Pentru Socialism, ianuarie 1969 (Anul 19, nr. 4648-4672)

1969-01-29 / nr. 4670

-< T b­ i. J proletari din toate tarile, unu­i vAl ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. Și AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU Anul XIX nr. 4670 Miercuri 20 ianuarie 1969 4 pagini — 30 de bani IN INTINU NAREA ALEGERILOR PE IN YASSER SUS lor De la lemnul case­la mărfurile ma­gazinelor, în portul și vorba oamenilor de aici, bradul, pădurea aurul verde" și-au pus peste tot amprenta. Nu poți vorbi despre munte in aceste lo­curi fără să nu-1 legi de Vișeu, după cum Vișeu înseamnă nea­părat lemn, pădure. E drept că vremurile de azi au dat noi va­lente orașului fores­tierilor, valențele chi­miei, ale bunurilor de larg consum, însă ba­za tot lemnul o formează..^ ^ Victor Pici azi pensionar,­­ este Paul Zavațchi însă lucrea­ză ca tehnician la C.F.F. Ambii au un numitor comun : sunt reprezentanți ai „ve­chii gărzi", ai țapina­rilor acestor meleaguri de acum 3—4 de­cenii. In lor, ca într-o amintirile istorie nescrisă, stau încă proaspete acele vre­muri cînd lemnul pă­durilor de pe Vasser se plutărea la vale, cînd bogăției patroni­lor li se contrapunea mizeria celor de la pădure. „Cu firez și cu secure" așa se ex­ploata lemnul în pă­dure pe atunci. Da, cu firezul, cu secu­rea, dar și cu colibele și bordeiele cu cetină pe jos, cu mălaiul și slănina aduse în traistă de acasă (cine avea, cine nu, adu­cea mămăligă și cea­pă !). Curgeau pe ale vremuri lemnele la va­e (numai lemnul bun de lucru îl tri­miteau jos, ne spu­ne Zavațchi, cel sub­țire rămînea să se piardă în păduri, să aibă soarta tristă a țapinarilor). Curgea lemnul la vale, după u­n luciu de 12-14­ ore, și o plată — ce plată ! — că ajun­gea doar pentru un pumn de mălai. Lu­crau țapinarii să poa­tă trăi, în timp ce pa­tronii raportau anual cite 80—100.000 me­tri cubi scoși cu jaf din pădure. Jaf în avuția țării, jaf în punga oamenilor. Că pe lingă salarii mi­zere, rachiul și palin­ca proastă sugeau vi­ața oamenilor, atît cât­m mai lăsau bolile și mizeria. Cu greu și cu obi­dă a fost munca în pădurile bogate ale Vasserului, Poienilor, Borșei. Mărturie stau frunțile goale ale u­­nor piscuri, împăduri­te cu brazi subțiri și încă firavi. O poves­te adevărată, nică, de demult amar­ui­tată . . . ★ Gheorghe Hojda, impiegatul, ne-a făcut ,,cale liberă" pînă sus la Catarama. Și-a tri­mis încă de cu noap­te vagoanele goale în sus pe Vasser și a­­cum așteaptă întoar­cerea lor. In fiecare seară, el sau tovară­șii săi notează în re­gistru sosirile. Sunt, tot mai inumife. In ultimele zile din ianuarie au „intrat" în depozitul din Vișeul de Sus tot cite 54—62 de vagoa­ne, încărcate cu buș­teni. Linia ferată în­tinsă pe aproape 50 de km se răsucește după capriciile văii, legînd trainic și sigur gurile de exploatare cu depozitul final. . . . Drezina înain­tează din greu, spul­­berînd pe alocuri ză­pada subțire, așezată GH. DUMITRESCU (Continuare in pag. a 3-al În ziarul de azi: Cetățenești Orizonturi românești Sport Evenimente externe dustriale „Băimă- In secția presă a întreprinderii in­ înainte de termen Colectivul întreprinderii fo­restiere Baia Mare a înregistrat un important succes in muncă — îndeplinirea cu 6 zile înain­te de termen a sarcinilor de producție ce-i reveneau pe pri­ma lună din acest an. Colec­tivul întreprinderii a hotărit să realizeze, pînă la sfîrșitul lunii, o producție suplimentară în valoare de 1.000.000 lei. Expoziție Zilele trecute, la Galeriile Fondului plastic Baia Mare avut loc vernisajul unei expo­­­ziții de artă plastică, care în­mănunchează peste 40 lucrări de pictură, grafică și sculptură a­­parținînd artiștilor băimăreni Andrei Mikola, Lidia Agricola, Iosif Balla, Alexandru Șaine­­lic, Mircea Hrișcă, Zoltán Bit­ay, Valentina Boștină ș.a. Amintim celor care doresc să între în posesia lucrărilor pre­zentate la această expoziție că ele pot fi cumpărate și cu pla­ta in rate. BIPUOTECA CENTRALĂ UNIVERSITARĂ ,M. EMINESCU, IAȘI PRODUCȚIA GLOBALA­ INDUSTRIALA Din Comunicatul Consiliului Economic, Comitetului de Stat al Planificării și Di­recției Centrale de Statisti­că cu privire la îndeplinirea planului de stat de dezvol­tare a economiei naționale a Republicii Socialiste Ro­mânia pe anul 1968 PRODUCTIVI­TATEA MUNCII ÎN INDUSTRIE 19­6 „Nuntă pe Valea Izei" Ieri a sosit în județ o echi­pă de cineaști a Studioului „A­­lexandru Sahia" din București. Echipa, din care fac parte regi­zoarea Maria Sapătoru și ope­ratorii Francisc Toth și Titi Predeanu va rămîne timp de o lună în județ pentru a reali­za un nou film inspirat din folclorul maramureșean — „Nuntă pe valea Izei". PLENARA CONSILIULUI UNIUNII NAȚIONALE A COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCȚIE In zilele de 27 și 28 ianuarie au avut loc lucrările plenarei Consiliului Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Pro­ducție. De La ședința de marti au luat par­tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bod­­naraș, Chivu Stoica, Paul Nicu­lescu-Mizil, Virgil Trofin, Manea Mănescu, Iosif Banc, Mihai Gere, Dumitru Popescu, membri ai G.C. al P.C.R. și ai guvernului. La lucrările plenarei au partici­pat, de asemenea, prim-secretari ai comitetelor județene de partid, președinții uniunilor județene ale cooperativelor agricole, directo­rii direcțiilor agricole județene, conducătorii institutelor de cer­cetări din agricultură și ai unor stațiuni experimentale, preșe­dinții unor cooperative agrico­le, secretari ai unor comitete de partid comunale și din cooperati­ve agricole. In cadrul lucrărilor plenarei, la dezbaterea problemelor cuprinse și ordinea de zi au luat cuvîntul to­varășii: Marin Argint, președinte­le Uniunii județene a C.A.P. Il­fov, Ion Popa, președintele C.A.P. Bălcaciu, județul Alba, Gheorghe Ghinea, prim-secretar al Comi­tetului județean Botoșani al P.C.R., Pavel Bizo, președintele C.A.P. Valea lui Mihai, județul ing. Ion Mănoiu, directorul Bihor, Di­recției agricole județene Brașov, Gheorghe Postolache, președin­tele C.A.P. Țifești, județul Vran­­cea, ing. Constantin Timirgaziu, directorul Stațiunii experimentale agricole Secuieni, județul Neamț, Serghei Melniciuc, președintele C.A.P. Independența, județul Ga­lați, ing. Alexandru Galoș, preșe­dintele Uniunii județene a C.A.P. Cluj, Gheorghe Paloș, prim-secre­tar al Comitetului județean Gorj al P.C.R., ing. Traian Moraru, di­rectorul I.M.A. Gașteru, județul Constanța, Stelian Măm­ășan, se­cretarul Comitetului de partid din C.A.P. Crăguești, județul Me­hedinți, Toader Miron, președinte­le G.A.P. Cosmești, județul Iași, Anghel Mircea, președintele C.A.P. Grindu, județul Ialomița, ing. Ion Oprea, președintele U­­niunii județene a C.A.P. Timiș, Gheorghe Roșu, prim-vicepreșe­­dinte al Uniunii Naționale a Coo­perativelor Agricole de Producție, Silviu Strasser, președintele U­niunii județene a C.A.P. Bacău, Dumitru Tîrcolea, președintele C.A.P. Buzescu, jud. Teleorman, Ioana Marinaș, secretar al Comi­tetului de partid din C.A.P. Ji­­blea, județul Vîlcea, Laurențiu Schop, președintele C.A.P. Alțî­­nea, județul Sibiu, Ion Rușinam, președintele Băncii Agricole, Ion Apostolescu, președintele Uniunii județene a C.A.P. Brăila, Gheor­ghe Blaj, prim-secretar al Comite­tului județean Maramureș al P.C.R., Milica Giura, președinte­le Uniunii județene a C.A.P. Mu­reș, Nicolae Ștefan,­­șeful Depar­tamentului pentru valorificarea le­gumelor și fructelor, Gheorghe Petrescu, prim-secretar al Co­mitetului județean Dolj al P.C.R., Maria Zidaru, președinta C.A.P. Păulești, județul Satu­ Mare, Ni­colae Giosan, președintele Con­siliului Superior al Agriculturii, Marin Vlad, secretar al Comite­tului de partid din C.A.P. Cro­­vu, județul Dîmbovița. Plenara a analizat pe larg acti­vitatea desfășurată de uniunile cooperatiste în cei aproape 3 ani care au trecut de la constituirea lor, rezultatele obținute în întă­rirea economică și organizatorică a cooperativelor, aportul agricul­turii cooperatiste la dezvoltarea economiei naționale. Alături de succesele obținute în dezvoltarea agriculturii socialiste și în creș­terea veniturilor cooperatorilor, vorbitorii au relevat neajunsuri care mai există în unele sectoare ale activității Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Pro­ducție. Au fost propuse o serie de măsuri menite să ducă la îm­bunătățirea și perfecționarea ac­tivității Uniunii Naționale și a uniunilor județene ln îndrumarea și sprijinirea cooperativelor a­­gricole în vederea folosirii tutu­ror resurselor pentru dezvoltarea în continuare a producției și ve­niturilor. Vorbitorii au făcut propuneri (Continuare in pag. a 3-a) Chemarea lecturii Aspirațiile de cultură și civilizație ale satului contemporan sunt alimentate, cum e și prese, de condiția primordială a tuturor izbinzilor din anii democrației socialiste, anume progresul material Modalități niciodată epuizabile ne stau la înde­­mînă privind pentru a demonstra cu argumente că azi locuitorii satelor dau cel mai complex răs­puns irezistibilei chemări lăuntrice spre lectură. Aceasta e una din marile victorii ale satului so­cialist. — Ce ați citit pînă acum din bibliotecă?, o Întrebăm intr-o doară pe o cooperatoare din Satu­lung. — Păi, am citit cam tot ce mi s-a părut mai bun printre cărțile ce se vedeți in roituri. Acesta e răspunsul Rozaliei Văideanu. Curiozitatea m-a îndemnat să merg mai departe. — Bunăoară, in anul trecut cam cite volume? Ați citit 50? — O, mai mult, se miră femeia mărunțică de 22 de ani. Am început să citesc de cînd eram in clasa a V-a, iar acum mi se pare că nu m-aș putea lăsa. Cu cit citesc mai mult cu atît mi se par mai frumoase cărțile. Apoi, tovarășa Văidea­nu enumeră din memorie cîteva lecturi care i-au reținut atenția: „Zile și nopți“, „Griul și neghina" „Bogăția unui sărac“, „Șoseaua Nordului" „Moromeții“, „Nora", „Cei patruzeci și cinci" „Judecătorul și călăul", „Regii blestemați", „Fe­meia nisipurilor"... Iată de ce nu mi s-a părut exagerată men­țiunea bibliotecarei comunale Ecaterina Crișan că cititorii de aici nu numai că nu citesc orice, dar i solicită lucrări din producția literară de ultimă oră sau reeditări ce nu s-au găsit în raft de mulți ani (care din păcate încă n-au ajuns pînă aici): „îngerul a strigat", „Intrusul", „Invitație la vals", „Animale bolnave", „Interval", „Vesti­bul" etc. Curiozitatea cititorului poate fi însă întreți­nută și stimulată doar în împrejurarea în care ea a încăput pe mina unui bibliotecar nu numai bi­ne pregătit profesional, dar și iscusit. Nu e vorba­­ doar de o anumită capacitate a celui chemat să dirijeze lectura de a face față exploziei de infor­mații, ci de mai mult, de simțul intuitiv in depis­tarea cerințelor individuale în concordanță cu mișcarea generală a ideilor contemporane. Acest GHEORGHE SAVU (Continuare in pag. a 2-a) Luna cartii la sate In cuprinsul județului au în­ceput pregătirile pentru „Luna cărții la sate". In cadrul aces­tora, celor 205 magazine mixte și 17 librării care vor fi antre­nate în acțiunile de popularizare și difuzare a producțiilor edi­toriale, le-au fost expediate 70 noi titluri de cărți, iar cămi­nelor culturale, conferințe și al­te materiale propagandistice. Toate bibliotecile comunale, în colaborare cu căminele culturale, au elaborat planuri de activități comune, în baza cărora vor fi organizate, între 1 februarie—28 februarie, seri literare, concur­suri „Cine știe literatură cîști­­gă", simpozioane și alte mani­festări cu caracter de populari­zare a producțiilor literare. i Modernizarea cinematografului din Sighetul Mar­­mației Complet renovat­zat, cinematograful și moderni­zesc“ din municipiul „Muncito­Sighetul Marmației și-a reluat activita­tea. In urma lucrărilor execu­tate, in valoare de 1.700.000 lei, aspectul cinematografului și condițiile de vizionare au cu­noscut importante transformări. Cinematograful dispune acum de ecran lat, de mobilier nou, iar în hol a fost amenajată o garderobă. Etajul clădirii a fost amena­jat pentru Muzeul etnografic al Maramureșului. Toți cei ce trec prin Cavnic sau locuiesc aici recunosc pu­ternica dezvoltare a acestei lo­calități miniere devenită oraș. Creșterea progresivă a popula­ției, dezvoltarea urbanistică, trans­formările cotidiene, pretențiile justificate ale populației ridică probleme deosebite în privința aprovizionării, deservirii în lo­calurile publice. Numai în ultimii ani au fost date în folosință două complexe comerciale, un restau­rant, un complex de deservire etc., numărul se ridicîndu-se unităților comercia­la 26. Pe toată lungimea de 10 kilometri ci­ are orașul, sunt înșirate unități comer­ciale, care, prin grija organelor locale, a organizațiilor comercia­le, tind să se adapteze mai mult cerințelor vieții. Dar acest fapt tre­buie completat, în mod firesc, cu măsuri de natură să asigure un comerț civilizat, o deservire la nivelul exigențelor publicului. In primul rînd e vorba despre profilarea unor unități, care în prezent nu mai corespund necesi­tăților. In centrul Cavnicului (car­tierul Rainer) funcționează un complex comercial nou. Să­­studiem puțin. La ora 7 s-a deschis magazinul de desface­re a pîinii și cel de „legu­­me-fructe". Intrînd la centrul de pîine, rămîi însă suprins. Sînt aici depozitați aproape 100 saci cu făină, care acoperă com­plet vitrina, lăzi de deșertare, lăzi goale etc. In acest magazin se desfac însă și laptele și­­ iaur­tul. Și toate acestea într-un spațiu de 7x5 metri, în timp ce alături funcționează un magazin alimentar de 25 m lungime,­­seperat doar cu un perete de placaj, iar în interior există spațiu nefolosit pentru . .. expoziție. Tot în acest complex funcționează un magazin „legume­­fructe", în general bine aprovizio­nat. Dar cui folosește? — In tot cartierul, ne spune vînzătoarea Ana Roman, locuiesc doar 16 fa­milii. T. TOHATAN (Continuare în pag. a 3-a) LA­C­A­V­N­I­C Nivelul comerțului în urma urbanizării Aspect din secția de electroliză a cuprului de la Combinatul chi­­mico-metalurgic din Baia Mare. O nouă secție Unitatea de industrializare a lemnului Tăuții de Sus va pro­duce în acest an cu 16 la sută mai multe produse decât a rea­lizat în reprezintă 1968. Această creștere producția noii sec­ții — de lăzi și produse neno­minalizate din lemn — recent intrată aici în exploatare. Do­tată cu utilaje de fabricație ro­mânească, secția care a fost a­­menajată pentru valorificarea mai deplină a rezervelor interne va utiliza ca materie primă de­­șeurile rezultate de la celelalte secții. De asemenea, ea va pro­duce lăzi , ambalaje și alte produse nenominalizate pe care le va realiza din lobde de lemn pentru foc. k 1

Next