Pentru Socialism, septembrie 1968 (Anul 18, nr. 4543-4567)
1968-09-01 / nr. 4543
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.G.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU Anul XVIII nr. 4543 Duminică 1 septembrie 1968 4 pagini — 30 de bani VIZITA DE LUCRU A TOVARĂȘULUI PIHAI DALEA In județul Ciara Ciureș ul Simbătă 31 august a.c. tovarăMihai Dalea, secretar al C.C al P.C.R., a făcut o vizită de lucru în județul Maramureș. In cursul vizitei tovarășul Mihai Dalea a fost însoțit de către tovarășii: Gheorghe Blaj, prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele executiv al Consiliului Comitetului popular județean provizoriu, Gheorghe Pop, prim-vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean provizoriu, Iosif Ghiti, secretar al Comitetului județean Maramureș al P.C.R., Ioan Vijdeluc, prim-secretar al Comitetului municipal Baia Mare al P.C.R. Cu acest prilej au fost vizitate Combinatul chimico-metalurgic ,,Gheorghe Gheorghiu-Dej" din Baia Mare și Întreprinderea Agricolă de stat din comuna Seini. In după-amiaza aceleiași zile a avut loc în sala ,,Dacia" din Baia Mare adunarea activului Comitetului județean Maramureș al P.C.R. La adunare au participat membrii și membrii supleanți ai Comitetului județean Maramureș ai P.C.R., membrii comisiei de revizie, activiști de partid, secretari ai unui mare număr de organizații de partid, deputații Consiliului popular județean, cadre cu munci de răspundere în întreprinderile și instituțiile județului, cadre de conducere ale organizațiilor de masă și obștești. A luat parte, de asemenea, tovarășul Mihai Dalea, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. In cadrul adunării activului, tovarășul Gheorghe Blaj, prim-secretar al Comitetului județean Maramureș al P.G.R., președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean, a prezentat o informare cu privire la preocupările actuale ale organului județean de partid pentru traducerea în viată a Directivelor Congresului al IX-lea al P.C.R. Au mai luat cuvîntul: Ioan Cetățean III, prim-topitor la Combinatul chimico-metalurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej “ din Baia Mare, Vida Gheza sculptor, Artist al Poporului, loan Stan, președintele consiliului popular al comunei Remeți, ing. Gheorghe Grünstein, directorul Complexului pentru industrializarea lemnului din Sighetul Marmației, Gheorghe Sas, prim-secretar al Comitetului județean Maramureș al U.T.C. Primit cu vii și îndelungate aplauze, în încheierea adunării activului de partid, a luat cuvîntul tovarășul Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R Adunarea activului Comitetului județean Maramureș al P.C.R. a constituit o grăitoare manifestare a adeziunii comuniștilor, a tuturor oamenilor muncii din județ față de politica înțeleaptă a partidului nostru pe plan intern, cît și In relațiile internaționale, a demonstrat hotărîrea fermă, unanimă a maramureșenilor pentru înfăptuirea exemplară a sarcinilor ce le revin din documentele celui de-al IX-lea Congres al P.C.R., ale Conferinței Naționale a partidului, voința neclintită de a-și aduce contribuția deplină la propășirea patriei socialiste. Cuvîntarea tovarășului Mihai Dalea la adunarea activului Comitetului județean de partid Tovarăși, înainte de a vă împărtăși unele preocupări actuale, ale partidului și statului nostru, vă rog să-mi îngăduiți a vă transmite dumneavoastră și, comuniștilor, prin dumneavoastră, tuturor oamenilor muncii din județul Maramureș un călduros salut din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, personal din partea secretarului general al partidului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Pretutindeni în țara noastră, în întreprinderi, instituții, unități agricole, în orașe și sate, au avut loc în cursul acestei săptămâni adunări la fel de entuziaste ca și a dumneavoastră, în cadrul cărora activul de partid, numeroși oameni ai muncii, muncitori, țărani, intelectuali, tineri, femei și bărbați, români, maghiari, germani și de alte naționalități și-au manifestat intr-un singur glas încrederea nestrămutată în Partidul Comunist Român, în Comitetul său Central, în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, atașamentul lor fierbinte față de politica internă și externă marxistleninistă, promovată de conducerea partidului. Caldele demonstrații de entuziasm și bucurie cu care tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer și alți tovarăși au fost primiți de locuitorii județelor constituie o nouă și puternică expresie a unității de neclintit întregului popor în jurul partidului, a prestigiului și dragostei nețărmurite de care se bucură conducerea partidului nostru în rândurile maselor largi ale poporului. Aceste manifestări demonstrează, în același timp, că politica internă și internațională a P.C.R. întruchipează cele mai arzătoare năzuinți și interese ale poporului român, că ea reflectă o înaltă responsabilitate față de cauza socialismului și păcii în lume, față de țelul major al întăririi unității țărilor socialiste, a mișcării comuniste și muncitorești, i Realizările obținute pînă acum de poporul nostru în construcția socialistă, în îndeplinirea și depășirea planurilor de stat, angajamentele lă direcție, ferme luate, în aceasca prilejul adunărilor și întîlnirilor ce au loc în întreaga țară, ilustrează cu prisosință înaltul grad de conștiință de care dau dovadă oamenii muncii de toate naționalitățile, convinși că cel mai puternic sprijin ce poate fi dat politicii partidului comunist este dezvoltarea multilaterală și întărirea continuă a economiei și culturii tării noastre. In acest fel ne îndeplinim nu numai îndatorirea fundamentală față de națiunea noastră socialistă, dar și o îndatorire internaționalistă de seamă, aceea de a contribui la creșterea influenței, forței și prestigiului sistemului socialist în lume. Conducerea partidului exprimă tuturor cetățenilor patriei noastre calde mulțumiri pentru (Continuare in pag. a 3-a) Aspect din sală. int și hirect în MilBilsmm hicdlife emisescu CD INTELECTUALII OUI CLUJ '■*' ' ‘i'J.?'. ■IT'mn ■— " • . După cum am mai anunțat, la încheierea vizitei pe care tovarășul Nicolae Ceaușescu împreună cu tovarășii Gheorghe Apostol și Manea Mănescu au făcut-o în județul Giuj a avut loc, vineri seara, o întîlnire cu intelectualii din Gluj. Cu prilejul vizitei tovarășului Nicolae Ceaușescu, intelectualitatea clujeană s-a adunat să-și exprime recunoștința față de partid și guvern, să-și afirme încă o dată unanimitatea de simțire și gîndire față de politica înțeleaptă a partidului nostru comunist, să-și întărească hotărît legămîntul de a-și înzeci eforturile în opera de edificare socialistă a României. In sala mare a Casei Universitarilor, oaspeții sînt primiți cu multă căldură de intelectualii clujeni din toate generațiile, care aplaudă și ovaționează puternic. Marea adunare a intelectualilor la care sînt prezenți și acad. Ștefan Bălan, ministrul invățămîntului, și acad. Miron Nicolescu, președintele Academiei, este deschisă de Remus Bucșa, prim-secretar al Comitetului municipal al P.G.R., care, salutîndu-l pe secretarul general al G.G. al partidului în numele oamenilor de cultură din Cluj, subliniază că asemenea întîlniri dintre conducătorii partidului și statului nostru și intelectualitate, au devenit tradiție în România. Au luat cuvîntul prof. dr. docent Ștefan Pascu, membru corespondent al Academiei, decanul facultății de istorie și filozofie a Universității „Babeș-Bolyai", Ketay Bajos, redactor-șef al revistei „Utunk", prof. ing. Emil Negruțiu, rectorul Institutului agronomic „Dr. Petru Groza", Balogh Edgar, redactor-șef adjunct al revistei „Korunk", și Aurel Rău, redactorșef al revistei „Steaua". In aclamațiile întregii adunări ia apoi cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Cuvîntarea este subliniată cu aplauze și urale. Fiecare cuvînt al secretarului general al partidului, fiecare idee — parte integrantă a programului partidului nostru comunist —, fiecare accent reprezentînd comandamentele acestui moment istoric este urmărit cu atenție de întreaga adunare, de toți participanții la această întîlnire bogată în semnificații, încă o dată, cu și mai multă vigoare, cu și mai înflăcărat avînt, intelectualitatea clujeană din toate generațiile, fără deosebire de naționalitate, își doădește atașamentul deplin la politica internă și externă partidului și statului nostru, exaprimîndu-și hotărârea de a-ș aduce aportul la sporirea tezaurului de valori al patriei noastre socialiste, la prosperitatea, demnitatea și fericirea României socialiste. Adunarea ia sfârșit într-o atmosferă de puternic entuziasm. Cuvântarea tovarășului Nicolae Ceaușescu Dragi tovarăși, vă rog să mă scuzați dacă nu voi reuși să dau grai tuturor sentimentelor pe care le încerc în întîlnirea cu dv. Sunt după o zi de adunări, de multiple impresii, și îmi e greu să redau în cuvinte emoția pe care mi-o provoacă întâlnirea cu oamenii de știință și cultură din Cluj. (Aplauze entuziaste). Dr., ca întreaga intelectualitate a României socialiste, reprezentați un detașament însemnat al poporului nostru, cu un rol de o deosebită importanță în întreaga activitate de edificare a orînduirii socialiste. Socialismul, concepția științifică despre lume și viață a proletariatului, a sintetizat și sintetizează tot ceea ce a creat omenirea mai bun de-a lungul mileniilor și a ridicat aceste cuceriri la rangul de știință socială menită să asigure făurirea unei societăți în care omul să fie cu adevărat stăpîn pe destinele sale, făuritorul propriei sale istorii. (Aplauze puternice). Fără îndoială, hotărâtoare in întreaga activitate umană este creația de bunuri materiale, pentru că aceasta determină în mare măsură schimbările care au loc în societate. Dar nu este mai puțin adevărat că gîndirea umană, știința, mai cu seamă în societatea de astăzi, au devenit o forță materială cu un rol hotărâtor in întreaga viață socială, inclusiv în dezvoltarea materială a societății. (Aplauze). De aceea, partidul nostru, guvernul țării noastre, preocupîndu-se de dezvoltarea bazei materiale, de dezvoltarea economiei naționale, a industriei și agriculturii, acordă o atenție deosebită științei și culturii; suntem conștienți că fără aceasta nu putem asigura mersul înainte al patriei noastre. (Aplauze). Avem, rezultate bune în dezvoltarea științei și culturii în țara noastră. In raport cu situația de acum douăzeci și ceva de ani, nivelul general de cultură al poporului nostru s-a ridicat la un stadiu incomparabil, numărul intelectualilor a crescut de mai multe ori, și nu există sector al activității materiale și sociale unde omul de știință și cultură, alături de muncitori și țărani, sub conducerea partidului nostru, să nu participe cu întreaga sa forță de gîndire și de creație la făurirea societății noi socialiste.Vii și îndelungi aplauze. Noi, conducerea partidului și statului, prețuim mult activitatea intelectualilor și, în mod deosebit, dați-mi voie să spun, prețuim aportul pe care îl aduc oamenii de știință și cultură din Cluj — detașament de valoare al intelectualității din România socialistă. (Aplauze puternice). Prețuim, de asemenea, faptul că aici, ca și în alte centre universitare din țară, muncesc laolaltă intelectuali români, maghiari, germani, își unesc eforturile, capacitatea, pentru a contribui la ridicarea științei și culturii patriei noastre pe culmi tot mai înalte, își însușesc tot ce este mai bun pe plan international în domeniul cunoașterii, aducîndu-și propria contribuție la îmbogățirea tezaurului universal al civilizației. Vă felicităm din toată inima pentru aportul deosebit de valoros pe care îl aduceți la înflorirea științei și culturii, a întregii creații spirituale a României socialiste. (Aplauze puternice). Desigur, tovarăși, una din problemele importante în dezvoltarea societății omenești, acolo unde locuiesc împreună oameni de diferite naționalități, este rezolvarea justă a raporturilor sociale dintre aceștia, asigurarea egalității depline a tuturor, în toate domeniile de activitate. Numai așa omul poate să se simtă liber, poate să-și pună cunoștințele, întreaga sa capacitate în serviciul bunăstării și fericirii poporului. Putem spunge tovarăși, că în ostria noastră, în România, am realizat pe deplin această egalitate între oameni, indiferent de naționalitate, în toate domeniile de activitate. (Aplauze entuziaste, prelungite). Dumneavoastră, ca oameni de știință și cultură, știți foarte bine că, indiferent în ce limbă sînt exprimate, rezultatele cercetării științifice — ale fizicii, matematicii, chiar și ale istoriei și arheologiei — sînt aceleași atunci cînd cercetarea se face cu adevărat corect. (Vii aplauze). Nici poezia, proza, teatrul, muzica nu cunosc granițe de limbă. Indiferent în ce limbă sunt create, marile opere de artă — mă refer la literatură, căci muzica are limba ei proprie, internațională — aici, s-ar putea spune, s-a realizat internaționalismul (animație în sală) — exprimă aceleași idei și simțăminte. Depinde desigur de ceea ce dorește scriitorul, poetul sau artistul respectiv să redea, de modul în care înțelege el sensul vremii, preocupările și aspirațiile societății și de măsura în care dorește să se încadreze în aceste preocupări. Depinde de voința și de puterea sa de a face din opera de artă pe care o făurește o expresie a năzuințelor de libertate și dreptate socială ale omenirii. Pentru că numai atunci arta servește cu adevărat cauza progresului, cauza socialismului. (Aplauze puternice, prelungite). Aș putea spune că în știință, în artă, în cultură se merge cu un pas înainte în realizarea unității, în creație, peste deosebirile de naționalitate și limbă, pentru că știința și cultura înaintată este una singură și ea nu cunoaște diferențe de naționalitate, nu cunoaște decât o singură lege: progresul omenirii, realizarea unei vieți mai bune pentru toți oamenii. (Aplauze însuflețite). De aceea, consider că este necesar ca intelectualii noștri, indiferent în ce domeniu de activitate, lucrează, indiferent de să-și unească, forța, naționalitate, capacitatea, priceperea pentru ridicarea continuă a nivelului general al științei și culturii patriei noastre. Aceasta e calea pe care își pot aduce contribuția activă la întreaga muncă desfășurată de nostru pentru construirea poporul socialismului, pentru făurirea condițiilor de trecere treptată spre comunism. (Aplauze îndelungate). Stimați tovarăși. Situația raporturilor de astăzi dintre țările socialiste, dintre partidele comuniste și muncitorești ne îngrijorează pe toți, îi îngrijorează pe toți comuniștii. Cînd noi am pășit pe drumul luptei de eliberare a omului de asuprire, pentru eliberarea socială și națională a maselor, pentru înfăptuirea celei mai drepte societăți din lume —■ în care omul să se simtă cu adevărat om, în care tot ce se făurește în societate să fie închinat omului — nu ne-am gîndit niciodată că se poate ajunge ca între comuniști, între țările socialiste să se folosească forța pentru impunerea unui anumit punct de vedere. Nu se poate concepe că asemenea lucruri sunt compatibile cu ideologia noastră, cu concepția noastră științifică despre viață și despre lume. Aceasta poate avea ceva comun cu epoca lui Ludovic al XIV-lea — să mă îndrepte istoricii dacă greșesc — care spunea :,1‘htat c"est moi". Sunt unii teoreticieni care își arogă dreptul de a da judecăți definitive, după principiul: „le marxism c'est moi". Nu, nimeni nu poate să afirme: „Marxismul sunt eu". (Aplauze furtunoase, orale). Marxism-leninismul nu este proprietatea nimănui, el este o concepție științifică și numai în măsura în care toți oamenii politici, toți oamenii de știință, toți oamenii care gîndesc analizează dezvoltarea socială bazându-se pe această concepție t>e ideile materialismului dialectic și istoric, pot trage concluzii juste despre dezvoltarea societății, pot găsi soluții adecvate problemelor pe care se ridică viața.Aplauze, urale. Mai mult ca, oricînd, omenirea ase nevoie de gîndire creatoare, de oameni care să judece, să reflecteze, să-și exprime părerea despre noile procese sociale. Fără îndoială, nu toți vor fi la înălțime, nu toți vor formula cele mai juste puncte de vedere. Dar numai din confruntarea ideilor se poate cristaliza adevărul, se poate asigura mersul înainte al științei sociale, al marxism-leninismului. (Aplauze vii, prelungite). Iată de ce partidul nostru consideră că în abordarea și interpretarea problemelor dezvoltării sociale contemporane, atît din țările socialiste, cît și din lumea capitalistă, trebuie să se pună capăt practicii etichetărilor, injuriilor, anatemizării, care împiedică gîndirea, o trag înapoi. Să se dea curs liber cunoașterii științifice, gîndirii omului, pentru că numai așa socialismul, progresul vor triumfa. Noi acceptăm, mai multe. sau mai puțin, schimburi de păreri în fizică, în biologie, în matematică — spun „mai mult sau mai puțin” pentru că au fost vremuri cînd și în știință anumite ramuri, cibernetica de pildă, sau o anumită concepție biologică au fost considerate reacționare. Ce ne-a adus lucrul acesta tovarăși? Stagnare, dare înapoi. Cu atît mai mult în științele sociale nu se poate admite să se pună frig gîndirii omului, cercetării științifice — dacă vrem să facem cu adevărat știință, dacă vrem să asigurăm dezvoltarea rapidă a omenirii pe calea socialismului și comunismului. (Aplauze însuflețite). Noi vă rugăm, tovarăși, pe dv. cei din Cluj — așa cum rugăm pe toți intelectualii noștri, pe toți oamenii muncii din patria noastră — să vă ridicați necontenit nivelul de cunoștințe în domeniul în care lucrați, să cercetați, să confruntați ideile, părerile. Nu este nici un păcat dacă unele păreri se vor dovedi neadevărate, pentru ca nu există în lume, de când a început gîndirea omenească, om care să fi exprimat totdeauna numai și numai idei juste. Căutarea, cercetarea, adevărul au răzbit cu greu și mulți, cei mai mari savanți au avut și insuccese și succese. Numai o cercetare liberă, numai o gîndire liberă pot asigura progresul în toate domeniile de activitate. (Aplauze entuziaste). Un singur lucru cerem, tovarăși, ca în toate dezbaterile științifice să se pornească de la dorința cinstită, sinceră, de a servi mersul înainte al societății noastre socialiste, idealurile poporului nostru, ca în tot ceea ce facem să avem un singur crez, o singură năzuință, făurirea socialismului și comunismului în România. (Aplauze vii, îndelungate). Acționând în acest fel, noi ne îndeplinim, fără îndoială, o îndatorire față de poporul căruia îi aparținem, față de societatea în mijlocul căreia ne desfășurăm activitatea. Dar care este oare prima îndatorire a unui partid de guvernămînt, așa cum o întrevedea Benin? Este tocmai aceea de a ști să edifice socialismul, de a da exemplu în făurirea noii orînduiri sociale. Numai îndeplinindu-ne această obligație față de poporul nostru ne îndeplinim și una din înaltele îndatoriri internaționaliste. Clasa muncitoare, intelectualii, popoarele din alte țări vor învăța din exemplul țărilor care construiesc socialismul, își vor intensifica lupta pentru răsturnarea jugului burgheziei moșierimii, pentru înfăptuirea socicietății eliberate de exploatare.. Numai realizînd între țările socialiste raporturi de deplină egalitate în drepturi, de respectare a independenței naționale, de întră-* îuturare tovărășească, de reamestec in treburile interne, putem oferi popoarelor un model superior de relații între state. Fără îndoială că aceste relații se vor perfecționa tot mai mult pe măsură ce noi popoare vor păși pe calea socialismului. In felul acesta considerăm că trebuie să ne aducem contribuția la cauza generală a socialismului. (Aplauze însuflețite). Tocmai pornind de la aceste considerente și-a expus partidul nostru poziția față de evenimentele tragice care au avut loc în Cehoslovacia, exprimîndu-și dorința ca situația creată să fie rezolvată pornindu-se de la răspunderea față de socialism, de la restabilirea relațiilor de egalitate între statele socialiste, de la respectul față de independența și suveranitatea națională. De aceea, apreciem că este necesar să se realizeze acordul stabilit la Moscova, ca poporul cehoslovac să-și poată desfășura liber activitatea, de construcție socialistă, ca trupele străine să fie în cel mai scurt timp retrase din Cehoslovacia. (Aplauze puternice, îndelungi). Stimați tovarăși. Stați în fața unor evenimente, sau mai bine zis, a unor sarcini noi: deschiderea anului universiaj tar. Avem o nouă lege a învățămîntului care oferă o bază superioară pentru dezvoltarea activităștii de formare a tinerelor generații. Consider că în preocupările dv. un joc principal trebuie săî ocupe pregătirea în bune condiții: a noului an, organizarea desfășurării procesului în invățămînt, al cercetării științifice, în așa fel incit noile generații care-și însușesc știința și cultura în universitatea și institutele superioarei din Cluj să dobândească cele mai înaintate cunoștințe, să se pregătească temeinic pentru a-și aduce contribuția la dezvoltarea patriei noastre. In același timp, tinerii să fie educați în spiritul patriotismului socialist, al prieteniei între popoare, al internaționalismului socialist. In aceasta constă una din îndatoririle dv. principale în momentul de față, (Vii aplauze). Noi avem deplină încredere că tovarășii din învățămîntul superior, toate cadrele didactice din Cluj, oamenii de știință, de cultură, toți cei care au de spus un cuvînt în munca de dezvoltare spirituală a patriei, de formare a tinerei generații nu vor precupeți nici uni efort pentru a-și face datoria, așa cum o cere partidul, cum o cere conștiința lor de cetățeni liberi ai patriei noastre socialiste. (Aplauze vii, puternice). Doresc să vă mulțumesc pentru primirea deosebit de caldă, pentru cuvintele spuse aici de tovarășii care au luat cuvîntul, pentru manifestările de devotament la adresa partidului, a conducerii sale. In aceasta noi vedem o expresie a încrederii în justețea politicii noastre care ne dă convingerea că mergem pe un drum just și că trebuie să facem totul pentru ca această politică a partidului nostru să fie neabătut realizată în viață. (Vii aplauze). Vă asigur, tovarăși, pe dv. pe toți intelectualii din Cluj — așa cum am spus și în fața adunării publice de astăzi — că conducerea noastră de partid, că eu personal, nu vom precupeți nimic pentru a ne face datoria fată de popor, față de cauza socialismului în patria noastră și în întreaga lume. Puteți avea încredere că nu există nimic mai presus pentru noi decât servirea poporului, servirea cauzei socialismului.Aplauze furtunoase. Dați-mi voie încă o dată să vă urez multe, multe succese în activitatea dv. nobilă de formare a tinerelor generații, de dezvoltare a științei și culturii, multă sănătate și multă fericire tuturor. (A- aplauze îndelung repetate, urale puternice).