Pentru Socialism, martie 1968 (Anul 18, nr. 4386-4412)
1968-03-22 / nr. 4404
Anul XVIII nr. 4404 Vineri 22 martie 1068 4 pagini — 30 de bani Hala filtrelor de la noua uzină de preparare a minereurilor Vest-Săsar. lep vișovene Primirea de către tovarășul Nicolae Ceaușescu a președintelui concernului de presă Time-Life Joi la amiază, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.G. al P.C.R., președintele Consiliului de Stat, a primit pe James A. Linen, președintele concernului de presă Time-Life, care se află într-o vizită în România. La primire a luat parte George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe. Cu prilejul întrevederii a avut loc o convorbire care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. La încheierea invățămîntului agrozootehnic CARENȚE ȘI MOTIVĂRI Care este eficacitatea invățămîntului agrozootehnic, cu ctt s-a îmbogățit nivelul de cunoștințe al cooperatorilor și ce argumente aduc acei cooperatori care nu participă la cursuri? Acestea sînt întrebările la care dorim să răspundem in articolul de față, folosindu-ne de discuțiile avute cu membri cooperatori și specialiști din citeva cooperative agricole de producție. O primă concluzie apare ca urmare a modului diferit în care specialiștii și cooperatorii au abordat lecțiile învățămîntului agrozootehnic și își valorifică cunoștințele asimilate cu această ocazie, în lucrările de pregătire a campaniei agricole de primăvară. Prezența timpurie a cooperatorilor din Mogoșești pe parcelele însămînțate cu grîu, la săpatul rigolelor în vederea scurgerii apelor stagnante și la împrăștierea îngrășămintelor chimice ne-a întărit convingerea că lecțiile ținute de inginerul Gavril Indre au fost interesant expuse, au trezit dorința de cunoaștere a cooperatorilor și au o bună eficacitate. Tot eficacitate în folosul tuturor poate fi numită și preocuparea cooperatorilor din Copalnic Mănăștur și Săcălășeni pentru realizarea unor beneficii maxime din îngrășătoriile de bovine recent înființate. La cercurile de învățămînt agrozootehnic de aici lectorii Vaier Perșa și Ioan Săplăcan au insistat în mai bine de șase lecții asupra tehnicii hrănirii animalelor cu uree și melasă. Influența pozitivă a cursurilor agrozootehnice în activitatea de zi cu zi a cooperatorilor este evidentă șî în alte cooperative agricole de producție. Regretăm că pe lângă concluziile pozitive ne este dat să facem și unele aprecieri nedorite ca formalism în organizarea unor cursuri agrozootehnice. Slaba participare a cooperatorilor din Buciumi la lucrările de îngrijire a pomilor fructiferi, nerespectarea regulilor de tehnica securității muncii la lucrările ocazionate de combaterea dăunătorilor prin stropiri și neprepararea furajelor ce se administrează în hrana vacilor cu lapte la cooperativa agricolă din Valea Chioarului ne-au făcut să constatăm că nu peste tot eficacitatea cursurilor agrozootehnice este cea dorită și că aceasta se datorește nivelului slab de cunoștințe al cursanților. In discuția avută cu cooperatorul Vasile Achim din Buciumi — Șomcuta, la început ne-a răspuns că a reținut din lecțiile predate noțiunile generale legate de lucrările de îngrijire a pomilor fructiferi, ca apoi să recunoască că nu s-a ținut nici o lecție. Nu a cunoscut nici cine le este lector la cercul de pomicultură anul 11. Păcat că n-a fost de față și lectorul cercului, tovarășul inginer ,Alexandru Munteanu, să audă dorința cooperatorilor că vor să cunoască mult mai multe lucruri utile muncii ce o practică. „Știm noi cum să lucrăm cu animalele, ne-a mărturisit Terezia Costin, îngrijitoare de vaci la cooperativa din Valea Chioarului, însă în fiecare an am avut ce învăța la cursurile ce. In acest an însă, agrozootehniinginerul nostru, Victor Albușan, nu ținut recît o singură lecție. nea De două luni este plecat în armată și ar fi putut veni să țină lecțiile medicul veterinar, însă nu vine”. Se gîndesc oare specialiștii, factorii de răspundere din consiliile de conducere că un asemenea mod de abordare a învățămîntului agrozootehnic are implicații negative asupra desfășurării muncii în cooperativele agricole? Cu ce drept neglijează ei o sarcină de mare răspundere, încredințată de partid? Urmărind carnetele de lector, la cercurile de învățămînt zootehnic în cooperativele agroagricole din Valea Chioarului, Pribilești, Finteușu Mic și Satulung se poate observa că numărul lecțiilor practice este foarte redus și că frecvența la cursuri a fost cit se poate de slabă. Din 18—23 cursanți înscriși la începutul anului, un număr de 4—8 cursanți au absentat la fiecare lecție. In asemenea situație în loc de un bilanț al rezultatelor bune obținute la învățămîntul agricol apare un bilanț al motivărilor. Am dorit să auzim motivările chiar de la acei cooperatori care n-au participat la lecții. N-am reușit Ing. M. POP I Continuate in pag a 3-a) De la folclor la spectacolul artistic Tradițiile, obiceiurile și datinile păstrate pe aceste meleaguri din moși-strămoși, trecute și filtrate prin epocile frămîntate ale istoriei noastre nu pot fi valorificate oricum și, mai ales, de oricine. Zic de oricine pentru că dintr-o experiență de mai mulți ani am avut prilejuri nenumărate de a vedea o seamă de așa-numiți „folcloriști", autointitulați cunoscători, care in loc sa aducă la lumină nestematele folclorului au făcut și, din păcate, mai fac deservicii. Mi se pare că e mai ușor să-ți dai seama de ce știi decit de ce nu știi. Instructori ai formațiilor amatoare abia ce au luat cîteva contact cu folclorice producții s-au văzut învestiți cu dreptul de a le „dezgropa" și reda publicului cu titlul de cunoscători. Cred că aici se găsește cauza spectacolelor folclorice hibride, prezentate cu prilejul concursurilor anterioare, ca și primejdia unor viitoare, nedorite, puneri în scenă. Și apoi, spontan, mi aparat o seamă de culegători de folclor. Faptul în sine e îmbucurător, tezaurizarea producțiilor populare a început cu multe decenii în urmă, astăzi luînd un avînt nemaiîntîlnit. Din nefericire, însă, de culegerea producțiilor literare și muzicale au început să se ocupe și oameni neavizati, care „coboară" la folclor și îl culeg neștiintific. Iată cum, intelectuali prestigioși, care au crescut și trăit în mediul atît de pernicios al folclorului nu sînt, adesea, consultați în problemele producției populare, dîndu-li-se frîu liber culegătorilor accidentali și nechemați, care-și iau și dreptul de a le regiza și pune în scenă. Pe de altă parte, unele formații participante la fazele diferitelor concursuri republicane și locale au neglijat valorificarea folclorului local, căutînd, de multe ori nereușit, refugiu artistic în alte zone. Așa s-au întîlnit cazuri la concursul trecut, cînd clubul din Baia Borșa a prezentat dansuri bănățene și cîntece din alte zone, chiar intr-un loc unde, mai mult ca în alte părți, folclorul este atît de puternic prezent în spiritualitatea populară. De asemenea în spectacolele unor brigăzi artistice, altfel bine realizate, s-au introdus cîntece populare în dezacord cu textele care înfățișau realități din comunele respective. La Oncești, în anii trecuți, s-a pus în scenă dansul „Călușul" specific în Oltenia, Muntenia și sub denumirea „Călușarii", de factură specifică, în Hunedoara și Banat. Alegerea repertoriilor soliștilor de muzică populară a căpătat uneori amprenta îndrumătorilor lor, care veneau din alte zone folclorice. Iată cum pe scenă, în satele unde circulă nestemate ale folclorului nostru muzical, au fost prezentate cîntece cu vădite stîngăcii de interpretare și mult inluențate de maniera cântăreților profesioniști de la radio și teleiziune. Prin cele spuse pînă acum nu se ridicăm împotriva includerii , repertoriile formațiilor artistice a folclorului specific altor zone ale țării. Din contră. Dar trebuie atîi respectată autenticitatea lui, oru de unde ar fi, dar să acordăm prioritate propriului nostru folclor local. Exemplele pe care le-am dat sînt destul de rare, dar vorbesc despre o anumită grabă și pripeală a activiștilor culturali, în dezacord cu spectacolele atît de frumoase, întîlnite în Maramureș și care nu pot fi uitate, tocmai datorită autenticității și realizării lor artistice, puse în scenă de oameni pricepuți și cu ani de activitate, care și-au apropiat folclorul cu multă răbdare și inteligență. Mă gîndesc, mai întîi, la acel frumos spectacol, de o alea V. R. GHENCEANU (Continuare în pag. a 3-a) Complex comercial la Baia Borșa Pitoreasca comună de la poalele muntelui Toroioaga, Baia Borșa, se îmbogățește cu noi obiective. In colonia Secii se află în construcție un mare și modern complex comercial. El va cuprinde unități de desfacere cu amănuntul și de alimentație publică. In anul acesta, vor fi date în folosință restaurantul, cofetăria și mai multe raioane de desfacere a produselor alimentare și legumicole. Partea a doua a construcției, prin supraetajare, va cuprinde magazinele cu produse industriale, confecții și obiecte de uz casnic. Orașul își întregește frumusețea Vișeu de Sus devine pe an ce trece un tot mai important centru economic și de interes turistic. Din lucrările planului de investiții din acest an consemnăm citeva. Un volum important al investițiilor îl dețin întreprinderile economice în plină dezvoltare, printre care I.F. peste 2.700.000 lei, Ocolul silvic 971.000 lei, Fabrica de alcaloizi 550.000 lei etc. Pe principala arteră a orașului, strada Tudor Vladimirescu, a început construcția unui nou bloc cu 24 apartamente, la parterul căruia se vor afla spații comerciale. Ceva mai la vale se află în construcție noul complex al cooperativei „Meșteșugarul". La gama noilor construcții se mai adaugă o creșă cu 40 de locuri, o școală cu 4 săli de clasă și altele. Cu telefericul la cabana Puzdrele Complexul turistic Borșa, așezare de o rară frumusete, va cunoaște in curind un mare aflux de vizitatori. Alături de cochetele vile și campinguri ce ÎI înconjoară, complexul va dispune de un teleferic care va transporta turiștii, din poiană spre cabana Puzdrele. Telefericul va cuprinde o cabină tip vagon cu 40 de locuri, circulind pe o distantă de 5 km. Drumul lung, greu și uneori anevoios pînă pe culmea munților va fi astfel scurtat și străbătut în numai citeva minute. De acolo, de la înălțimea de 1.750 metri, vizitatorul va putea admira panorama incintătoare a ciestelor munților Rodnei. In cartierul Săsar din Baia Mare se înalță noi blocuri de locuințe. AUTOBUZUL CARE „ZBORRI“ PRIN STANII Deunăzi, Valentin Katona ne-a semnalat că în ultimă vreme atît ziua, dar în special noaptea, autobuzele din Baia Mare care se retrag din cursă nu mai opresc în stații, iar călătorii rămîn cum s-ar spune „de căruță". Pornind de la această sesizare, în seara zilei de 18 martie, în colaborare cu serviciul circulației al miliției municipale, redacția a organizat un raid-anchetă. Iată constatările făcute cu acest prilej : Opresc cînd și unde vor este ora 22,10. In statia de la gara C.F.R. un grup de călători așteaptă autobuzul. In sfîrșit, acesta își face apariția. Avem impresia că micșorează viteza, dar în dreptul stației șoferul apasă pe accelerație iar autobuzul trece ca un bolid. De abia apucăm să descifrăm inscripția de lîngă taxatoare „Se retrage la garaj". După 100 de metri de la stație, la semnalul agentului de circulație autobuzul cu nr. 31 Mr. 153 frînează și oprește pe dreapta. Il întrebăm pe șoferul Grigore Raț de ce nu a oprit în stație. — Autobuzul se retrage la garaj, n-ați văzut tabla?, ne pune el la punct. E limpede. Grigore Raț este doar unul din șoferii întreprinderii comunale care în cursa spre garaj nu se mai obosește să oprească pentru cîțiva călători. La fel a procedat in aceeași seară Francisc Veber (autobuzul nr. 31 MB 174). — Mai am de făcut, o cursă, s-a scuzat acesta. Acum mă duc să alimentez la garaj. Se prea poate ca lui Francisc Veber să i se fi împuținat benzina. Nu înțelegem însă de ce la capul de linie n-a împrumutat o găleată de benzină de la un coleg pentru a putea face o cursă normală pînă la garaj. Dar ceea ce ne-a șocat, mai mult a fost faptul că în apărarea tovarășului Veber au sărit imediat doi controlori de bilete (singurii călători din autobuz), dintre care cel mai înfocat era Andrei Toldi. Să ne mai mirăm oare de ce în seara respectivă la stația din spatele gării C.F.R., între orele 9-12, n-au oprit un număr de 8 autobuze ? Ce păzesc controlorii și dispecerii ? Trei ore a stat unul din reporterii noștri în seara aceea la garajul întreprinderii comunale (între orele 21-24). Aici e un fel de „turn al lui Babei" — și-a notat el în blocnotes. Fiecare face ce vrea. Dovadă, la ora 21,55 șoferul Emeric Bertalan a intrat pe poartă cu autobuzul, deși mai avea mai mult de o oră pînă la încheierea ultimei curse. Omul era însă asigurat. Pe foaia de parcurs dispecerul de la capul de linie îi specificase („garaj la ora 23.10"). Fără să efectueze și ultima cursă s-a întors în garaj cu autobuzul și Iosif Schwartzkopf (31 MB 170), iar Coloman Zsiga a venit la garaj fără să mai treacă pe la capul de linie. Unde a întors autobuzul ? Cîti călători și lăsat pe traseu? Greu de precizat. Un lucru e clar : Coloman Zsiga și alți șoferi nesocotesc pur și simplu obligațiile de serviciu și asta atît în detrimentul intereselor întreprinderii cît mai ales în cel al călătorilor. Dar nu numai asemenea aspecte produc perturbații în desfășurarea transportului în comun, in seara aceea, la ora 19, autobuzul nr. 31 MB 155 din dispoziția dispecerului a fost scos de pe traseul său (11) și dirijat pe linia nr. 5. De ce într-o asemenea oră cu circulație de vîrf întreprinderea nu se folosește de autobuzele de rezervă? Ceva mai mult, la o solicitare de pe traseu, autobuzul de depanare (nr. 31 MR 150) pornit-o la drum, dar s-a defectat doar după cîteva sute de metri. Firește, cu asemenea ma l. PRIBOI C JDER (Continuare în pag. a 2-a) IN ZIARUL DE AZI Filmul în ora educativă Poșta juridică Forme atractive in munca cu tinerii De pe meleagurile patriei Știri sportive Incidentele din Orientul Apropiat