Pentru Socialism, iulie 1968 (Anul 18, nr. 4490-4515)

1968-07-02 / nr. 4490

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU Anul XVIII nr. 4490 Marți 2 iulie 1968 4 pagini — 30 de bani Lucrările sesiunii Consiliului popular județean provizoriu GOSPODĂRIREA ȘI ÎNFRUMUSEȚAREA LOCALITĂȚILOR Printre problemele de seamă, aflate pe agenda de lucru a con­siliilor populare din județul nos­tru­ se numără și buna gospodă­rire și înfrumusețare a localități­lor maramureșene. Sesiunea Con­siliului popular județean provizo­riu, care s-a desfășurat sîmbătă 29 iunie 1968, în sala Teatrului de stat din Baia Mare, a avut la or­dinea de zi dezbaterea unor ase­menea probleme și preocupări, a­­doptarea unor măsuri menite să îmbunătățească stilul de muncă al consiliilor populare, al comite­telor lor executive în soluționa­rea chestiunilor de gospodărire și înfrumusețare a localităților. Raportul prezentat de tovarășul Zoltán Szász, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consi­liului popular județean, dențiază rezultatele obținute d­i­în acest domeniu. A fost valorificată mai bine experiența dobîndită în mobilizarea maselor la acțiunile patriotice, planurile cu obiectivele fixate sunt rodul consultării mai largi a deputaților, cetățenilor, organizațiilor de masă. Valoarea lucrărilor propuse a se­­ realiza prin munci patriotice. tn acest an, se ridică la peste 51.000.000 lei. Pînă acum, aportul cetățenilor se concretizează în lucrări de între­țineri și reparații de drumuri pe 287 km, amenajări de parcuri zone verzi pe 32 hectare, constru­­i­­rea a 31.000 m.p. trotuare; pînă la 1 mai au fost realizate lucrări în valoare de 22 milioane lei. În cadrul sesiunii, raportorul, cît și vorbitorii au reliefat unele de­ficiențe în gospodărirea localită­ților, în stilul de muncă al con­siliilor populare. Datorită slabei mobilizări a cetățenilor, în orașe­­­le Borșa, Cavnic, în comunele Cupșeni, Lăpuș, Suciu de Sus, Vi­­ma Mică, Cîmpulung la Tisa, Re­­meți, Sarasău, Ruscova și altele, sau s-au realizat angajamentele luate. Un aspect neplăcut au și comunele Copalnic-Mănăștur, Să­pința, Ulmeni, Botiza,­ Bogdan Vo­dă — unde străzile sunt neîntreți­nute, șanțurile neamenajate, a­gitația vizuală neîngrijită. — Mai avem multe de făcut pe linia înfrumusețării municipiului nostru, arăta tovarășul Nicolae Roman, executiv președintele Comitetului al Consiliului popular din Sighetul Marmației. Deși au fost elaborate decizii, care sanc­ționează abaterile de la buna gos­podărire, ele sunt încălcate, nu sunt trași, la răspundere cei vino­vați. Vom acorda mai multă­tenție folosirii judicioase a fon­­­­durilor bugetare destinate lucră­rilor edilitar-gospodărești, înfru­musețării nu numai a centrului municipiului, ci și a cartierelor mărginașe, care au fost neglijate, aspectului exterior al clădirilor. Tovarășul Ludovic Pop, prim­­vic­epreședinte al Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular mu­nicipal Baia Mare, s-a referit, în cuvîntul său, la rezultatele obți­nute în întrecerea patriotică. Pî­­nă acum, în Baia Mare au fost e­­xecutate lucrări, prin muncă pa­triotică, a căror valoare se ridică la 10.500.000 lei. rul Tovarășii Vasile Donca, secreta­Consiliului județean al U.G.S.R., Vasile Balazs, directorul Direcției comerciale județene, Iosif Ilir, vicepreședinte al Comi­tetului executiv al Consiliului popular din Vișeul de Sus, Florian Cardoș, primarul comunei Seini, s-au referit la necesitatea mobili­zării și educării maselor în acțiu­nile patriotice, la coordonarea mai bună a lucrărilor de către comitetele executive ale consilii­lor populare, conlucrarea mai strânsă a acestora cu organizații­le de sindicat, U.T.C., femei, re­împrospătarea agitației vizuale, întreținerea unităților comerciale, aspectul estetic al firmelor, re­clamelor comerciale, curățenia piețelor, odoarelor. Tovarășul Simion Vlad, prima­rul comunei Săliștea de Sus, co­mună premiată de trei ori în în­trecerea patriotică, a expus din experiența consiliului popular în folosirea formelor organizatorice de legătură cu masele, în valori­ficarea resurselor locale pentru înfrumusețarea localității. Valoa­rea lucrărilor patriotice. din acest an se ridică aici la peste un mi­lion de lei, se va construi o baie comunală — pe plan local au fost confecționate peste 40.000 bucăți cărămizi, cei 11.100 m.p. de tro­tuare din beton sunt întreținuți de fiecare cetățean în dreptul casei lui. Preocupări edilitar-gospodărești, sociale există și în noile orașe create. Tovarășii Gavril Danciu, primarul orașului Cavnic, și Va­sile Filip, primarul orașului Tg.­răpuș, au vorbit despre întreține­rea străzilor, salubrizarea lor, e­­fectuarea unor lucrări tehnico­­edilitare, satisfacerea unor necesi­tăți de transport în comun. (Continuare in pag. a 3-a) Tricotoarele Maria Iva­­novici și Irina Simionca de la fabrica „Unitatea" din Sighetul Marmației se preocupă zi de zi de îm­bunătățirea calității produ­selor. Consultîndu-se, îm­­părtășindu-și experiența in muncă, ele reușesc să ob­țină rezultate bune. CONDUCĂTORII DE PARTID $1 DE STAT IN VIZITA LA EXPOZIȚIA „REVOLUȚIA DE LA 1848 OGLINDITA IN ARTA PLASTICA“ luni după-amiază, tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Leonte Răutu, Mihai Gere, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Vasile Patilineț au vizitat expoziția „Revoluția de la 1848 oglindită în arta plastică", deschi­să în sălile Muzeului de Artă al Republicii Socialiste România. La sosire, conducătorii de partid și de stat au fost întîmpi­­nați de tovarășii Pompiliu Maco­­­vei, președintele Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă, Bră­duț Covaliu, președintele Uniunii Artiștilor Plastici, Ovidiu Maitec, vicepreședinte al Uniunii Artiști­lor Plastici, și M. H. Maxy, di­rectorul Muzeului de Artă al Re­publicii Socialiste România. Erau prezenți membrii Biroului Uniunii Artiștilor Plastici, artiști expo­zanți, critici de artă. Salutînd pe conducătorii de partid și de stat, președintele U­­niunii Artiștilor Plastici a expri­mat satisfacția și mulțumirile creatorilor din acest domeniu artei pentru grija deosebită ma­ai nifestată de partid și guvern pen­tru dezvoltarea artelor plastice. In continuare, conducătorii de partid și de stat au vizitat sălile expoziției. Explicațiile au fost date de directorul Direcției arte­lor plastice din C.S.U.A., Dan Gri­­gorescu. Revoluția din 1848, pe care au slăvit-o în lucrările lor numeroși poeți, prozatori și compozitori, a fost, în același timp, izvor de nobilă și generoasă inspirație pen­tru artiștii plastici din trecut și constituie un motiv de inspirație pentru artiștii plastici contempo­rani. Expresie a acestei bogate surse de inspirație, expoziția „Re­voluția de la 1848 oglindită în arta plastică" grupează un mare număr de lucrări dintre cele mai reprezentative. Vastă frescă neuitatului an revoluționar 1848, a expoziția cuprinde, în prima sa parte, lucrări ale pictorilor mari din secolul al XIX-lea, ra­b­a de frunte situîndu-se tablou­lu­rile executate de Ion Negulici, C. D. Rosenthal, Barbu Iscovescu, participanți direcți la revoluție. Artiștii acelei vremi s-au ridicat la o înaltă conștiință patriotică, punîndu-și opera în slujba repre­zentării elanurilor revoluționare ale poporului. In chipurile revolu­ționarilor și ale cărturarilor — deschizători de drumuri noi în istoria patriei — se gînduri, sentimente și dezvăluie credințe izvorîte din marile idealuri no­i (Continuare in pag. a 4-a) Promisiuni „proaspete“ legume veștede In articolul „Nici o ba­rieră în aprovizionarea populației cu legume și fructe" apărut în ziarul nostru din 26 iunie a.c. au fost semnalate o se­rie de carențe în apro­vizionarea și desfacerea legumelor și a fructelor pe piață și in cîteva ma­gazine din Baia Mare, atrăgînd atenția între­prinderii județene de valorificare a legumelor și fructelor și a C.S.F. asupra obligativității de a acționa cu fermitate pentru îmbunătățirea de­servirii populației. Cum au reacționat cei vizați ? Răspunsul l-am aflat analizind situația în cî­teva unități specializate din centrele muncitorești Cavnic, Baia Sprie și Nistru. ACELEAȘI NEAJUNSURI In­­ multe unități lipsesc produse de primă nece­sitate. In ziua de 27 iu­nie, de exemplu, din raf­turile magazinului nr. 32 Nistru lipseau roșiile și castraveții. Atît la Cav­­nic, la Baia Sprie cit și la Nistru, se simte o a­­cută lipsă de fructe. O altă deficiență se semna­lează în privința aprovi­zionării cu roșii și cartofi de calitate superioară. Pe bună dreptate, con­sumatorii nemulțumirea își manifestă față de asemenea stări de lu­cruri: gospodină Viorica Szirmai, din Cavnic, prezentă în magazinul nr. 16, ne-a spus: — Pe piață nu prea găsim legume sau sunt foarte scumpe. Natural că venim la magazin. Dar nu sîntem bine a­­provizionați cu legume și fructe. Calitatea pro­duselor lasă de dorit. Ui­­tați-vă la cartofii aceș­tia mărunți. Cu vii ofiliți ce supă morco­mai putem face? Care sunt cauzele ca­rențelor din aproviziona­re și de ce se mențin și la ora actuală? In primul rând, mulți gestionari nu cunosc cerințele de consum și nu solicită cantități în­destulătoare. Să exem­ M. POP N. DOROLTAN (Continuare în pag. a 2-a) RAID.ANCHETĂ în centrele muncitorești DUMINICA IN IMAGINI : O duminică de sfirșit de iunie capricios, dar nu pînă intr-au­t să-i „sperie" pe nuntașii chemați de feciorul lui badea Teodor de la Izvoare din Buteasa, care și-a adus mireasa de peste Jiu, din Codru. Și s-a nuntit două zile și două nopți. Că doar numai o dată își însoară badea Teodor feciorul. In imaginea de sus: în centru mirii loan și Hermina Micle (23 și respectiv 16 ani).­­ In holul Casei de cultură a sindicatelor din Baia Mare ne-am oprit cîteva clipe în fața uneia din cele mai ample expoziții organizate pînă acum de Școala populară de artă. Clasa profesorului Mihai Oros expune aici o treagă gamă de modalități ale creației picturale contemporane. (Fotografia în­de jos, stiigă). 3 „Magna erat virtus antiquorum apud Romanus..sau — a­i ghicit — un moment din timpul examenului de latină la Liceul din Șomcuta Mare, cursuri fără frecventă. (Fotografia din mijloc).­­ O plimbare în aerul ozonat al crestelor, o ieșire de agrement in „largul" lacului Firiza. (Fotografia din dreapta, jos). Rubrică realizată de GHEORGHE SUSA și IOAN DEAC Primiri la tovarășul Nicolae Ceaușescu directorul general al F.R.O. Luni după-amiază, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar ge­neral al C.C. al P.C.R., președin­tele Consiliului de Stat, a primit pe A. H. Boerma, directorul ge­neral al Organizației Națiunilor Unite pentru alimentație și agri­cultură (F.A.C.). La primire au luat parte tova­răși Iosif Banc, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, și Nicolae Giosan, președintele Consiliului Superior al Agriculturii. In timpul întrevederii au fost abordate probleme privind parti­ciparea României la diferite for­me de cooperare organizate de F.R.O., la dezvoltarea cercetării științifice în domeniul agricultu­rii, precum și aspecte ale dezvol­tării activității de colaborare și cooperare internațională a acestei organizații. întrevederea s-a desfășurat în­­tr-o atmosferă cordială. directorul general al Organizației Internaționale a Muncii Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Stat, a primit luni după-amiază pe David Morse, directorul gene­ral al Organizației Internaționale a Muncii. Au luat parte tovarășii Blajovici, ministrul muncii, Petre Petre Lupu, președintele Comite­ti­tului de Stat pentru Probleme de Organizare și Salarizare. In cadrul convorbirii au fost subliniate diferite aspecte cu prie­vire la Centrul de perfecționare a pregătirii cadrelor din întreprin­deri, organizat în România cu­ sprijinul O.I.M.,, și la activitatea­ pe care o desfășoară această or­ganizație pentru cooperarea in­ternațională, exprimîndu-se do­rința reciprocă de a dezvolta pa­ mai departe această activitate. Intîlnirea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. ambasadorul Republicii Populare Bulgaria Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general­ al Central al Partidului Comitetului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, a primit luni, 1 iulie a.c., pe ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Popu­lare Bulgaria la București, Gheor­­ghi Bogdanov, la cererea aces­tuia. Primirea s-a desfășurat într-o atmosferă tovărășească. Adunări festive dedicate zilei învățătorului Cu prilejul sărbătoririi Zilei în­vățătorului, duminică au avut loc în numeroase localități din județ adunări festive ale cadrelor didac­tice, în care s-au exprimat cuvin­te de recunoștință față de condu­cerea de partid și de stat pentru condițiile create învățămîntului de toate gradele, s-au adus mulțumiri învățătorilor, educatorilor, profe­sorilor pentru pasiunea cu care­­ își îndeplinesc misiunea de educa­tori. • In orașe și în centrele de comune, din partea Biroului Comitetului județean Maramureș al P.C.R. au participat la aceste adunări tova­rășii: Mitrofan Boca, secretar al Comitetului județean de partid — la Sighetul Marmației, Veronica Cărăușan, membru al Biroului, președinta Comitetului județean al femeilor — la Satulung, Moise Fetea, membru al Biroului, șeful secției de propagandă și agitație a Comitetului județean de partid — la Vișeul de Sus, Mihai Hoban, membru al Biroului, președintele Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție —­ la Seini, Gheorghe Sas, membru al Birou­lui, prim-secretar al Comitetului județean Maramureș al U.T.C. — la Copalnic-Mănăștur, Petre Si­gheartău, membru al Biroului, președintele Consiliului județean al U.G.S.R. — la Borșa, Mihai Ma­rina, membru supleant al Biroului, șeful secției organizatorice a Co­mitetului județean de partid —­ la Cavnic, Dumitru Mureșan, membru supleant al Biroului, pre­ședintele Colegiului județean de partid — la Baia Sprie, și Dumi­tru Silaghi, membru supleant al Biroului Comitetului județean de partid, directorul Liceului nr. 3 Baia Mare — la Șomcuta Mare. Vorbitorii au subliniat în cuvîn­tul rostit cu acest prilej că în anii socialismului cadrele didactice au fost învestite cu importante res­ponsabilități sociale și morale, ele bucurîndu-se de prețuirea parti­dului, a guvernului și a întregu­lui popor. Recentele documente elaborate în scopul perfecționării structurale a școlii românești con­temporane — Directivele C.C. al P.C.R. cu privire la dezvoltarea învățămîntului și Legea învăță­­mîntului — sînt o nouă dovadă a grijii părintești de care se bu­cură școala de azi din partea con­ducerii de partid și de­ stat. Pre­lungirea duratei învățămîntului o­­bligatoriu, la minimum 10 ani, școlarizarea copiilor de la vîrsta de 6 ani, începutul de profesio­nalizare în școala obligatorie, di­versificarea pregătirii în liceu, formele create pentru pregătirea muncitorilor calificați și a maiștri­lor oferă condiții pentru ca școa­la să răspundă mai deplin nece­sităților ce decurg din dezvolta­rea în ritm viu a economiei și culturii noastre. Mulțumind pentru caldele feli­citări și urări de bine adresate lor cu prilejul Zilei învățătorului, ca­drele didactice s-au angajat să nu precupețească nici un efort în munca ce o desfășoară spre pune în valoare pe deplin buna a lor pregătire și condițiile optime create instruirii și educării tine­rei generații. Momente emoționante au oferit la aceste adunări festive purtăto­rii cravatelor roșii, care s-au a­­lăturat celor vîrstnici spre a a­­duce, o dată cu brațele încărca­te de zîmbetul petalelor multico­lore, omagiul lor tineresc și entu­ziast.

Next