Pentru Socialism, martie 1968 (Anul 18, nr. 4386-4412)

1968-03-22 / nr. 4404

Anul XVIII nr. 4404 Vineri 22 martie 1068 4 pagini — 30 de bani Hala filtrelor de la noua uzină de preparare a minereurilor Vest-Săsar. lep vișovene Primirea de către tovarășul Nicolae Ceaușescu a președintelui concernului de presă Time-Life Joi la amiază, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.G. al P.C.R., președintele Consiliului de Stat, a primit pe James A. Li­nen, președintele concernului de presă Time-Life, care se află într-o vizită în România. La primire a luat parte George Macovescu, prim-adjunct al minis­trului afacerilor externe. Cu prilejul întrevederii a avut loc o convorbire care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. La încheierea invățămîntului agrozootehnic CARENȚE ȘI MOTIVĂRI Care este eficacitatea invățămîntului agrozootehnic, cu ctt s-a îmbogățit nivelul de cunoștințe al cooperatorilor și ce argumente aduc acei cooperatori care nu participă la cursuri? Acestea sînt întrebările la care dorim să răspundem in articolul de față, folosindu-ne de discuțiile avute cu mem­bri cooperatori și specialiști din citeva cooperative agricole de producție. O primă concluzie apare ca ur­mare a modului diferit în care specialiștii și cooperatorii au a­­bordat lecțiile învățămîntului a­­grozootehnic și își valorifică cu­noștințele asimilate cu această ocazie, în lucrările de pregătire a campaniei agricole de primăvară. Prezența timpurie a cooperato­rilor din Mogoșești pe parcelele însăm­înțate cu grîu, la săpatul ri­golelor în vederea scurgerii ape­lor stagnante și la împrăștierea în­grășămintelor chimice ne-a în­tărit convingerea că lecțiile ținu­te de inginerul Gavril Indre au fost interesant expuse, au trezit dorința de cunoaștere a coopera­torilor și au o bună eficacitate. Tot eficacitate în folosul tutu­ror poate fi numită și preocupa­rea cooperatorilor din Copalnic Mănăștur­­ și Săcălășeni pentru realizarea­ unor beneficii maxime din îngrășătoriile de bovine re­cent înființate. La cercurile de învățămînt agrozootehnic de aici lectorii Vaier Perșa și Ioan Să­­plăcan au insistat în mai bine de șase lecții asupra tehnicii hră­­nirii animalelor cu uree și mela­să. Influența pozitivă a cursurilor agrozootehnice în activitatea de zi cu zi a cooperatorilor este e­­videntă șî în alte cooperative a­­gricole de producție. Regretăm că pe lângă conclu­ziile pozitive ne este dat să fa­cem și unele aprecieri nedorite ca formalism în organizarea unor cursuri agrozootehnice. Slaba participare a cooperatori­lor din Buciumi la lucrările de în­­grijire a pomilor fructiferi, neres­­pectarea regulilor de tehnica se­curității muncii la lucrările oca­zionate de combaterea dăunăto­rilor prin stropiri și neprepararea furajelor ce se administrează în hrana vacilor cu lapte la coope­rativa agricolă din Valea Chioa­­rului ne-au­­ făcut să constatăm că nu peste tot eficacitatea cursu­rilor agrozootehnice este cea do­rită și că aceasta se datorește ni­velului slab de cunoștințe al cursanților. In discuția avută cu cooperato­rul Vasile Achim din Buciumi — Șomcuta, la început ne-a răspuns că a reținut din lecțiile predate noțiunile generale legate de lu­crările de îngrijire a pomilor fruc­tiferi, ca apoi să recunoască că nu s-a ținut nici o lecție. Nu a cunoscut nici cine le este lector la cercul de pomicultură anul 11. Păcat că n-a fost de față și lec­torul cercului, tovarășul inginer ,Alexandru Munteanu, să audă do­rința cooperatorilor că vor să cu­noască mult mai multe lucruri u­­tile muncii ce o practică. „Știm noi cum să lucrăm cu animalele, ne-a mărturisit Terezia Costin, îngrijitoare de vaci la cooperativa din Valea Chioarului, însă în fiecare an am avut ce învăța la cursurile ce. In acest an însă, agrozootehni­inginerul nostru, Victor Albușan, nu ținut r­ecît o singură lecție. ne­a De două luni este plecat în armată și ar fi putut veni să țină lecțiile medicul veterinar, însă nu vine”. Se gîndesc oare specialiștii, fac­torii de răspundere din consiliile de conducere că un asemenea mod de abordare a învățămîntului agrozootehnic are implicații ne­gative asupra desfășurării mun­cii în cooperativele agricole? Cu ce drept neglijează ei o sarcină de mare răspundere, încredințată de partid? Urmărind carnetele de lector, la cercurile de învățămînt zootehnic în cooperativele agro­agri­cole din Valea Chioarului, Pribi­­lești, Finteușu Mic și Satulung se poate observa că numărul lecții­lor practice este foarte redus și că frecvența la cursuri a fost cit se poate de slabă. Din 18—23 cursanți înscriși la începutul a­­nului, un număr­ de 4—8 cursanți au absentat la fiecare lecție. In asemenea situație în loc de un bilanț al rezultatelor bune obți­nute la învățămîntul agricol apa­re un bilanț al motivărilor. Am dorit să auzim motivările chiar de la acei cooperatori care n-au participat la lecții. N-am reușit Ing. M. POP­ I Continuate in pag a 3-a) De la f­olclor la spectacolul artistic Tradițiile, obiceiurile și datinile păstrate pe aceste meleaguri din moși-strămoși, trecute și filtrate prin epocile frămîntate ale isto­riei noastre nu pot fi valorificate oricum și, mai ales, de oricine. Zic de oricine pentru că dintr-o experiență de mai mulți ani am avut prilejuri nenumărate de a vedea o seamă de așa-numiți „folcloriști", autointitulați cunos­cători, care in loc sa aducă la lumină nestematele folclorului au făcut și, din păcate, mai fac de­servicii. Mi se pare că e mai u­­șor să-ți dai seama de ce știi de­cit de ce nu știi. Instructori ai formațiilor ama­toare abia ce au luat cîteva contact cu folclorice producții s-au văzut învestiți cu dreptul de a le „dezgropa" și re­da publicului cu titlul de cunos­cători. Cred că aici se găsește cauza spectacolelor folclorice hi­bride, prezentate cu prilejul con­cursurilor anterioare, ca și primej­dia unor viitoare, nedorite, pu­neri în scenă. Și apoi, spontan, mi aparat o seamă de culegători de folclor. Faptul în sine e îmbucurător, te­zaurizarea producțiilor populare a început cu multe decenii în ur­mă, astăzi luînd un avînt ne­­maiîntîlnit. Din nefericire, însă, de culegerea producțiilor literare și muzicale au început să se ocupe și oameni neavizati, care „coboa­ră" la folclor și îl culeg neștiin­­tific. Iată cum, intelectuali presti­gioși, care au crescut și trăit în mediul atît de pernicios al fol­clorului nu sînt, adesea, consul­tați în problemele producției populare, dîndu-li-se frîu liber cu­legătorilor accidentali și neche­mați, care-și iau și dreptul de a le regiza și pune în scenă. Pe de altă parte, unele forma­ții participante la fazele diferite­lor concursuri republicane și lo­cale au neglijat valorificarea fol­clorului local, căutînd, de multe ori nereușit, refugiu artistic în­ al­te zone. Așa s-au întîlnit cazuri la concursul trecut, cînd clubul din Baia Borșa a prezentat dan­suri bănățene și cîntece din alte zone, chiar intr-un loc unde, mai mult ca în alte părți, folclorul es­te atît de puternic prezent în spi­ritualitatea populară. De aseme­nea în spectaco­lele unor brigăzi artistice, altfel bine realizate, s-au introdus cîn­tece populare în dezacord cu tex­tele care înfăți­șau­­ realități din comunele res­pective. La On­­cești, în anii tre­cuți, s-a pus în scenă dansul „Că­lușul" specific în Oltenia, Mun­tenia și sub denumirea „Călușa­rii", de factură specifică, în Hu­nedoara și Banat. Alegerea repertoriilor soliștilor de muzică populară a căpătat u­­neori amprenta îndrumătorilor lor, care veneau din alte zone folclori­ce. Iată cum pe scenă, în satele unde circulă nestemate ale folclo­rului nostru muzical, au fost prezentate cîntece cu vădite stîn­­găcii de interpretare și mult in­­luențate de maniera cântăreților profesioniști de la radio și tele­­iziune. Prin cele spuse pînă acum nu se ridicăm împotriva includerii , repertoriile formațiilor artisti­ce a folclorului specific altor zone ale țării. Din contră. Dar trebuie atîi respectată autenticitatea lui, oru de unde ar fi, dar să acordăm prioritate propriului nostru fol­clor local. Exemplele pe care le-am dat sînt­ destul de rare, dar vorbesc despre o anumită grabă și pri­peală a activiștilor culturali, în dezacord cu spectacolele atît de frumoase, întîlnite în Maramureș și care nu pot fi uitate, tocmai datorită autenticității și realizării lor artistice, puse în scenă de oameni pricepuți și cu ani de ac­tivitate, care și-au apropiat fol­clorul cu multă răbdare și inte­ligență. Mă gîndesc, mai întîi, la acel frumos spectacol, de o alea­ V. R. GHENCEANU (Continuare în pag. a 3-a) Complex comercial la Baia Borșa Pitoreasca comună de la poalele muntelui Toroioaga, Baia Borșa, se îmbogățește cu noi obiective. In colonia Secii se află în construcție un mare și modern complex­­ comercial. El va cu­prinde unități de desfacere cu amănuntul și de alimentație publică. In anul acesta, vor fi date în folosință restaurantul, cofetăria și mai multe raioane de desfacere a produselor alimentare și legumicole. Partea a doua a construcției, prin supraetajare, va cuprinde magazinele cu produse industriale, confecții și obiecte de uz casnic. Orașul își întregește frumusețea Vișeu de Sus devine pe an ce trece un tot mai important centru economic și de interes turistic. Din lucrările planului de investiții din acest an consemnăm citeva. Un volum important al investițiilor îl dețin întreprinderile economice în plină dezvoltare, printre care I.F. peste 2.700.000 lei, Ocolul silvic 971.000 lei, Fabrica de alcaloizi 550.000 lei etc. Pe principala arteră a orașului, strada Tudor Vladimirescu, a început construcția unui nou bloc cu 24 apartamente, la parterul căruia se vor afla spații comerciale. Ceva mai la vale se află în construcție noul complex al cooperativei „Meșteșugarul". La gama noilor construcții se mai adaugă o creșă cu 40 de locuri, o școală cu 4 săli de clasă și altele. Cu telefericul la cabana Puzdrele Complexul turistic Borșa, așezare de o rară frumusete, va cunoaște in curind un mare aflux de vizitatori. Alături de cochetele vile și cam­pinguri ce ÎI înconjoară, complexul va dispune de un teleferic care va transporta turiștii, din poiană spre cabana Puzdrele. Telefericul va cu­prinde o cabină tip vagon cu 40 de locuri, circu­­lind pe o distantă de 5 km. Drumul lung, greu și uneori anevoios pînă pe culmea munților va fi astfel scurtat și străbătut în numai citeva mi­nute. De acolo, de la înălțimea de 1.750 metri, vizitatorul va putea admira panorama incintă­­toare a ciestelor munților Rodnei. In cartierul Săsar din Baia Mare se înalță noi blocuri de locuințe. AUTOBUZUL CARE „ZBORRI“ PRIN STANII Deunăzi, Valentin Katona ne-a semnalat că în ultimă vreme atît ziua, dar în special noaptea, autobuzele din Baia Mare care se retrag din cursă nu mai opresc în stații, iar călătorii rămîn cum s-ar spune „de căruță". Pornind de la această sesizare, în seara zilei de 18 martie, în co­laborare cu serviciul circulației al miliției municipale, redacția a organizat un raid-anchetă. Iată constatările făcute cu acest pri­lej : Opresc cînd și unde vor este ora 22,10. In statia de la gara C.F.R. un grup de călători așteaptă autobuzul. In sfîrșit, acesta își face apariția. Avem impresia că micșorează viteza, dar în dreptul stației șoferul apasă pe accelerație iar autobuzul trece ca un bolid. De abia apucăm să des­cifrăm inscripția de lîngă taxa­toare „Se retrage la garaj". După 100 de metri de la stație, la sem­nalul agentului de circulație a­­utobuzul cu nr. 31 Mr. 153 frînea­­ză și oprește pe dreapta. Il întrebăm pe șoferul Grigore Raț de ce nu a oprit în stație. — Autobuzul se retrage la ga­raj, n-ați văzut tabla?, ne pune el la punct. E limpede. Grigore Raț este doar unul din șoferii întreprinde­rii comunale care în cursa spre garaj nu se mai obosește să o­prească pentru cîțiva călători. La fel a procedat in aceeași seară Francisc Veber (autobuzul nr. 31 MB 174). — Mai am de făcut, o cursă, s-a scuzat acesta. Acum mă duc să alimentez la garaj. Se prea poate ca lui Francisc Veber să i se fi împuținat benzina. Nu înțelegem însă de ce la capul de linie n-a împrumutat o găleată de benzină de la un coleg pentru a putea face o cursă normală pînă la ga­raj. Dar ceea ce ne-a șocat, mai mult a fost faptul că în apărarea to­varășului Veber au sărit imediat doi controlori de bilete (singurii călători din autobuz), dintre care cel mai înfocat era Andrei Toldi. Să ne mai mirăm oare de ce în seara respectivă la stația din spa­­tele gării C.F.R., între orele 9-12, n-au oprit un număr de 8 autobu­ze ? Ce păzesc controlorii și dispecerii ? Trei ore a stat unul din reporte­rii noștri în seara aceea la gara­jul întreprinderii comunale (între orele 21-24). Aici e un fel de „turn al lui Babei" — și-a notat el în blocnotes. Fiecare face ce vrea. Dovadă, la ora 21,55 șofe­rul Emeric Bertalan a intrat pe poartă cu autobuzul, deși mai avea mai mult de o oră pînă la încheierea ultimei curse. Omul era însă asigurat. Pe foaia de parcurs dispecerul de la capul de linie îi specificase („garaj la ora 23.10"). Fără să efectueze și ultima cursă s-a întors în garaj cu autobuzul și Iosif Schwartzkopf (31 MB 170), iar Coloman Zsiga a venit la garaj fără să mai treacă pe la capul de linie. Unde a în­tors autobuzul ? Cîti călători și lăsat pe traseu? Greu de pre­­­cizat. Un lucru e clar : Coloman Zsiga și alți șoferi nesocotesc pur și simplu obligațiile de serviciu și asta atît în detrimentul intereselor întreprinderii cît mai ales în cel al călătorilor. Dar nu numai asemenea aspec­te produc perturbații în desfășu­rarea transportului în comun, in seara aceea, la ora 19, autobuzul nr. 31 MB 155 din dispoziția dis­pecerului a fost scos de pe tra­­­seul său (11) și dirijat pe linia nr. 5. De ce într-o asemenea oră cu circulație de vîrf întreprinde­rea nu se folosește de autobuze­le de rezervă? Ceva mai mult, la o solicitare de pe traseu, autobu­­­zul de depanare (nr. 31 MR 150) pornit-o la drum, dar s-a de­fectat doar după cîteva sute de metri. Firește, cu asemenea ma­­ l. PRIBOI C­ JDER (Continuare în pag. a 2-a) IN ZIARUL DE AZI Filmul în ora educativă Poșta juridică Forme atractive in munca cu tinerii De pe meleagurile patriei Știri sportive Incidentele din Orientul Apropiat

Next