Francisc Augustin, conducătorul arhiepiscopiei romano-catolice din București, însoțit de Bertalan Blaziu, consilier al arhiepiscopiei romano-catolice București, Petru Pleșca, episcop romano-catolic și provicar al arhiepiscopiei de București; Nagy Iuliu, episcop al episcopiei reformate Cluj, însoțit de Tabes Ștefan, consilier al episcopiei reformate Cluj, Papp Ladislau Iosif, episcop al episcopiei reformate Oradea, însoțit de Santha Paul, vicarul episcopiei reformate Oradea; Binder Hermann, vicar al episcopiei evanghelice de confesiune augustană Sibiu, însoțit de Hochmeister Albert, prim-curator general al bisericii evanghelice C. A. Sibiu; Rosen Moses, șef rabin al cultului mozaic, însoțit de Mariias Ițic, membru în consiliul superior rabinic; Kiss Alexa, episcop al episcopiei unitariene Cluj, însoțit de Kovács Ludovic, vicar al episcopiei unitariene Cluj; Tomici Ștefan, vicar al vicariatului ortodox sîrb Timișoara; Argay Gheorghe, episcop al episcopiei evanghelice sinodopresbiteriene Cluj, însoțit de Rapp Carol, vicarul episcopiei evanghelice S. P. Cluj; Timotei, episcop locțiitor al Ioasaf mitropoliei de rit vechi Brăila, însoțit de Ivanov Iacob, consilier al mitropoliei de rit vechi Brăila, Pambuccian Grigore, vicepreședintele Consiliului eparhial al episcopiei armeano-gregoriene, însoțit de Baronian Zareh, secretarul episcopiei armeano-gregoriene; Iacub Mehmet, muftiul cultului musulman Constanța; Tăchici Ion, președintele cultului creștin adventist de ziua 7-a București; Vicaș Teodor, președintele cultului baptist București, Bodian Pavel, președintele cultului penticostal București, Gîndilă Nicolae, prim delegat al cultului creștin după evanghelie București. Cu prilejul primirii la președintele Consiliului de Stat au luat cuvîntul: Justinian Marina, patriarhul bisericii ortodoxe române, Marton Aron, episcop romanocatolic de Alba Iulia, Papp Ladislau Iosif, episcop al episcopiei reformate Oradea, Binder Hermann, vicar al episcopiei evanghelice C.A., și Moses Rosen, șef rabin al cultului mozaic. A luat cuvîntul președintele Consiliului de Stat. Apoi, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de stat s-au întreținut cordial cu reprezentanții Cultelor. Iar In timpul întrevederii au adrepreședintelui Consiliului de Stat calde cuvinte de recunoștință Kiss Alexa, episcop al episcopiei unitariene Cluj, Justin Moisescu, arhiepiscop al Iașilor și mitropolit al Moldovei și Sucevei, Francisc Augustin, conducătorul arhiepiscopiei romano-catolice din București, Gin.dtilă Nicolae, prim-delegat al cultului creștin după evanghelie —• București. In cursul primirii au fost adresate mulțumiri călduroase Consiliului de Stat, președintelui Consiliului de Stat, personal, precum și guvernului, pentru drepturile de care se bucură Cultele în țara noastră. De asemenea, a fost exprimată întreaga adeziune a elevului și credincioșilor fată de politica internă a României, hotărîrea lor de a-și aduce buția deplină la eforturile contraîntregului popor pentru dezvoltarea și înflorirea patriei. Au fost relevate sentimentele de respect și de aprobare unanimă cu care este primită zica externă a statului nostru poliși s-a subliniat sprijinul pe care Cultele, alături de întregul popor,, îl acordă acestei politici consacrate colaborării între popoare, securității europene și apărării păcii în lume. (Agerpres) opun) Mirajul succesului S intemn aproape zilnic martorii unui fenomen care prin repetare și frecvență a intrat intr-atîta in sfera obișnuitului nicit nu-i mai acordăm semnificații deosebite, îl înregistrăm și-l acceptăm ca pe ceva absolut ürese. Intîlnim prieteni, cunoscuți a căror față strălucitoare trădează o stare sufletească aparte, ochii iradiază o bucurie lăuntrică a cărei intensitate este un raport de importanța, pentru cel în cauză, a motivului care a produs-o. Suntem invitați deseori la sărbătorirea unui eveniment care nu este nici aniversare, nici căsătorie. .. Oamenii au avut o reușită in viață și țin să împărtășească și prietenilor satisfacția succesului. „Am reușit la examen“, „am obținut repartizarea dorită", „mi s-a decernat titlul de „fruntaș în producție" etc. — propoziții care nu au nimic spectaculos, spuse fără emfază dar care neîndoios traduc momente de viață. A avea succes este a ți se împlini o dorință, a realiza o acțiune așa cum ți-ai propus-o, o împlinire dătătoare de satisfacții și încredere care te ridică in stima proprie și a tovarășilor tăi. Prin revers, insuccesul generează perturbații in viața personală, omul căruia nu i-a reunit ceva este nemulțumit, devine sceptic, bănuitor și — in funcție de structura sa psihică — poate să ajungă la renunțare, la pesimism. Succesul a fost dintotdeauna unul din factorii de progres ai omenirii. Succesul călătoriei lui Columb a însemnat descoperirea unui nou continent cu toate urmările sale; succesul cercetărilor lui Darwin a fundamentat teoria evoluționismului în biologie ; succesul invenției lui Traian Vuia stă la baza aviației. Exemple sunt multe și ele pot fi găsite în toate perioadele istoriei și în toate domeniile in care s-a exercitat spiritul creator al omenirii. Epoca noastră stă sub semnul unor mari și decisive succese. Revoluția socială, explorarea spațiului cosmic, cercetările oceanografice, reușitele unor încercări in medicină, difuzarea rapidă și mondială a realizărilor tehnicii constituie succese categorice care lărgesc limitele cunoașterii umane și creează baza teoretică și practică a continuei emancipări a oamenilor. AUREL MORGAN (Continuare in pag. a 3-a) IN ATENȚIA SPECIALIȘTILOR DIN AGRICULTURĂ TREBUIE SĂ STEA ȘI PROBLEMELE FINANCIARE Dezvoltarea intensivă și multilaterală a principalelor ramuri de producție în cooperativele agricole este condiționată în bună măsură de justa dozare a fondurilor bănești. An de an creditele acordate de stat unităților agricole cooperatiste au crescut considerabil și s-au materializat în valoroase bunuri. Cine pășește în incinta cooperativelor agricole de producție din Ardusat, Mireșu Mare, Cernești, Tisa (Sighetul Marmației), Leordina și în multe alte unități își dă seama imediat că în bună parte baza materială necesară fiecărui sector de producție este asigurată și că priceperea gospodarilor și a specialiștilor în folosirea creditelor acordate de stat este bine valorificată. Pina să ajungă materializate cele cîteva milioane de lei folosite de aceste unități, au trecut prin filiera gîndirii consiliilor de conducere și a specialiștilor, au suportat calcule de eficiență economică și au rezistat multor întrebări legate de necesitatea și oportunitatea lor, de garanția valorificării productive. E firesc și chiar se cere ca specialiștii din unitățile agricole să analizeze în mod temeinic direcțiile de dezvoltare momentană și de perspectivă a fiecărui sector de producție și să contribuie nemijlocit la stabilirea cotei creditelor solicitate de la stat. Din păcate insă, multi dintre specialiștii noștri nu urmăresc ce plafon de credite solicită consiliile de conducere, dacă ele sunt absolut necesare dacă există garanția reușitei inși vestițiilor. Privesc din „turnul" lor de fildeș activitatea financiară iar rezultatele sunt în consecință. Practic nu se poate concepe ca un specialist să fie indiferent fată de planificările financiare pe care și le propune consiliul de conducere. Și totuși pe alocuri așa se petrec lucrurile. La cooperativa agricolă din Săpînța, de exemplu, se planifică renovarea sediului cooperativei. După cîteva calcule, dacă pot fi numite așa, se ajunge la concluzia că sînt necesari pentru efectuarea lucrării 80.000 lei. Chiar dacă omitem faptul că nu s-a avut în vedere absoluta necesitate a folosirii creditului, solicitarea nu rezistă pentru că alte calcule mai economicoase și de perspectivă pot dovedi că cu aceeași sumă și prin valorificarea resurselor locale s-ar putea construi un sediu nou. Este clar că tovarășul Alexandru Tördel inginerul cooperativei, care a semnat memoriul justificativ nu a aprofundat eficiența folosirii creditului. Și inginerului Ioan Avramescu de la Sarasău i se poate solicita un răspuns în legătură cu superficiala planificare a construirii unui depozit de fructe. Pentru acest scop consiliul de conducere, în prezența specialistului, a solicitat un împrumut de 50 mii lei. Cu toate „justificările" aduse, creditul a fost respins de către organele bancare, lichidîndu-se astfel o portiță de risipă a unei importante sume de bani. Lipsa îndrumării competente asupra cotei creditelor necesare se simte și în multe alte cooperative agricole de producție, însă nu perseverăm în exemplificări, ci atragem atenția specialiștilor asupra necesității schimbării atitudinii lor față de activitatea financiară și cooperativelor. Există cazuri cînd unii specialiști propun consiliilor de conducere să ceară credite pentru anumite agregate sau instalații, numai pentru că le-aui simțit nevoia la un moment dat, fără să se gîndească că în majoritatea timpului acestea vor sta neutilizate și nu vor contribui cu nimic la sporirea veniturilor cooperatorilor. Așa spre exemplu, în cooperativa agricolă de producție din Șomcuta Mare stau nefolosite de aproape trei ani un incubator, trei tocătoare de nutreț, un plug reversibil și o pompă pentru apă, care au costat peste 36 mii lei. întreaga documentație tehnică privind justificarea necesității procurării lor este semnată de către inginerii Vasile Marinescu și Nicolaei Pop. La Lucăcești a sosit acum doi ani, la solicitarea specialiștilor, un aspersor pentru irigat. S-au cheltuit pentru el peste 50 mii lei, însă de folosit nu s-a folosit nimeni. Cu acest exemplu atingem de fapt un alt aspect al modului în care cadrele de specialiști și consiliile de conducere rezolvă chestiunea materializării unei investiții. Ei constată necesitatea, solicită plafonul de credite, însă nu-i asigură nici o posibilitate de traducere în fapt. Exemple sunt suficiente și în acest sens. La cooperativa agricolă din Berchez, s-a început construirea unei magazii acum trei ani. Din sumele de bani alocate pentru acest obiectiv s-au procurat materialele necesare, însă nici pînă la ora actuală magazia nu este complet terminată. Același aspect a fost sesizat și la CORNEL NAGHI inspector la Sucursala județeană Maramureș a Băncii Naționale (Continuare in pag. a 3-a) în interiorul ziarului: ■ Invățămîntul de cultură generală — pe o treaptă superioară ■ Poșta juridică a Gheorghe Asachi — 180 de ani de la naștere ■ Punctării De pe meleagurile patriei ■ Știri sportive