Pentru Socialism, aprilie 1968 (Anul 18, nr. 4413-4438)
1968-04-02 / nr. 4413
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU Anul XVIII nr. 4413 Marți 2 aprilie 1968 4 pagini — 30 de bani Competiția înfrumusețării localităților Locuitorii localităților maramureșene, gospodarii acestora au intrat în plină primăvară dornici de a spori zestrea de frumusețe a orașelor și satelor, de a le gospodări cu mai bine, de a continua o tradiție apreciată și cinstită pe aceste meleaguri. Integrată activității constructive generale, competiția pentru înfrumusețarea localităților reunește într-un șuvoi comun inițiative, sugestii și energii dintre cele mai largi. La această vastă întrecere patriotică sunt antrenați, participă cu însuflețire mii de cetățeni. Este o participare conștientă, izvorîtă dintr-un sentiment de profundă responsabilitate civică față de treburile obștei, o caracteristică a democrației noastre socialiste — aflată într-un proces de adîncire și dezvoltare continuă. Experiența acumulată de consiliile populare trebuie valorificată în noul cadru administrativ-teritorial, care oferă largi posibilități în acest sens, în ridicarea continuă a aspectului edilitar-gospodăresc, folosindu-se rațional și eficient nu numai fondurile alocate în acest scop, ci și toate posibilitățile și resursele ce stau la indemnină pe plan local. La Baia Mare, gospodarii municipiului și-au prevăzut să execute, în acest an, prim muncă patriotică, lucrări a căror valoare se ridică la 14.222.000 lei. Se va amenaja, cu sprijinul mijlocit al cetățenilor, al tinerilor, un lac nede agrement, se vor extinde spațiile și zonele verzi, care vor ajunge astfel la 95—100 de hectare, se vor planta milioane de flori, de arbori și arbuști ornamentali, vor prinde contur noi locuri de joacă pentru copii, baze sportive etc. La Sighetul Marmației, pentru gospodărirea municipiului sunt alocați de la buget 2.925.000 lei pentru reparații și întrețineri de străzi, parcuri și zone verzi, salubritate, iluminat public, modernizarea rețelei stradale principale. 1.200.000 lei sunt destinați reparației imobilelor. După cum ne-au informat edilii municipiului, un aport însemnat la lucrările de înfrumusețare a așezării de pe Iza îi vor aduce cetățenii, care vor presta munci patriotice a căror valoare se ridică la circa 4.000.000 lei. Inițiative, acțiuni pe linia bunei gospodăriri a localităților maramureșene sunt întreprinse și în Tg. Lăpuș, Șomcuta Mare, Seini, Vișeu de Sus, Săliștea, Bîrsana, în numeroase alte așezări rurale. Frumusețea unei așezări depinde de un complex de măsuri, de întrepătrunderea unor multiple acțiuni, unele mărunte, dar însemnate. Nu numai obiectivele mari, de proporți dau aureolă acestei manifestări cetățenești. Baia Mare, Sighetul Marmației, Baia Sprie La și în alte localități se mai întîlnesc aspecte care dau o notă de discordanță cu efortul colectiv de înfrumusețare, de bună gospodărire, întreprinderea de electricitate sparge prea des tro(Continuare în pag. a 3-a) Pe șantierul Complexului C.F.R. din Baia Mare se lucrează intens la ridicarea clădirii stației de călători. CERCETAREA UZINALĂ - element important al progresului tehnic Dezvoltarea vertiginoasă a cuceririlor științei și tehnicii în ramura chimiei și metalurgiei imprimă acestora un puternic caracter dinamic. De aceea, promovarea progresului tehni, găsește aici un vast cîmp de afirmare. La Combinatul riimico-metalurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej" extinderea progresului tehnic pe calea cercetării științifice aplicative se bucură de interes tot mai larg în rîndul inginerilor, tehnicienilor, cuprinde numeroși muncitori de înaltă calificare. Propunîndu-și ca obiective primordiale de soluționat: lărgirea gamei de sortimente și produse noi, perfecționarea proceselor tehnologice, îmbunătățirea calitativă lorificarea a producției, vacomplexă a deșeurilor și subproduselor, elaborarea de metode rapide, precise și eficiente de investigație, cercetarea uzinală răspunde in măsură tot mai mare cerințelor sarcinilor de plan și face parte tivitatea integrantă din acgenerală a combinatului. In munca de cercetare dusă în cadrul combinatului sunt utilizate diferite metode specifice condițiilor concrete de lucru. Toate aceste metode au însă la bază concepția că fiecare inginer, chimist sau tehnician poate fi antrenat — sub o formă munca de sau alta — în cercetare care nu este limitată numai la fiind serviciul de cercetări, accesibilă tuturor cadrelor cu pregătire tehnică din combinatul nostru. Noi considerăm că activitatea personalului tehnic din producție poate și trebuie să fie dirijată, cea mai mare parte a timpului, în direcția îmbunătățirii tehnologiei, a studierii căilor de ridicare a randamentului instalațiilor și de reducere a prețului de cost. Orientarea aceasta s-a dovedit eficientă. De pildă, la secția oxizi de plumb și laminate, studiile și cercetările efectuate in cea mai mare parte de un adevărat pasiunat ,fț .r 7 - ■ girierul Gheorghe " ...ea, au permis să se mărească capacitatea secției cu circa 50 la sută, fără a fi nevoie de nici un fel de investiții, doar prin îmbunătățirea regimului tehnologic. In secția de cupru electrolitic, cercetătorii combinatului împreună cu inginerii secției — Gheorghe Pinthy și Vasile Roth — au determinat condițiile tehnologice teren optime pentru dresrandamentelor de extracție metalurgică și de curent electric. Drept urmare aici se obține de luni de zile cupru electrolitic de puritate chimică, se lucrează cu parametri foarte apro-Ing. GH. VOLCOVINSCHI cercetător la Combinatul chimicometalurgic „Gheorghe Gheorghiu- Dej" din Baia Mare (Continuare în pag. a 3-a) O sarcină Terminarea însămînțărilor urgenta la culturile din epoca întîi In multe unități ca acelea din Cărbunari, Iadăra, Arduzel, Someș Uileac, Coroeni, culturile din epoca întîi sînt în întregime însămînțate. In contrast cu acestea sînt o seamă de cooperative agricole unde se constată o mare rămînere în urmă. Care este cauza acestor diferențe mari ? Am cerut părerea cîtorva specialiști din agricultură, Ing. Merișor Cocoșilă, director adjunct la Direcția agricolă județeană : — Trebuie să subliniem din capul locului că stadiul însămînțărilor din epoca întîi, deși mai avansat ca în perioada corespunzătoare a anului trecut, nu este satisfăcător. Dovedesc acest lucru faptele și îndeosebi diferențele mari la nivelul realizărilor între unități. Cauzele sînt carențele de ordin organizatoric. Firește e bine că la floarea-soarelui, pînă la data de 1 aprilie, cooperativele agricole au însămîntat 80 la sută din suprafețele planificate. La ovăz însă — cultură cu o pondere mai mare — s-a realizat doar 57 la sută din plan, iar la in pentru fuior 69 la sută. Nu este satisfăcătoare situația nici în legumicultura. Ce ne-am propus să facem pentru intensificarea ritmului ? in primul rînd fiecare tractor, mașină agricolă, și la nevoie, atelajele să fie folosite mai bine decit pînă acum. Specialiștii se vor preocupa mai îndeaproape și de latura organizatorică, avind drept scop terminarea în cîteva zile a insămințării ovăzului, inului, a florii-soarelui, precum și a plantelor furajere. Trebuie trecut cu toate forțele la plantatul cartofilor. Avem toate condițiile și mijloacele asigurate ca fiecare cultură să fie însămînțată în perioada optimă. Aceste condiții trebuie însă mai bine valorificate. Cum sunt folosite tractoarele și mașinile agricole în campanie ? Ing. Octavian Grigorescu, directorul S.M.T. Satulung : — Putem spune că ele funcționează bine, mai bine ca în alte campanii. Din păcate mai apar defecțiuni, dar căutăm să le reparăm cit mai operativ. Acestea sînt fără îndoială lipsurile noastre. Ne luptăm pentru lichidarea lor. Dacă există însă rămîneri în urmă în unele locuri, apoi acestea se datoresc și felului cum sînt folosite tractoarele. Adesea, mecanizatorii nu primesc ordin de lucru așteptînd dimineața de multe ori pînă la ore destul de tîrzii să vină cineva să le spună unde să meargă ; ei stau și așteaptă pierzînd ore prețioase. Este adevărat că în multe unități însămînțalul culturilor din epoca întîi este terminat sau pe terminate. Nu este însă cu nimic justificată la ora actuală reținerea chiar și a unor specialiști de a trece numaidecît la pregătirea solului pentru porumb. Deși timpul este frumos iar temperatura în sol crește pe zi ce trece, la Mireșu Mare, Satulung și in alte părți stau tractoare fără lucru, cind ar putea să discuiască terenul pentru cultura porumbului. Alexandru Ghiocel, inginer la cooperativa agricolă de producție din Săcălășeni: — M-ați întrebat de calitatea lucrărilor. Ritmul susținut în care lucrăm ne-a permis să terminăm într-un timp scurt însămînțatul inului, al ovăzului și florii-soarelui. Am însămînțat și 3 ha cu legume rădăcinoase, sfecla furajeră, borceagul... N-am neglijat însă nici calitatea — factor esențial în obținerea unor producții bune. De mîine începem plantatul cartofilor, lucrare care pa cele 25 ha vrem s-o terminăm în cîteva zile. Mecanizatorii lucrează foarte bine și în general terenul a fost pregătit așa cum scrie la carte. Ne pregătim și pentru însămintatul porumbului. In acest scop au fost arate aproape 80 de hectare. In același timp au intrat în acțiune și discurile. Cu mijloacele de care dispunem, după calculele noastre, atunci cînd va veni vremea, în 7 zile lucrătoare și însămintatul porumbului va fi terminat. Din discuțiile avute și relatările de mai sus se desprind cîteva sarcini : — terminarea în următoarele cîteva zile a însămînțărilor la culturile din epoca înti; — intensificarea ritmului la plantatul cartofilor in toate unitățile; — pregătirea terenului pentru cultura principală — porumbul. In acest scop trebuie folosite din plin toate tractoarele și atelajele, fiecare oră și zi bună de lucru. Vizita președintelui Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, în Finlanda Duminică la amiază a părăsit Capitala, plecînd spre Helsinki, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, care, însoțit de ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, va face o vizită oficială în Finlanda, la invitația guvernului finlandez. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenți tovarășii Ilie Verdeț, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Alexandru Drăghici, Janos Fazekas, Gheorghe Rădulescu, Vasile Vilcu, Iosif Banc, Mihai Gere, Petre Lupu, Manea Mănescu, Gheorghe Gaston Marin, membri ai guvernului, și alte persoane oficiale. Au fost de față Seppo Olavi Ainamo, însărcinat cu ad-interim al Finlandei la afaceri București. ★ HELSINKI. — Trimișii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu și Mircea S. Ionescu, transmit: După un zbor de aproximativ patru ore, avionul special la bordul căruia se aflau președintele Consiliului de Miniștri al Republicii România, Ion Gheorghe Socialiste Maurer, și ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, a aterizat pe aeroportul Sentula. Dominat de majestuoase păduri prin care și-a răsfirat pistele, aeroportul capitalei finlandeze și-a primit oaspeții într-o atmosferă sărbătorească — expresie a relațiilor de stimă și prietenie ce s-au dezvoltat în zilele noastre între România și Finlanda. Arborate pe frontispiciul aerogării se profilau pe fundalul cerului nordic, drapelele de stat ale României și Finlandei. La coborîrea din avion, oaspeții români au fost salutați cu căldură de președintele Consiliului de Miniștri al Finlandei, Mauno Koivisto, și de ministrul afacerilor externe, Ahti Karjalainen. Premierul finlandez a prezentat apoi oaspeților celelalte persoane oficiale venite în întîmpinare. Au fost de ,față Niculai Ioan Vancea, ambasadorul României la Helsinki, membri ai ambasadei și ai agenției economice ai țării noastre în Finlanda, Kaarlo Veikko Makela, precum și ambasadorul Finlandei la București. Erau, de asemenea, prezenți numeroși ziariști finlandezi și corespondenți ai presei străine. O companie de elită a forțelor armate finlandeze a prezentat onorul. După intonarea imnurilor de stat ale celor două țări, mierii României și Finlandei preau trecut in revistă garda de onoare. Primii miniștri ai celor două state, precum și celelalte personalități au luat apoi loc în mașinile oficiale, îndreptîndu-se spre reședința rezervată oaspeților români, în marele Hotel Marski. La reședință, premierul Mauno Koivisto și ministrul afacerilor externe, Ahti Karjalainen, s-au întreținut cordial, la o cupă de șampanie, cu președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, și ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu. ★ HELSINKI 1. — Trimișii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu și Mircea S. Ionescu, transmiti. Cu prilejul vizitei oficiale pe ca(Continuare în pag. a 4-a) CULTURALE Galeriile Fondului plastic din Baia Mare găzduiesc in prezent expoziția personală a artistului băimarean Gh. Cătană, cuprinzînd 39 de lucrări în ulei, pasteluri sau de grafică. Expoziția prilejuiește publicului o a doua intîlnire cu selecții din creația artistului. La Casa de cultură a sindicatelor din Baia Mare a vut loc duminică un simpozion intitulat „Noua Românie pitorească". Cei prezenți au făcut cunoștință cu ghețarul de la Scărișoara, prezentat de tovarășul Iosif Viehmann, cercetător principal la Filiala din Cluj a Institutului de Speologie al Academiei Republicii Socialiste România. Expunerea a fost ilustrată cu numeroase diapozitive. Sub titlul „Tribuna cultură" biblioteca minimpală înghețul Marmației organizează periodic manifestări literare în cadrul cărora sunt prezentate opere ale scriitorilor români și străini. Ultima manifestare de acest fel a avut loc la cooperativa virea", unde unui numeros public i s-a vorbit despre viața și activitatea lui Cezar Boliac, a Elenei Farago și Maxim Gorki. In încheierea manifestării, membrii cercului dramatic al bibliotecii au recitat din versurile lui Cezar Boliac și a Elenei Farago. Totodată, ei au interpretat și o scenă din piesa „Vilegiaturiștii“ de Maxim Gorki. După cum ne informează Comisia pentru răspîndirea cunoștințelor științifice de pe lingă Comitetul județean de cultură și artă, săptămina trecută la așezămintele culturale din cuprinsul județului au avut loc peste 30 de manifestări pentru răspîndirea cunoștințelor științifice. In cadrul acestora, învățători, medici, profesori, ingineri, economiști, juriști, alți intelectuali au făcut expuneri despre „Anul revoluționar 1348 în țările române“ , pe teme privind lucrările din campania de primăvară, despre creșterea animalelor, dezvoltarea averii obștești a cooperativelor agricole de producție, noua împărțire administrativ-teritorială a țării și altele. Pe agenda manifestărilor la care ne referim au figurat, totodată, expuneri privind comportarea în societate, regulile de conviețuire socială, educarea copilului în familie etc. VIZITA LA BUCUREȘTI A TOVARĂȘULUI ZOLTÁN KOMOCSIN La 1 aprilie 1968, tovarășul Zoltán Komácsin, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.M.S.U., însoțit de tovarășul Robert Garai, adjunct al șefului Secției relațiilor externe a C.C. al P.M.S.U., a făcut o vizită prietenească în Republica Socialistă România. Cu acest prilej, reprezentanții P.M.S.U. au avut un schimb de păreri cu tovarășii Paul Niculescu- Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Mihail Dalea, secretar al C.C. al P.C.R., și tovarășul Vasile Vlad, șeful Secției relațiilor externe a C.C. al P.C.R., cu privire la unele probleme actuale ale mișcării comuniste și muncitorești internaționale, la dezvoltarea relațiilor dintre cele două partide. Discuțiile au decurs într-o atmosferă deschisă, tovărășească, de înțelegere reciprocă. Ce citesc bibliotecarii , întrebarea ar putea părea cel puțin curioasă. Ca în orice meserie, obiectul muririi trebuie să ne fie apropiat, să facă parte din noi. Dincolo de rostul său de intermediar între autorul cărții și cititor și de complexul muncii bibliotecarului, lucrătorul bibliotecii trebuie să fie un om de cultură, un om informat, posesor al unor criterii solide de apreciere estetică a valorilor literaturii și artei. O altă ipostază a bibliotecarului se refuză, mediocritatea și comoditatea intelectuală sunt antonime noțiunilor consacrate de slujitorii adevărați ai acestei meserii. Bibliotecarii și cartea... Cînd ești prieten cu cartea, cu bibliotecar ești, implicit, și cu cititorii. Să știi să prieten recomanzi o carte, fie și in cîteva cuvinte, impune să cunoști mai întîi conținutul cărții și apoi gustul cititorului care îți este „cuient". Din dorința de a afla ce legaturi există între cărți și bibliotecar, care este gradul lor de „rudenie" cu paginile pe care le recomandă, am întreprins o anchetă. Alături de bibliotecari, am intervievat un număr de 80 de cititori, țărani muncitori și elevi, beneficiari ai bibliotecilor comunelor din localitățile Ulmeni, Baia Sprie, Satulung, Tămaia, Șomcuta Mare, Vad, Săpința, Baia Mare și, implicit, persoane asupra cărora se exercită informația, lectura și gustul bibliotecarului. Confruntînd răspunsurile la întrebarea: „Ce ați citit in ultimele 6 luni“, am ajuns la o seamă de concluzii care fac, de fapt, obiectul rîndurilor de față. Plecînd de la ideea că aceste concluzii pot fi adesea, deci și acum, ușor exagerate pentru că ar fi fost imposibil de verificat fiecare lectură particulară a celui în cauză, în amănunțime, fără a putea constata, de fapt, dacă respectivele cunoștințe provin din prefețe și studii critice sau din lectura atentă a cărții, materialul pe care îl scriem vrea, mai ales, să demonstreze că interesul pentru lectură al bibliotecarului este verificabil în afluența de cititori la biblioteci. O primă constatare: Din discuțiile purtate cu bibliotecarii a reieșit că majoritatea își iubesc meseria și se străduiesc să se informeze. Cît este însă de solidă și verificabilă această informare?. Ei bine, 80 la sută din bibliotecarii anchetați sînt de părere că pentru a fi la curent cu noutățile editoriale trebuie să recurgi la prefețele cărților urmînd ca, în timp, să fie integral parcursă opera literară sau de informație științifică respectivă. Afirmațiile, verificate de noi, s-au dovedit reale, adevărate. 20 la sută din lucrătorii bibliotecilor afirmă că prefețele nu sunt decât instrumente operative de lucru și că nu pot suplini decât pe o durată extrem de scurtă contactul atent și științific cu opera de artă. Deci, primul mijloc de a afla conținutul ar fi prefața. Evident, nu putem pretinde unui bibliotecar să citească toate cărțile dar... Dar mai bine să vedem ce fac în continuare bibliotecarii pentru sine, ca primi-prieteni ai cărții? Am întreținut discuții asupra lecturilor din ultima jumătate de an și am ajuns, adesea împreună, la anumite concluzii. Prima ar fi că un număr mare de bibliotecari rămîn la prefață și nu reiau cartea V. R. GHENCEANU (Continuare in fag. a 2-a)