Pentru Socialism, ianuarie 1969 (Anul 19, nr. 4648-4672)
1969-01-29 / nr. 4670
-< T b i. J proletari din toate tarile, unui vAl ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. Și AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU Anul XIX nr. 4670 Miercuri 20 ianuarie 1969 4 pagini — 30 de bani IN INTINU NAREA ALEGERILOR PE IN YASSER SUS lor De la lemnul casela mărfurile magazinelor, în portul și vorba oamenilor de aici, bradul, pădurea aurul verde" și-au pus peste tot amprenta. Nu poți vorbi despre munte in aceste locuri fără să nu-1 legi de Vișeu, după cum Vișeu înseamnă neapărat lemn, pădure. E drept că vremurile de azi au dat noi valente orașului forestierilor, valențele chimiei, ale bunurilor de larg consum, însă baza tot lemnul o formează..^ ^ Victor Pici azi pensionar, este Paul Zavațchi însă lucrează ca tehnician la C.F.F. Ambii au un numitor comun : sunt reprezentanți ai „vechii gărzi", ai țapinarilor acestor meleaguri de acum 3—4 decenii. In lor, ca într-o amintirile istorie nescrisă, stau încă proaspete acele vremuri cînd lemnul pădurilor de pe Vasser se plutărea la vale, cînd bogăției patronilor li se contrapunea mizeria celor de la pădure. „Cu firez și cu secure" așa se exploata lemnul în pădure pe atunci. Da, cu firezul, cu securea, dar și cu colibele și bordeiele cu cetină pe jos, cu mălaiul și slănina aduse în traistă de acasă (cine avea, cine nu, aducea mămăligă și ceapă !). Curgeau pe ale vremuri lemnele la vae (numai lemnul bun de lucru îl trimiteau jos, ne spune Zavațchi, cel subțire rămînea să se piardă în păduri, să aibă soarta tristă a țapinarilor). Curgea lemnul la vale, după un luciu de 12-14 ore, și o plată — ce plată ! — că ajungea doar pentru un pumn de mălai. Lucrau țapinarii să poată trăi, în timp ce patronii raportau anual cite 80—100.000 metri cubi scoși cu jaf din pădure. Jaf în avuția țării, jaf în punga oamenilor. Că pe lingă salarii mizere, rachiul și palinca proastă sugeau viața oamenilor, atît câtm mai lăsau bolile și mizeria. Cu greu și cu obidă a fost munca în pădurile bogate ale Vasserului, Poienilor, Borșei. Mărturie stau frunțile goale ale unor piscuri, împădurite cu brazi subțiri și încă firavi. O poveste adevărată, nică, de demult amaruitată . . . ★ Gheorghe Hojda, impiegatul, ne-a făcut ,,cale liberă" pînă sus la Catarama. Și-a trimis încă de cu noapte vagoanele goale în sus pe Vasser și acum așteaptă întoarcerea lor. In fiecare seară, el sau tovarășii săi notează în registru sosirile. Sunt, tot mai inumife. In ultimele zile din ianuarie au „intrat" în depozitul din Vișeul de Sus tot cite 54—62 de vagoane, încărcate cu bușteni. Linia ferată întinsă pe aproape 50 de km se răsucește după capriciile văii, legînd trainic și sigur gurile de exploatare cu depozitul final. . . . Drezina înaintează din greu, spulberînd pe alocuri zăpada subțire, așezată GH. DUMITRESCU (Continuare in pag. a 3-al În ziarul de azi: Cetățenești Orizonturi românești Sport Evenimente externe dustriale „Băimă- In secția presă a întreprinderii in înainte de termen Colectivul întreprinderii forestiere Baia Mare a înregistrat un important succes in muncă — îndeplinirea cu 6 zile înainte de termen a sarcinilor de producție ce-i reveneau pe prima lună din acest an. Colectivul întreprinderii a hotărit să realizeze, pînă la sfîrșitul lunii, o producție suplimentară în valoare de 1.000.000 lei. Expoziție Zilele trecute, la Galeriile Fondului plastic Baia Mare avut loc vernisajul unei expoziții de artă plastică, care înmănunchează peste 40 lucrări de pictură, grafică și sculptură aparținînd artiștilor băimăreni Andrei Mikola, Lidia Agricola, Iosif Balla, Alexandru Șainelic, Mircea Hrișcă, Zoltán Bitay, Valentina Boștină ș.a. Amintim celor care doresc să între în posesia lucrărilor prezentate la această expoziție că ele pot fi cumpărate și cu plata in rate. BIPUOTECA CENTRALĂ UNIVERSITARĂ ,M. EMINESCU, IAȘI PRODUCȚIA GLOBALA INDUSTRIALA Din Comunicatul Consiliului Economic, Comitetului de Stat al Planificării și Direcției Centrale de Statistică cu privire la îndeplinirea planului de stat de dezvoltare a economiei naționale a Republicii Socialiste România pe anul 1968 PRODUCTIVITATEA MUNCII ÎN INDUSTRIE 196 „Nuntă pe Valea Izei" Ieri a sosit în județ o echipă de cineaști a Studioului „Alexandru Sahia" din București. Echipa, din care fac parte regizoarea Maria Sapătoru și operatorii Francisc Toth și Titi Predeanu va rămîne timp de o lună în județ pentru a realiza un nou film inspirat din folclorul maramureșean — „Nuntă pe valea Izei". PLENARA CONSILIULUI UNIUNII NAȚIONALE A COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCȚIE In zilele de 27 și 28 ianuarie au avut loc lucrările plenarei Consiliului Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție. De La ședința de marti au luat partovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraș, Chivu Stoica, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Manea Mănescu, Iosif Banc, Mihai Gere, Dumitru Popescu, membri ai G.C. al P.C.R. și ai guvernului. La lucrările plenarei au participat, de asemenea, prim-secretari ai comitetelor județene de partid, președinții uniunilor județene ale cooperativelor agricole, directorii direcțiilor agricole județene, conducătorii institutelor de cercetări din agricultură și ai unor stațiuni experimentale, președinții unor cooperative agricole, secretari ai unor comitete de partid comunale și din cooperative agricole. In cadrul lucrărilor plenarei, la dezbaterea problemelor cuprinse și ordinea de zi au luat cuvîntul tovarășii: Marin Argint, președintele Uniunii județene a C.A.P. Ilfov, Ion Popa, președintele C.A.P. Bălcaciu, județul Alba, Gheorghe Ghinea, prim-secretar al Comitetului județean Botoșani al P.C.R., Pavel Bizo, președintele C.A.P. Valea lui Mihai, județul ing. Ion Mănoiu, directorul Bihor, Direcției agricole județene Brașov, Gheorghe Postolache, președintele C.A.P. Țifești, județul Vrancea, ing. Constantin Timirgaziu, directorul Stațiunii experimentale agricole Secuieni, județul Neamț, Serghei Melniciuc, președintele C.A.P. Independența, județul Galați, ing. Alexandru Galoș, președintele Uniunii județene a C.A.P. Cluj, Gheorghe Paloș, prim-secretar al Comitetului județean Gorj al P.C.R., ing. Traian Moraru, directorul I.M.A. Gașteru, județul Constanța, Stelian Mămășan, secretarul Comitetului de partid din C.A.P. Crăguești, județul Mehedinți, Toader Miron, președintele G.A.P. Cosmești, județul Iași, Anghel Mircea, președintele C.A.P. Grindu, județul Ialomița, ing. Ion Oprea, președintele Uniunii județene a C.A.P. Timiș, Gheorghe Roșu, prim-vicepreședinte al Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, Silviu Strasser, președintele Uniunii județene a C.A.P. Bacău, Dumitru Tîrcolea, președintele C.A.P. Buzescu, jud. Teleorman, Ioana Marinaș, secretar al Comitetului de partid din C.A.P. Jiblea, județul Vîlcea, Laurențiu Schop, președintele C.A.P. Alțînea, județul Sibiu, Ion Rușinam, președintele Băncii Agricole, Ion Apostolescu, președintele Uniunii județene a C.A.P. Brăila, Gheorghe Blaj, prim-secretar al Comitetului județean Maramureș al P.C.R., Milica Giura, președintele Uniunii județene a C.A.P. Mureș, Nicolae Ștefan,șeful Departamentului pentru valorificarea legumelor și fructelor, Gheorghe Petrescu, prim-secretar al Comitetului județean Dolj al P.C.R., Maria Zidaru, președinta C.A.P. Păulești, județul Satu Mare, Nicolae Giosan, președintele Consiliului Superior al Agriculturii, Marin Vlad, secretar al Comitetului de partid din C.A.P. Crovu, județul Dîmbovița. Plenara a analizat pe larg activitatea desfășurată de uniunile cooperatiste în cei aproape 3 ani care au trecut de la constituirea lor, rezultatele obținute în întărirea economică și organizatorică a cooperativelor, aportul agriculturii cooperatiste la dezvoltarea economiei naționale. Alături de succesele obținute în dezvoltarea agriculturii socialiste și în creșterea veniturilor cooperatorilor, vorbitorii au relevat neajunsuri care mai există în unele sectoare ale activității Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție. Au fost propuse o serie de măsuri menite să ducă la îmbunătățirea și perfecționarea activității Uniunii Naționale și a uniunilor județene ln îndrumarea și sprijinirea cooperativelor agricole în vederea folosirii tuturor resurselor pentru dezvoltarea în continuare a producției și veniturilor. Vorbitorii au făcut propuneri (Continuare in pag. a 3-a) Chemarea lecturii Aspirațiile de cultură și civilizație ale satului contemporan sunt alimentate, cum e și prese, de condiția primordială a tuturor izbinzilor din anii democrației socialiste, anume progresul material Modalități niciodată epuizabile ne stau la îndemînă privind pentru a demonstra cu argumente că azi locuitorii satelor dau cel mai complex răspuns irezistibilei chemări lăuntrice spre lectură. Aceasta e una din marile victorii ale satului socialist. — Ce ați citit pînă acum din bibliotecă?, o Întrebăm intr-o doară pe o cooperatoare din Satulung. — Păi, am citit cam tot ce mi s-a părut mai bun printre cărțile ce se vedeți in roituri. Acesta e răspunsul Rozaliei Văideanu. Curiozitatea m-a îndemnat să merg mai departe. — Bunăoară, in anul trecut cam cite volume? Ați citit 50? — O, mai mult, se miră femeia mărunțică de 22 de ani. Am început să citesc de cînd eram in clasa a V-a, iar acum mi se pare că nu m-aș putea lăsa. Cu cit citesc mai mult cu atît mi se par mai frumoase cărțile. Apoi, tovarășa Văideanu enumeră din memorie cîteva lecturi care i-au reținut atenția: „Zile și nopți“, „Griul și neghina" „Bogăția unui sărac“, „Șoseaua Nordului" „Moromeții“, „Nora", „Cei patruzeci și cinci" „Judecătorul și călăul", „Regii blestemați", „Femeia nisipurilor"... Iată de ce nu mi s-a părut exagerată mențiunea bibliotecarei comunale Ecaterina Crișan că cititorii de aici nu numai că nu citesc orice, dar i solicită lucrări din producția literară de ultimă oră sau reeditări ce nu s-au găsit în raft de mulți ani (care din păcate încă n-au ajuns pînă aici): „îngerul a strigat", „Intrusul", „Invitație la vals", „Animale bolnave", „Interval", „Vestibul" etc. Curiozitatea cititorului poate fi însă întreținută și stimulată doar în împrejurarea în care ea a încăput pe mina unui bibliotecar nu numai bine pregătit profesional, dar și iscusit. Nu e vorba doar de o anumită capacitate a celui chemat să dirijeze lectura de a face față exploziei de informații, ci de mai mult, de simțul intuitiv in depistarea cerințelor individuale în concordanță cu mișcarea generală a ideilor contemporane. Acest GHEORGHE SAVU (Continuare in pag. a 2-a) Luna cartii la sate In cuprinsul județului au început pregătirile pentru „Luna cărții la sate". In cadrul acestora, celor 205 magazine mixte și 17 librării care vor fi antrenate în acțiunile de popularizare și difuzare a producțiilor editoriale, le-au fost expediate 70 noi titluri de cărți, iar căminelor culturale, conferințe și alte materiale propagandistice. Toate bibliotecile comunale, în colaborare cu căminele culturale, au elaborat planuri de activități comune, în baza cărora vor fi organizate, între 1 februarie—28 februarie, seri literare, concursuri „Cine știe literatură cîștigă", simpozioane și alte manifestări cu caracter de popularizare a producțiilor literare. i Modernizarea cinematografului din Sighetul Marmației Complet renovatzat, cinematograful și modernizesc“ din municipiul „MuncitoSighetul Marmației și-a reluat activitatea. In urma lucrărilor executate, in valoare de 1.700.000 lei, aspectul cinematografului și condițiile de vizionare au cunoscut importante transformări. Cinematograful dispune acum de ecran lat, de mobilier nou, iar în hol a fost amenajată o garderobă. Etajul clădirii a fost amenajat pentru Muzeul etnografic al Maramureșului. Toți cei ce trec prin Cavnic sau locuiesc aici recunosc puternica dezvoltare a acestei localități miniere devenită oraș. Creșterea progresivă a populației, dezvoltarea urbanistică, transformările cotidiene, pretențiile justificate ale populației ridică probleme deosebite în privința aprovizionării, deservirii în localurile publice. Numai în ultimii ani au fost date în folosință două complexe comerciale, un restaurant, un complex de deservire etc., numărul se ridicîndu-se unităților comerciala 26. Pe toată lungimea de 10 kilometri ci are orașul, sunt înșirate unități comerciale, care, prin grija organelor locale, a organizațiilor comerciale, tind să se adapteze mai mult cerințelor vieții. Dar acest fapt trebuie completat, în mod firesc, cu măsuri de natură să asigure un comerț civilizat, o deservire la nivelul exigențelor publicului. In primul rînd e vorba despre profilarea unor unități, care în prezent nu mai corespund necesităților. In centrul Cavnicului (cartierul Rainer) funcționează un complex comercial nou. Săstudiem puțin. La ora 7 s-a deschis magazinul de desfacere a pîinii și cel de „legume-fructe". Intrînd la centrul de pîine, rămîi însă suprins. Sînt aici depozitați aproape 100 saci cu făină, care acoperă complet vitrina, lăzi de deșertare, lăzi goale etc. In acest magazin se desfac însă și laptele și iaurtul. Și toate acestea într-un spațiu de 7x5 metri, în timp ce alături funcționează un magazin alimentar de 25 m lungime,seperat doar cu un perete de placaj, iar în interior există spațiu nefolosit pentru . .. expoziție. Tot în acest complex funcționează un magazin „legumefructe", în general bine aprovizionat. Dar cui folosește? — In tot cartierul, ne spune vînzătoarea Ana Roman, locuiesc doar 16 familii. T. TOHATAN (Continuare în pag. a 3-a) LACAVNIC Nivelul comerțului în urma urbanizării Aspect din secția de electroliză a cuprului de la Combinatul chimico-metalurgic din Baia Mare. O nouă secție Unitatea de industrializare a lemnului Tăuții de Sus va produce în acest an cu 16 la sută mai multe produse decât a realizat în reprezintă 1968. Această creștere producția noii secții — de lăzi și produse nenominalizate din lemn — recent intrată aici în exploatare. Dotată cu utilaje de fabricație românească, secția care a fost amenajată pentru valorificarea mai deplină a rezervelor interne va utiliza ca materie primă deșeurile rezultate de la celelalte secții. De asemenea, ea va produce lăzi , ambalaje și alte produse nenominalizate pe care le va realiza din lobde de lemn pentru foc. k 1