Pentru Socialism, septembrie 1968 (Anul 18, nr. 4543-4567)

1968-09-01 / nr. 4543

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.G.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU Anul XVIII nr. 4543 Duminică 1 septembrie 1968 4 pagini — 30 de bani VIZITA DE LU­CRU­ A TOVARĂȘULUI PIHAI DALEA In județul Ciara Ciureș­ ­ul Simbătă 31 august a.c. tovară­Mihai Dalea, secretar al C.C al P.C.R., a­ făcut o vizită de lucru în județul Maramureș. In cursul vizitei tovarășul Mihai Dalea a fost însoțit de către tova­rășii: Gheorghe Blaj, prim-secre­­tar al Comitetului județean de partid, președintele executiv al Consiliului Comitetului popular județean provizoriu, Gheorghe Pop, prim-vicepreședinte al Comi­tetului executiv al Consiliului popular județean provizoriu, Iosif Gh­iti, secretar al Comitetului ju­dețean Maramureș al P.C.R., Ioan Vijdeluc, prim-secretar al Comite­tului municipal Baia Mare al P.C.R. Cu acest prilej au fost vizitate Combinatul chimico-metalurgic ,,Gheorghe Gheorghiu-Dej" din­­ Baia Mare și Întreprinderea Agri­colă de stat din comuna Seini. In după-amiaza aceleiași zile a avut loc în sala ,,Dacia" din Baia Mare adunarea activului Comite­tului județean Maramureș al P.C.R. La adunare au participat membrii și membrii supleanți ai Comitetului județean Maramureș ai P.C.R., membrii comisiei de revizie, activiști de partid, secre­tari ai unui mare număr de orga­nizații de partid, deputații Con­siliului popular județean, cadre cu munci de răspundere în între­prinderile și instituțiile județului, cadre de conducere ale organiza­țiilor de masă și obștești. A luat parte, de asemenea, to­varășul Mihai Dalea, secre­tar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. In cadrul adunării activului, to­varășul Gheorghe Blaj, prim-secre­tar al Comitetului județean Mara­mureș al P.G.R., președinte­le Comitetului executiv al Con­siliului popular județean, a pre­zentat o informare cu privire la preocupările actuale ale organu­lui județean de partid pentru tra­ducerea în viată a Directivelor Congresului al IX-lea al P.C.R. Au mai luat cuvîntul: Ioan Cetățean III, prim-topitor la Combinatul chimico-metalurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej “ din Baia Mare, Vida Gheza sculptor, Artist al Poporului, loan Stan, președintele consiliului popular al comunei Remeți, ing. Gheorghe Grünstein, directorul Complexului pentru industrializarea lemnului din Sighe­­tul Marmației, Gheorghe Sas, prim-secretar al Comitetului jude­țean Maramureș al U.T.C. Primit cu vii și îndelungate aplauze, în încheierea adunării activului de partid,­­ a luat cuvîn­tul tovarășul Mihai Dalea, se­cretar al C.C. al P.C.R Adunarea activului Comitetu­lui județean Maramureș al P.C.R. a constituit o grăitoare manifes­tare a adeziunii comuniștilor, a tuturor oamenilor muncii din județ față de politica înțeleaptă a partidului nostru pe plan intern, cît și In relațiile internaționale, a demonstrat h­otărîrea fermă, una­nimă a maramureșenilor pentru înfăptuirea exemplară a sarcinilor ce le revin din documentele celui de-al IX-lea Congres al P.C.R., ale Conferinței Naționale a partidului, voința neclintită de a-și aduce contribuția deplină la propășirea patriei socialiste. Cuvîntarea tovarășului Mihai Dalea la adunarea activului Comitetului județean de partid Tovarăși, înainte de a vă împărtăși unele preocupări actuale, ale partidului și statului nostru, vă rog să-mi îngăduiți a vă transmite dumnea­voastră și, comuniștilor, prin dumneavoastră, tuturor oamenilor muncii din județul Maramureș un călduros salut din partea Comi­tetului Central al Partidului Co­munist Român, personal din partea secretarului general al parti­dului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Pretutindeni în țara noastră, în întreprinderi, instituții, unități agricole, în orașe și sate, au a­­vut loc în cursul acestei săptă­mâni adunări la fel de entuziaste ca și a dumneavoastră, în cadrul cărora activul de partid, numeroși oameni ai muncii, muncitori, ță­rani, intelectuali, tineri, femei și bărbați, români, maghiari, ger­mani și de alte naționalități și-au manifestat intr-un singur glas în­crederea nestrămutată în Parti­dul Comunist Român, în Comite­tul său Central, în frunte cu tova­rășul Nicolae Ceaușescu, atașa­mentul lor fierbinte față de poli­tica internă și externă marxist­­leninistă, promovată de conduce­rea partidului. Caldele demonstrații de entu­ziasm și bucurie cu care tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer și alți tovarăși au fost primiți de locuitorii județelor constituie o nouă și puternică ex­presie a unității de neclintit întregului popor în jurul partidu­­­lui, a prestigiului și dragostei ne­țărmurite de care se bucură con­ducerea partidului nostru în rân­durile maselor­­ largi ale poporu­lui. Aceste manifestări demon­strează, în același timp, că poli­tica internă și­­ internațională a P.C.R. întruchipează cele mai ar­zătoare năzuinți și interese ale poporului român, că ea reflectă o înaltă responsabilitate față de cauza socialismului și păcii în lume, față de țelul major al în­tăririi unității țărilor­­ socialiste, a mișcării comuniste și muncito­rești, i Realizările obținute pînă acum de poporul nostru în construcția socialistă, în îndeplinirea și de­pășirea planurilor de stat, anga­jamentele lă direcție, ferme luate, în aceas­ca prilejul adunări­lor și întîlnirilor ce au loc în în­treaga țară, ilustrează cu pri­sosință înaltul grad de conștiință de care dau dovadă oamenii mun­cii de toate­ naționalitățile, con­vinși că cel mai puternic sprijin ce poate fi dat politicii partidului comunist­ este dezvoltarea mul­tilaterală și întărirea continuă a economiei și culturii tării noas­tre. In acest fel ne­ îndeplinim nu numai îndatorirea fundamentală față de națiunea noastră socialis­tă, dar și o îndatorire internațio­­nalistă de seamă, aceea de a con­tribui la creșterea influenței, for­ței și prestigiului sistemului so­cialist în lume. Conducerea partidului expri­mă tuturor cetățenilor patriei noastre calde mulțumiri pentru (Continuare in pag. a 3-a) A­spect din sală. int și hirect în MilBilsmm hicdlife emisescu CD INTELECTUALII OUI CLUJ '■*' ' ‘i'J­.?'. ■­­­I­­T'­mn ■­­— " • . După cu­m am mai anunțat, la încheierea vizitei pe care to­varășul Nicolae Ceaușescu îm­preună cu tovarășii Gheorghe Apostol și Manea Mănescu au făcut-o în județul Giuj a avut loc, vineri seara, o întîlnire cu intelectualii din Gluj. Cu prilejul vizitei tovarășului Nicolae Ceaușescu, intelectuali­­­tatea­­ clujeană s-a adunat să-și exprime recunoștința față de partid și guvern, să-și afirme încă o dată unanimitatea de simțire și gîndire față de po­litica înțeleaptă a partidului nostru comunist, să-și întărească hotărît legămîntul de a-și înzeci eforturile în opera de edificare socialistă a României. In sala mare a Casei Univer­sitarilor, oaspeții sînt primiți cu­ multă căldură de intelectualii clujeni din toate generațiile, care aplaudă și ovaționează pu­ternic. Marea adunare a intelectuali­lor la care sînt prezenți și acad. Ștefan Bălan, ministrul in­­vățămîntului, și acad. Miron Nicolescu, președintele Acade­miei, este deschisă de Remus Bucșa, prim-secretar al Comite­tului municipal al P.G.R., care, salutîndu-l pe secretarul general al G.G. al partidului în numele oamenilor de cultură din Cluj, subliniază că asemenea întîlniri dintre conducătorii partidului și statului nostru și intelectua­litate, au devenit tradiție în România. Au luat cuvîntul prof. dr. do­cent Ștefan Pascu, membru co­respondent al Academiei, deca­nul facultății de istorie și filo­zofie a Universității „Babeș-Bo­­lyai", Ketay Bajos, redactor-șef al revistei „Utunk", prof. ing. Emil Negruțiu, rectorul Insti­tutului agronomic „Dr. Petru Groza", Balogh Edgar, redac­­tor-șef adjunct al revistei „Ko­runk", și Aurel Rău, redactor­­șef al revistei „Steaua". In aclamațiile întregii adu­nări ia apoi cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Cuvîntarea este subliniată cu aplauze și urale. Fiecare cu­­vînt al secretarului general al partidului, fiecare idee — parte integrantă a programului parti­dului nostru comunist —, fie­care accent reprezentînd co­mandamentele acestui moment istoric este urmărit cu atenție de întreaga adunare, de toți parti­cipanții la această întîlnire bo­gată în semnificații, încă o dată, cu și mai multă vigoare, cu și mai înflăcărat a­­vînt, intelectualitatea clujeană din toate generațiile, fără deo­sebire de naționalitate, își do­­­ădește atașamentul deplin la politica internă și externă partidului și statului nostru, ex­­a­primîndu-și hotărârea de a-ș aduce aportul la sporirea te­zaurului de valori al patriei noastre socialiste, la prosperi­tatea, demnitatea și fericirea României socialiste. Adunarea ia sfârșit într-o atmosferă de puternic entuziasm. Cuvântarea tovarășului Nicolae Ceaușescu Dragi tovarăși, vă rog să mă scuzați dacă nu voi reuși să dau grai tuturor sentimentelor pe ca­re le încerc în întîlnirea cu dv. Sunt după o zi de adunări, de multiple impresii, și îmi e greu să redau în cuvinte emoția pe care mi-o provoacă întâlnirea cu oamenii de știință și cultură din Cluj. (Aplauze entuziaste). Dr., ca întreaga intelectualita­te a României socialiste, repre­zentați un detașament însemnat al poporului nostru, cu un rol de o deosebită importanță în în­treaga activitate de edificare a o­­rînduirii socialiste. Socialismul, concepția științifică despre lume și viață a proletariatului, a sinte­tizat și sintetizează tot ceea ce a creat omenirea mai bun de-a lun­gul mileniilor și a ridicat aceste cuceriri la rangul de știință socia­lă menită să asigure făurirea unei societăți în care omul să fie cu adevărat stăpîn pe destinele sale, făuritorul propriei sale istorii. (A­­plauze puternice). Fără îndoială, hotărâtoare in în­treaga activitate umană este crea­ția de bunuri materiale, pentru că aceasta determină în mare măsu­ră schimbările care au loc în so­cietate. Dar nu este mai puțin a­­devărat că gîndirea umană, știin­ța, mai cu seamă în societatea de astăzi, au devenit o forță mate­rială cu un rol hotărâtor in în­treaga viață socială, inclusiv în dezvoltarea materială a societății. (Aplauze). De aceea, partidul nostru, gu­vernul țării noastre, preocupîn­­du-se de dezvoltarea bazei mate­riale, de dezvoltarea economiei naționale, a industriei și agricul­turii, acordă o atenție deosebită științei și culturii; suntem­ con­știenți că fără aceasta nu putem asigura mersul înainte al patriei noastre. (Aplauze). Avem, rezultate bune în dezvol­tarea științei și culturii în țara noastră. In raport cu situația de acum douăzeci și ceva de ani, ni­velul­ general de cultură al popo­­­rului nostru s-a ridicat la un sta­diu incomparabil, numărul intelec­tualilor a crescut de mai multe ori, și nu există sector al activi­tății materiale și sociale unde o­­mul de știință și cultură, alături de muncitori și țărani, sub con­ducerea partidului nostru, să nu participe cu întreaga sa forță de gîndire și de creație la făurirea societății noi socialiste.­­Vii și îndelungi aplauze­. Noi, conducerea partidului și statului, prețuim mult activitatea intelectualilor și, în mod deosebit, dați-mi voie să spun, prețuim a­­portul pe care îl aduc oamenii de știință și cultură din Cluj — de­tașament de valoare al intelectu­alității din România socialistă. (Aplauze puternice). Prețuim, de asemenea, faptul că aici, ca și în alte centre univer­sitare din țară, muncesc laolaltă intelectuali români, maghiari, ger­mani, își unesc eforturile, capa­citatea, pentru a contribui la ri­dicarea științei și culturii patriei noastre pe culmi tot mai înalte, își însușesc tot­ ce este mai bun pe plan international în domeniul cunoașterii, aducîndu-și propria contribuție la îmbogățirea tezau­rului universal al civilizației. Vă felicităm din toată inima pentru aportul deosebit de valoros pe care îl aduceți la înflorirea știin­ței și culturii, a întregii­ creații spirituale a României socialiste. (Aplauze puternice). Desigur, tovarăși, una din pro­blemele importante în dezvolta­rea societății omenești, acolo un­de locuiesc împreună oameni de diferite naționalități, este rezol­varea justă a raporturilor sociale dintre aceștia, asigurarea egalită­ții depline a tuturor, în­ toate do­meniile de activitate. Numai așa omul poate să se simtă liber, poa­te să-și pună cunoștințele, întrea­ga sa capacitate în serviciul bu­năstării și fericirii poporului. Pu­­­tem­­ spunge tovarăși, că în ostria­ noastră, în România, am realizat pe deplin această egalitate între oameni, indiferent de naționalita­te, în toate domeniile de activita­te. (Aplauze entuziaste, prelun­gite). Dumneavoastră, ca oameni de știință și cultură, știți foarte bine că, indiferent în ce limbă sînt ex­primate, rezultatele cercetării științifice — ale fizicii, matema­ticii, chiar și ale istoriei și ar­heologiei — sînt aceleași atunci cînd cercetarea se face cu ade­vărat corect. (Vii aplauze). Nici poezia, proza, teatrul, mu­zica nu cunosc granițe de limbă. Indiferent în ce limbă sunt crea­te, marile opere de artă — mă refer la literatură, căci muzica are limba ei proprie, internațio­nală — aici, s-ar putea spune, s-a realizat internaționalismul (a­­nimație în sală) — exprimă ace­leași idei și simțăminte. Depinde desigur de ceea ce dorește scrii­torul, poetul sau artistul respec­tiv să redea, de modul în care înțelege el sensul vremii, preocu­pările și aspirațiile societății și de măsura în care dorește să se încadreze în aceste preocupări. Depinde de voința și de puterea sa de a face din opera de artă pe care o făurește o expresie a nă­zuințelor de libertate și dreptate socială ale omenirii. Pentru că numai atunci arta servește cu a­­devărat cauza progresului, cauza socialismului. (Aplauze puternice, prelungite). Aș putea spune că în știință, în artă, în cultură se merge cu un pas înainte în realizarea uni­tății, în creație, peste deosebirile de naționalitate și limbă, pentru că știința și cultura înaintată este una singură și ea nu cunoaște di­ferențe de naționalitate, nu cu­noaște decât o singură lege: pro­gresul omenirii, realizarea unei vieți mai bune pentru toți oame­nii. (Aplauze însuflețite). De a­­ceea, consider că este necesar ca intelectualii noștri, indiferent în ce domeniu­­ de activitate, lucrea­ză, indiferent de să-și unească, forța, naționalitate, capacitatea, priceperea pentru ridicarea con­tinuă a nivelului general al știin­ței și culturii patriei noastre. A­­ceasta e calea pe care își pot a­­duce contribuția activă la întreaga muncă desfășurată de nostru pentru construirea poporul socia­lismului, pentru făurirea condiții­lor de trecere treptată spre co­munism. (Aplauze îndelungate). Stimați tovarăși. Situația raporturilor de astăzi dintre țările socialiste, dintre partidele comuniste și muncito­rești ne îngrijorează pe toți, îi în­grijorează pe toți comuniștii. Cînd noi am pășit pe drumul luptei de eliberare a omului de asuprire, pentru eliberarea socială și na­țională a maselor, pentru înfăptu­irea celei mai drepte societăți din lume —■ în care omul să se simtă cu adevărat om, în care tot ce se făurește în societate să fie închi­nat omului — nu ne-am gîndit niciodată că se poate ajunge ca între comuniști, între țările socia­liste să se folosească forța pentru impunerea unui anumit punct de vedere. Nu se poate concepe că asemenea lucruri sunt compatibi­le cu ideologia noastră, cu con­cepția noastră științifică despre viață și despre lume. Aceasta poa­te avea ceva comun cu epoca lui Ludovic al XIV-lea — să mă în­drepte istoricii dacă greșesc — care spunea :,1‘htat c"est moi". Sunt unii teoreticieni care își a­­rogă dreptul de a da judecăți de­finitive, după principiul: „le mar­xism c'est moi". Nu, nimeni nu poate să afirme: „Marxismul sunt eu". (Aplauze furtunoase, orale). Marxism-leninismul nu este pro­prietatea nimănui,­ el este o con­cepție științifică și numai în mă­sura în care toți oamenii politici, toți oamenii de știință, toți oa­menii care gîndesc analizează dezvoltarea socială b­azându-se pe această concepție­­ t>e ideile m­a­terialismului dialectic și istoric, pot trage concluzii juste despre dezvoltarea societății, pot găsi so­luții adecvate problemelor pe care se ridică viața.­­Aplauze, urale­. Mai mult ca, oricînd, omenirea as­e nevoie de gîndire creatoare, de oameni care să judece, să re­flecteze, să-și exprime părerea despre noile procese sociale. Fără îndoială, nu toți vor fi la înălți­me, nu toți vor formula cele mai juste puncte de vedere. Dar nu­mai din confruntarea ideilor se poate cristaliza adevărul, se poa­te asigura mersul înainte al știin­ței sociale, al marxism-leninismu­­lui. (Aplauze vii, prelungite). Iată de ce partidul nostru con­sideră că în abordarea și inter­pretarea problemelor dezvoltării sociale contemporane, atît din ță­rile socialiste, cît și din lumea capitalistă, trebuie să se pună ca­păt practicii etichetărilor, injurii­lor, anatemizării, care împiedică gîndirea, o trag înapoi. Să se dea curs liber cunoașterii științifice, g­îndirii omului, pentru că numai așa socialismul, progresul vor triumfa. Noi acceptăm, mai mult­e. sau mai puțin, schimburi de pă­reri în fizică, în biologie, în ma­tematică — spun „mai mult sau mai puțin” pentru că au fost vre­muri cînd și în știință anumite ramuri, cibernetica de pildă, sau o anumită concepție biologică au fost considerate reacționare. Ce ne-a adus lucrul acesta tovarăși? Stagnare, dare înapoi. Cu atît mai mult în științele sociale nu se poate admite să se pună frig gîndirii omului, cercetării științi­fice — dacă vrem să facem cu adevărat știință, dacă vrem să a­­sigurăm dezvoltarea rapidă a o­­menirii pe calea socialismului și comunismului. (Aplauze însufle­țite). Noi vă rugăm, tovarăși, pe dv. cei din Cluj — așa cum rugăm pe toți intelectualii noștri, pe toți oamenii muncii din patria noastră — să vă ridicați necontenit nive­lul de cunoștințe în domeniul în care lucrați, să cercetați, să con­fruntați ideile, părerile. Nu este nici un păcat dacă unele păreri se vor dovedi neadevărate, pen­tru ca nu există în lume, de când a început gîndirea omenească, om care să fi exprimat totdeauna nu­mai și numai idei juste. Căutarea, cercetarea, adevărul au răzbit cu greu și mulți, cei mai mari sa­vanți au avut și insuccese și suc­cese. Numai o cercetare liberă, numai o gîndire liberă pot asigu­ra progresul în toate domeniile de activitate. (Aplauze entuziaste). Un singur lucru cerem, tova­răși, ca în toate dezbaterile știin­țifice să se pornească de la do­rința cinstită, sinceră, de a servi mersul înainte al societății noas­tre socialiste, idealurile poporului nostru, ca în tot ceea ce facem să avem un singur crez, o singu­ră năzuință, făurirea socialismu­lui și comunismului în România. (Aplauze vii, îndelungate). Acționând în acest fel, noi ne îndeplinim, fără îndoială, o înda­torire față de poporul căruia îi aparținem, față de societatea în mijlocul căreia ne desfășurăm ac­tivitatea. Dar care este oare pri­ma îndatorire a unui partid de guvernămînt, așa cum o întreve­dea Benin? Este tocmai aceea de a ști să edifice socialismul, de a da exemplu în făurirea noii orîn­­duiri sociale. Numai îndeplinin­­du-ne această obligație față de poporul nostru ne îndeplinim și una din înaltele îndatoriri inter­naționaliste. Clasa muncitoare, in­telectualii, popoarele din alte țări vor învăța din exemplul țărilor care construiesc socialismul, își vor intensifica lupta pentru răs­turnarea jugului burgheziei moșierimii, pentru înfăptuirea so­ci­cietății eliberate de exploatare.. Numai realizînd între țările socia­liste raporturi de deplină egali­tate în drepturi, de respectare a independenței naționale, de întră-* îuturare tovărășească, de r­eames­­­tec in treburile interne, putem o­­feri popoarelor un model superior de relații între state. Fără îndo­ială că aceste relații se vor per­fecționa tot mai mult pe măsu­ră ce noi popoare vor păși pe calea socialismului. In felul aces­ta considerăm că trebuie să ne aducem contribuția la cauza ge­nerală a socialismului. (Aplauze însuflețite). Tocmai pornind de la aceste considerente și-a expus partidul nostru poziția față de evenimen­tele tragice care au avut loc în Cehoslovacia, exprimîndu-și do­rința ca situația creată să fie re­zolvată pornindu-se de la răspun­derea față­ de socialism, de la re­stabilirea relațiilor de egalitate în­tre statele socialiste, de la res­pectul față de independența și su­veranitatea națională. De aceea, apreciem că este necesar să se­ realizeze acordul stabilit la Mos­cova, ca poporul cehoslovac să-și poată desfășura liber activitatea, de construcție socialistă, ca tru­pele străine să fie în cel mai scurt timp retrase din Cehoslova­­­cia. (Aplauze puternice, înde­­­lungi). Stimați tovarăși. Stați în fața unor evenimente, sau mai bine zis, a unor sarcini noi: deschiderea anului universiaj tar. Avem o nouă lege a învăță­­mîntului care oferă o bază supe­rioară pentru dezvoltarea activită­ș­tii de formare a tinerelor genera­­­ții. Consider că în preocupările­ dv. un joc principal trebuie să­î ocupe pregătirea în bune condiții: a noului an, organizarea desfășu­­­rării procesului în invățămînt, al cercetării științifice, în așa fel incit noile generații care-și în­­­sușesc știința și cultura în uni­versitatea și institutele superioarei din Cluj să dobândească cele mai înaintate cunoștințe, să se pregătească temeinic pentru a-și aduce contribuția la dezvoltarea­ patriei noastre. In același timp, ti­­­nerii să fie educați în spiritul pa­­­triotismului socialist, al priete­niei între popoare, al internațio­nalismului socialist. In aceasta­ constă una din îndatoririle dv. principale în momentul de față, (Vii aplauze). Noi avem deplină încredere că tovarășii din învățămîntul supe­rior, toate cadrele didactice din Cluj, oamenii de știință, de cul­tură, toți cei care au de spus un­ cuvînt în munca de dezvoltare spirituală a patriei, de formare a tinerei generații nu vor precupeți nici uni efort pentru a-și face da­toria, așa cum o cere partidul, cum o cere conștiința lor de ce­tățeni liberi ai patriei noastre socialiste. (Aplauze vii, puternice). Doresc să vă mulțumesc pentru­ primirea deosebit de caldă, pen­tru cuvintele spuse aici de tova­rășii care au luat cuvîntul, pen­tru manifestările de devotament la adresa partidului, a conducerii sale. In aceasta noi vedem o ex­presie a încrederii în justețea politicii noastre care ne dă con­vingerea că mergem pe un drum just și că trebuie să facem totul pentru ca­ această politică a parti­dului nostru să fie neabătut rea­lizată în viață. (Vii aplauze). Vă asigur, tovarăși, pe dv. pe toți intelectualii din Cluj — așa cum am spus și în fața adunării publice de astăzi — că conduce­rea noastră de partid, că eu per­sonal, nu vom precupeți nimic pentru a ne face datoria fată de popor, față de cauza socialismu­lui în patria noastră și în întrea­ga lume. Puteți avea încredere că nu există nimic mai presus pentru noi decât servirea poporu­lui, servirea cauzei socialismului.­­Aplauze furtunoase­. Dați-mi voie încă o dată să vă urez multe, multe succese în ac­tivitatea dv. nobilă de formare a­ tinerelor generații, de dezvoltare a științei și culturii, multă sănă­tate și multă fericire tuturor. (A- aplauze îndelung repetate, urale puternice).

Next