Pentru Socialism, iunie 1968 (Anul 18, nr. 4464-4489)
1968-06-01 / nr. 4464
> * f 4 A OBSARC At eOSOTETOIOI JTDEȚEAN MARAMUREȘ AJ P.G.R. §1 AI CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU Anul XVIII nr. 4464 Sîmbătă 1 iunie 1968 4 pagini — 30 de bani Constituirea organizațiilor de partid și consiliilor populare comunale provizorii In aceste zile continuă acțiunea de constituire a organizațiilor de partid si a consiliilor populare comunale provizorii. La adunările care au avut loc, zilele trecute, au luat parte tovarășii: Mitrofan Boca, secretar al Comitetului județean de partid, in comuna Copalnic-Mănăștur; Dumitru Mureșan, legiului județean președintele code partid, în comuna Sălsig, Petre Sigheartău, președintele Consiliului județean al sindicatelor, în comuna Bîrsana; Moise Fetea, membru al Biroului Comitetului județean de partid, în comuna Ciulești; Ioan Vijdeluc, prim-secretar al Comitetului municipal Baia Mare a P.C.R., președintele Consiliului municipal Baia Mare, în comuna Groși, și Gheorghe Sas, primsecretar al Comitetului județean U.T.G. Maramureș, în comuna Suciu de Sus. In cadrul adunărilor desfășurate într-o atmosferă de puternic entuziasm, ca secretar al Comitetului comunal de partid Copalnic- Mănăștur a fost ales Alexandru Bistinschi, ca președinte al Consiliului comunal provizoriu — Dumitru Pop, iar în funcția de secretar al Comitetului executiv al Consiliului popular comunal fost numit Dumitru Bob. La Sălsig, a secretar al Comitetului comunal de partid a fost ales Vasile Chirilă, președinte al executiv al Consiliului Comitetului popular comunal — Ștefan Luca, secretar al Comitetului executiv al Consiliului popular comunal a fost numit loan Dulfu. La Bîrsana — secretar al Comitetului de partid a fost ales loan Boriș, președinte al Comitetului executiv al Consiliului popular comunal — Victor Hosu, iar secretar al Comitetului executiv — Vasile Olrim. La Giulești — secretar al Comitetului comunal de partid a fost ales Gheorghe Ghirișan, președinte al Consiliului comunal provizoriu — Vasile Horea, iar în funcția de secretar al Consiliului comunal provizoriu a fost numit Ioan Godja, la Suciu de Sus — secretar al Comitetului comunal de partid a fost ales Gavril Cîrliceanu, președinte al Consiliului popular comunal — Nicolae Pop, iar în funcția de secretar al Comitetului executiv al Consiliului popular comunal fost numit Ioan Pop. La Groși, secretar al Comitetului comunal de partid a fost ales Florea Cupar, ca președinte al Consiliului popular comunal — Ștefan Ardusăran, iar în funcția de secretar al Consiliului popular comunal a fost numit Gavril Poran. Pagina a 3-a LITERATURA, ARTA ■ Dialog CU PICTORUL TRAIAN HRIȘCĂU DEMIURG — Povestire de Sever Uzzon ■ I. D. Ștefănescu: «ARTA VECHE A MARAMUREȘULUI ■ In discuție PERSPECTIVELE ȘI PROFILUL ANSAMBLULUI DE CÎNTECE ȘI DANSURI «MARAMUREȘUL» „Ochii noștri vor să-ți spună Patrie cît te iubim, Țară bună, mamă bună Pentru toate-ți mulțumim" ■ Vizita în R. S. F. Iugoslavia a delegației de partid și de stat române, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu Sosirea la Brioni BRIONI — Trimișii speciali Agerpres, S. Strujan și N. Plopeanu, transmit: Vineri dimineața, delegația de partid și de stat a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R. președintele Consiliului de Stat, a plecat cu avionul din Dubrovnik spre Pol. Oaspeții români sunt însoțiți de Rato Dugonici, președintele Conferinței Federale a U.S.P.M.R., membru al Consiliului Federației, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I.. Iakov Blajevici, membru al Prezidiului C.C. al C.C.I., președintele Skupstinei R.S. Croatia, și alte persoane oficiale. Pe aeroportul din Pola, membrii delegației române au fost salutați de tovarășul Mialko Todorovici, secretar al Comitetului Executiv al C.C. al U.C.I., membru al Consiliului Federației. Mika Șpiliak, areșemintele Vechi Executive Federale, membru al Consiliului Federației, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I.. Petar Stambolici, președintele C.C. al Uniunii Comuniștilor din Serbia, membru al Consiliului Federației, membru al Premiului C.C al U.C.S., Marko Nikezici, secretar de stat pentru afacerile externe, membru al C.C. al ■J.C.I., precum și de Antun Pavlinîci, președintele Skupstinei orășenești, Pola Ivan Silian, președintele Conferinței orășenești a U.S.P.M., și alți reprezentanți ai organelor locale. Delegația română a plecat apoi din portul Pola — împreună cu conducătorii iugoslavi veniți în întîmpinare — spre Brioni, reședința de vară a președintelui R.S.F. Iugoslavia, cu nava „Podgorica", escortată de vedete torpiloare ale marinei militare iugoslave. La sosirea la Brioni, membrii delegației române au fost întîmpinați de tovarășul Iosif Broz Tito și soția, precum și de Vladimir Popovici, membru al Consiliului Federației, membru al Prezidiului C.C. al U.C.S., secretar general al președintelui Republicii, și de alte persoane oficiale. Pe chei era aliniată o gardă de onoare a marinei militare. BRIONI 31 — Trimișii speciali Agerpres, S. Strujan și N. Plopeanu, transmit: Vineri dupăamiază au continuat la Brioni convorbirile dintre delegația Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Stat, și delegația Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, condusă de tovarășul Iosip Broz Tito, președintele R.S.F. Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia. Din partea română au participat: tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Gheorghe Rădulescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Mămășan, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Socialiste România la Belgrad. Din partea iugoslavă au participat tovarășii: Mialko Todorovici, secretar al Comitetului Executiv al C.C. al U.C.S., membru al Consiliului Federației, Mika Șpiliak, președintele Vecei Executive Federale, membru al Consiliului Federației, membru al Prezidiului C.C. al U.C.S., Petar Stambolici, președintele C.C. al U.C. din Serbia, membru al Consiliului Federației, membru al Prezidiului C.C. al U.C.S., Jakov Blajevica, președintele Skupstinei R. S. Croația, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Rato Dugonici, președintele Conferinței Federale a Uniunii Socialiste a Poporului Muncitor din Iugoslavia, membru al Consiliului Federației, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Vladimir Popovici, membru al Consiliului Federației, membru al Prezidiului C.C. al U.G.I., secretar general al președintelui republicii, Marko Nikezici, secretar de stat al afacerilor externe, membru al C.C. al U.C.I., Mustafa Șabici, membru al Vecei Executive Federale, membru al C.C. al U.C.I., Liubo Bahici, consilier al secretarului de stat pentru afacerile externe, și Iakșa Petrici, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al R.S.F. Iugoslavia la București. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă cordială, prietenească, de înțelegere reciprocă. ★ BRIONI 31. — Trimișii speciali Agerpres, S. Strujan și N. Plopeanu, transmit: Vineri după- amiază, tovarășa Jovanka Broz a oferit la Brioni un ceai în cinstea tovarășei Elena Ceaușescu. Au participat tovarășele Elena Maurer și Maria Mămășan, Ștefița Șpiliak, Tatiana Dugonici, Milka Petrici. Ceaiul s-a desfășurat într-o atmosferă prietenească. E o caracteristică a omului zilelor noastre de a căuta pretutindeni plăcutul, agreabilul frumosul. Ni căutăm la locul de muncă, pe stradă, în locurile de recreere și îl asociem utilului. In acest sens am putea spune că estetica cotidiană a orașului în care trăim constituie însăși cartea de vizită a gospodărilor și locuitorilor săi. Și nu întîmplător cetățenii se interesează de acest lucru. Vin cu propuneri, sesizează unele neajunsuri, contribuie la înfrumusețarea, la întreținerea curățeniei orașului. „Mulți cetățeni — ne scrie tovarășul Ioan Hentea din strada I.L. Caragiale nr. 10/61 — s-au obișnuit să-și planifice săptămînal sau chiar zilnic cîteva ore în care să desfășoare activități obștești menite să facă cît mai atrăgător blocul, strada, cartierul și implicit orașul în care trăiesc și muncesc. Intre aceștia îi putem aminti pe Alexa Ilieș din strada I.L. Caragiale nr. 10, Kis Anton, strada G. Coșbuc nr. 6, Olimpia Apan, Plaza Gheorghe Gheorghiu-Dej nr. 4 și multi alții". Roadele muncii gospodarilor orașului pot fi urmărite lungul principalelor artere de-a de circulație ale orașului — ronduri cu flori, spații cu iarbă verde, pomi și arbuști ornamentali —, în locurile de joacă pentru copii etc. Evident, ceea ce s-a făcut e bine, însă nu și suficient. Din sesizările locuitorilor, din stările de fapt întîlnite la fața locului reiese că gospodarii orașului încă nu reușesc să țină pas cu ritmul de dezvoltare al orașului. „Străzile Unirii, Karl Marx, Ștefan Gheorghiu și G. Coșbuc închid între ele un teren destul de mare însă slab gospodărit — ne scrie tehnicianul Gavril Omota. Punctul de lucru al constructorilor s-a mutat de aici în anul 1963. De atunci se așteaptă amenajarea unor terenuri de joacă pentru copii. Deși acest fapt a fost sesizat și în 1966, și mai tîrziu, nu s-a luat încă nici o măsură de îndreptare a lucrurilor". Tot din acest sector al orașului sînntem sesizați de lipsa de păstrare a curățeniei. La aceasta contribuie în mare măsură și faptul că butoaiele cu gunoaie sunt lăsate descoperite în fața blocurilor în loc să se găsească în spațiul destinat special acestora. (In legătură cu această stare de fapte ar avea de spus un cuvînt poate și inspecția sanitară!). Cu alte cuvinte ne găsim în plin centru al orașului. E destul însă să ieși din străzile principale doar în spatele blocurilor pentru a te întreba, cum se întreabă pe bună dreptate și cititorii noștri: „Unde ne sunt gospodarii?“. Această întrebare este sugerată de terenurile lăsate în paragină, neamenajate, pline cu hîrtii și alte gunoaie. Ba mai mult, după cum ne informează locatarii din bulevardul București nr. 16, locul destinat spațiului verde, jocului copiilor din acest bloc, a fost transformat în garaj pentru mașinile proprietate personală ale locatarilor din alte blocuri. Cu Încetineală se desfășoară lucrările de amenajare a spațiilor verzi și în cartierul Săsar. Multe din aceste probleme ziarul nostru le-a sesizat în articolele Spațiile verzi ale orașului (15 martie a.c.), și Locul de joacă al copiilor (5 aprilie), unde se făceau propuneri concrete în vederea eliminării maidanelor, gropilor și buruienilor care abundă pe tot parcursul verii, a fixării și amenajării unor complexe pentru copii, a unui parc al acestora, așa cum pot fi întîlnite și în alte orașe. Serviciul de gospodărie orășenească a Consiliului popular municipal nu și-a dat însă osteneala nici măcar să răspundă criticilor și propunerilor făcute prin intermediul ziarului. Un alt aspect al esteticii orașului ridicat în coloanele ziarului nostru se referea la afișaj și reclama comercială (nr. 4399 din 16 martie a.c.). Se evidenția rolul firmelor, al reclamei comerciale, al vitrinelor, panourilor, afișelor ca elemente de informare operativă a cetățenilor, dar și componente care contribuie la estetica orașului. Se semnalau cu acest prilej firme cu litere neluminate, dînd naștere unor cuvinte bizare, aspectul vitrinelor, modul de prezentare a mărfurilor, anunțuri scrise neglijent pe bucăți de cartoane și alte materiale inestetice, lipsa unor suporturi pentru afișaj în unele cartiere ale orașului, cum sunt Săsar, Republicii, Valea ȘT. BELLU V. GAFTONE (Continuare în pag. a 2-a) UNDI NE sunt gospodarii? Pe urmele unor scrisori și articole apărute în ziar — Ce o fi avind motorul ? •*— S-a întunecat? Va ploua. «Aș JR E —- Eu nu mă pricep, mulge-o tu ! — O citronadă rece? Nu ți-e frică de amigdalită, faringită, pneumonie ... ? ! n Actualitatea internațională ^ ■ SITUAȚIA POLITICA DIN FRANȚA ■ PE FRONTURILE SUD-VIETNAMEZE ■ R F. G.: NOI MANIFESTAȚII ÎMPOTRIVA LEGISLAȚIEI EXCEPȚIONALE ■ CERCETĂRILE PENTRU DESCOPERIREA SUBMARINULUI «SCORPION» CONTINUĂ Potrivit sarcinilor de plan în perspectivă, Exploatarea minieră Baia Borșa urmează ca încă din acest an să-și sporească producția în așa măsură ca la finele anului viitor să fie cu peste 90 la sută mai mare decât, cea a anului curent. Sporul de producție necesită intrarea în funcțiune a unor importante capacități de producție, atît în subteran, cît și la uzina de preparare. Sarcina construcției obiectivelor de la suprafață — însumînd pentru anul acesta peste 28 milioane lei — revine lotului din Baia Borșa al șantierului T.G.M.M. Baia Mare și șantierului local al Trustului de construcții Maramureș. În prima jumătate a lunii martie ziarul nostru a semnalat de pe acest important șantier o seamă de deficiențe organizatorice, ritmul scăzut în desfășurarea lucrărilor. La o lună și jumătate după apariția semnalului critic intern în măsură să informăm pe cititori că lucrurile, în loc să se îndrepte, bat pasul pe loc. Lotul T.G.M.M., condus de inginerul șef adjunct al șantierului, Iosif Bene, trebuia să dea în funcțiune la 30 aprilie a.c. linia nr. 1 de preparare a minereului de la Burloaia, obiectiv esențial în creșterea producției și în asigurarea frontului de lucru la celelalte modernizări ale uzinei de preparare. Linia nu e nici acum terminată. La culoarul de benzi abia se toarnă betonul de rezistentă. Lipsesc o seamă de utilaje importante. In urmă se află și lucrările la stația de antezdrobire de la mina Burloaia, iar tronsonul drumului auto Baia Borșa — Burloaia înaintează în execuție în „pas de melc". In același timp, datorită efectuării unor lucrări de calitate necorespunzătoare, constructorii au fost nevoiți să le refacă, chel(Continuare in pag. a 2-a) La lucrările industriale din Borșa Nici o concesie neglijenței si tuind manoperă în plus în mod nejustificat. Șantierul T.G. Maramureș are în execuție cîteva obiective cheie pentru E.M. Baia Borșa, printre care: consolidarea iazului de decantare, lucrări industriale în incinta galeriei Emeric II și alte W în valoare totală pe acest an de peste 6.000.000 lei. După „ritmul"4 cu care sunt atacate aceste obiective se pare că ele vor fi terminate prin... anii viitori. Deși au trecut 5 luni din acest an, la lucrările din incinta „Emeric II" care condiționează creșterea extracției de minereu cuprifer deficitar — punct în activitatea E.M. Baia Borșa — nu s-a făcut aproape nimic. Evoluția aceasta cu totul punzătoare, necorestată de urgența și importanța economică a obiectivelor din Baia Borșa, ridică unele probleme care își cer rezolvare neîntîrziată în organizarea, și conducerea lucrărilor. Șantierele sunt destul de bine asigurate cu materiale. Ceea ce nu există încă este organizarea lucrărilor pentru impulsionarea ritmului de execuție. La uzina de preparare se atacă obiectiv după obiectiv, dar finisarea și terminarea sînt amînate, oamenii — mulți dintre ei muncitori specializați — sînt purtați pe drumuri, nu li se creează front de lucru. „Valoric, totul nu și-a realizat planul pe 4 luni,, ne-a spus tovarășul Alexandru Csaudari, directorul T.G.M.M. Baia Mare, înregistrindu-se un minus de circa 190.000 lei". Simplu, concret, fără pic de remuș«care, însă conducătorul lotului, ing. Iosif Bene, susținea sus și tare că în aceeași perioadă lotul ing. GH. DUMITRESCU 11 £*