Pentru Socialism, mai 1969 (Anul 19, nr. 4749-4774)
1969-05-01 / nr. 4749
1 Primăvară băi fiîăreant PROLETARI DI TOATE TARILE, UNIȚI VAI ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. Și AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XIX nr. 4749 țoi 1 mai 1969 4 pagini — 30 de bani Ziua solidarității internaționale a celor ce muncesc! III—MUN MII III II III.............I III SĂRBĂTOAREA PRIMĂVERII 1 Mai — simbolul idealurilor de libertate și solidaritate internațională a oamenilor muncii — este numită, plastic, și Sărbătoarea primăverii. O sărbătoare tradițională, care, în acest an — al 25-lea de libertate și independență deplină — are pentru poporul român semnificații deosebite. Trecînd prin fata tribunelor, in acest Intîi de Mai, fluviul multicolor al coloanelor va duce cu el buchetul de realizări al muncitorilor și țăranilor, al intelectualilor, al celor vîrstnici și al celor tineri, o parte din marele buchet de victorii închinat sărbătoririi a 25 de ani de la eliberarea patriei și Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român. La marea sărbătoare a muncii, ei, oamenii, — făuritorii bunurilor materiale și spirituale — fin să raporteze partidului, conducătorul lor înțelept, bucuria fiecăruia pentru înfăptuirile ce fac mai bogată și mai puternică România socialistă. Bucuria fiecăruia se împletește în această zi nu numai cu mîndria, dar și cu lucida conștiință, cu hotărirea celor ce muncesc de a da noi valențe realizărilor lor, care deschid o largă perspectivă asupra avîntului cu care poporul român pregătește cotele viitoare ale bunăstării sale. Fermitatea și abnegația cu care toțt oamenii muncii, fară deosebire de naționalitate, traduc în viață programul de dezvoltare multilaterală a patriei noastre, creșterea continuă a rolului conducător al Partidului Comunist Român în toate domeniile veii sociale stau chezășie obținerii unor noi și însemnate succese în desăvîrșirea construcției socialiste, în ridicarea economică și culturală a României. (Continuam in pag. a 2-a) DIMENSIUNILE MARII ÎNTRECERI SOCIALISTE Ing. IOSIF GIRITI Secretar al Comitetului județean Maramureș al P.C.R. A intrat in tradiția colectivelor din uzine, fabrici, de pe șantiere și ogoare ca la fiecare 1 Mai să raporteze succese importante în munca lor, pași de seamă pe drumul înfloririi și propășirii țării noastre. Maramureșul minerilor, forestierilor, rattalurgiștilor și constructorilor se pregătește pentru sărbătoarea Muncii, inscriindu-și pe graficele avîntului său rezultatele obținute în îndeplinirea sarcinilor economice stabilite de partidul și statul nostru. Desfășurată sub steagul dragostei și atașamentului fierbinte față de politica internă și externă a partidului și statului nostru, activitatea economică a județului se înscrie organic în dimensiunile sarcinilor etapei actuale de desvîrșire a construcției socialiste în patria noastră, în marea întrecere socialistă pentru întîmpinarea celei de-a 25-a aniversări a eliberării patriei și a celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român. Cadrul întregii noastre activități economice s-a format și îl formează îndeplinirea și depășirea sarcinilor economice de plan, a angajamentelor asumate de Conferința organizației județene Maramureș a P.C.R. Comitetul județean Maramureș al P.C.R., biroul său, au reușit să întărească în mai mare măsură activitatea organelor și organizațiilor de partid, a organizațiilor de masă, canalizînd-o spre scopurile primordiale ale activității economice. Analizele atente asupra modului de îndeplinire a sarcinilor economice și a angajamentelor de întrecere, întreprinse periodic la nivelul Comitetului județean de partid, a comitetelor municipale și orășenești de partid, măsurile stabilite au permis înlăturarea operativă a unor deficiențe, au constituit un puternic elementar stimulativ al luptei pentru obținerea ritmică a unor realizări economice tot mai bune. Uimind îndemnurile și indicațiile organelor și organizațiilor de partid, comitetele sindicatelor, organizațiile U.T.C., comitetele de direcție au acționat concret și eficient în crearea condițiilor mai bune de muncă, pentru continuitatea producției, dînd astfel un impuls organizatoric și tehnic întrecerii socialiste, făcînd să sporească aportul fiecărui om al muncii la succesul colectiv, să capete valențe noi răspunderea personală și colectivă pentru realizarea planului și a angajamentelor de întrecere. Succesele mari pe toate planurile activității economice și social-culturale pe care oamenii muncii din Maramureș le pot raporta la acest 1 Mai sunt expresia cea mai elocventă a caracterului de masă al întrecerii socialiste. După cim se cunoaște, obiectivele formulate de Conferința organizației județene de partid, în răspunsul la întrecere, reprezintă totalitatea angajamentelor asumate de colectivele noastre de muncă. In mijlocul fiecărui colectiv lupta pentru înfăptuirea cu cinste a enunțului dat a pus în valoare importante rezerve interne, energia creatoare a maselor, a stimulat și stimulează găsirea celor mai adecvate forme și mijloace de mobilizare a maselor, a dus la creșterea răspunderii personale ia muncă. în acest complex de factori determinanți, succesele obținute pînă acum capătă o semnificație deosebită. (Continuare ip pag, « sa} PAGINA A 3-A ÎntRecerea soc/al/srii — ELEMENT DINAMIZANT AL ACTIVITĂȚII ECONOMICE || 1 Minerii vin la sărbătoarea Muncii raportând că anul acesta au depășit cu peste 5 milioane lei valoarea producției globale, la producția vîndută și încasată cu un „avans" de peste 13,8 milioane lei. că productivitatea valorică a muncii lor a sporit cu aproape 180 lei/salariat față de cea planificată. Aplicarea măsurilor de organizare științifică se mai materializează și în faptul că în primul trimestru cheltuielile pentru fiecare 1.000 lei producție marfă au fost scăzute cu cîte 13 lei. Toate colectivele miniere au raportat succese însemnate, dar pe locurile de frunte în întrecerea minerilor se situează cele de la E.M. Nistru, Gavnic, Băiuț, Șulor și Baia Sprie. Peste 40 la sută din suprafața județului poartă pe ea bogăția „arirului verde". Oamenii pădurilor aduc azi prinos de recunoștințe pentru grija partidului, un buchet de frumoase rezultate. La I.F. Sighet valoarea producției globale a fost depășită în acest an cu 2.142.000 lei. Colectivul de la G.I.L. Sighetul Marmatiei raportează că a produs peste plan mobilă în valoare de peste 400.000 lei, pe seama depășirii productivității valorice cu aproape 70 lei/salariat. La întreprinderea forestieră Baia Mare creșterea cu peste 3 la sută a indicelui de utilizare a masei lemnoase, folosirea judicioasă a utilajelor și timpului de lucru au făcut ca cheltuielile de producție să fie reduse față de plan cu câte 21 lei la fiecare 1.000 lei producție marfă. Unitățile județene ale economiei forestiere au dat economiei naționale cu 3,2 milioane lei mai multă producție marfă vindută și încasată. MĂSURA HĂRNICIEI NOASTRE Ziua de 1 Mai este întimpinată de minerii, forestierii, structorii chimiștii, concu bucurie, maramureșeni cu entuziasm, cu însemnate succese in lupta pentru îndeplinirea sarcinilor economice de pian, a obiectivelor marii lor întreceri socialiste. Din graficele pe care azi ei le vor purta prin fața tribunelor am desprins cele de mai jos. Constructorii maramureșeni vor fi răsplătiți la demonstrația de 1 Mai cu vii și îndelungi aplauze. Ei sunt cei care în decursul acestui an au înălțat pe harta economică a județului obiective cum sunt: antezdrobirea de la E.M. Baia Borșa, stația de neutralizare a apelor la Combinatul chimico-metalurgic, noi laboratoare la G.G.M.N., clădirea refăcută a Spitalului din Baia Sprie, zeci de apartamente noi in Baia Mare. Constructorii maramureșeni au realizat pînă la acest 1 Mai, mai bine de 25 la sută din planul anual de Investiții. Sunt mult prea subtile culorile acestei primăveri pentru a contura gravitatea asociației dintre puritate, frăgezimea ierbii și stările de spirit așezate între hotarele muncii și speranței. Ale unei speranțe comune de pace și de bine, de prosperitate generală, perpetuate de biruința ideii de o menie. Ale muncii avîntate a subordonat colectivității propriilor interese care a cunoscut și cunoaște o continuă dezvoltare în toate aspectele ei. Sîntem poate stîngaci în a proslăvi și a reda, așa cum se desfășoară ea, de la însămînțarea și pînă la recoltarea culturilor de pe cele peste 50.000 bec* W? 4eÎHffi# «Ittlî» tP fiecare an atenției cooperatorilor și specialiștilor maramureșeni. Am greși poate dacă din acest tumult de muncă am evidenția numai aportul general al celor peste 30.000 cai putere cu care este înzestrată agricultura județului nostru, fără să amintim că în anumite etape ale actualei campanii de însămînțări mecanizatorii din Arini și Rogoz, Silfu» .4# $Hf 5« și plin alte unități au făcut cupluri la un singur agregat pentru a învinge capriciile vremii și ale solului. Nu putem neglija, de asemenea, nici restul mijloacelor de muncă, pe conducătorii de atelaje din Boiu Mare, Prislop, Lăpuș, Suciu de Jos, Gurtuiuș, Hovjila, care alături de brigadieri răscolesc de dimineața și pînă seara tirul» pMîat» rînduri cu anii pe pantele abrupte și mai dulci. Ori de cîte ori am avut ocazia să discutăm cu ei, ne-au vorbit simplu, dar cu hotărîre, încet și cu patos despre munca lor. Sînt numeroase unitățile agricole din județul nostru unde actuala campanie de însămînțări focvent a constituit uneprilej pentru consiliile de conducere și specialiști de a-și etala priceperea și dăruirea, hotărîrea de a adăuga, sub conducerea organelor și organizațiilor de partid, noi cazate pămîntului și roadelor lui. Nu se poate trece neobservată nici inițiativa de care au dat dovadă în lupta cu vremea brigadierii Ioan Noje din Bicaz, Gheorghe Bălani din Seini, loan Jurjea din Chirlău, președinții Vasile Costin de la Valea Chioarului, Gheorghe Rusu de la Pribilești, Vasile Făcurăm de la Mînău, ca și din alte unități agricole, precum și inginerii Nicolae Stanciu de la Bogdan Vodă, loan Dumitraș de la Salsig, Mihai Dăbală de la „Iza" Sighetul Marmatiei, Vasile Omota de la Cărbunari și mulți alții. Și fiindcă este vorba de oameni, de aportul lor în muncă, apoi cele mai mari elogii le merită cooperatorii din Lăpuș, fiind primii pe județ care au terminat însămîntalul porumbului. Gheorghe Perța, președințele cooperativei, Nicolae Gherghel, secretarul comitetului de partid și brigadier de cîmp, alături de ceilalți brigadieri, printre care Grigore Hodja și Pavel Petruț, ajutați de luon Fărcășan, specialistul unității, și de toți cooperatorii, au făcut tot ce le-a stat în pentru ca unitatea putintă lor, orientată pe un bun făgaș, să prospere mereu. Secretele reușitei, dacă pot fi numite așa, trebuie căutate în buna organizare a mun- MIRCEA POP (Continuare in pag. a 7 a MARELE BOTEZ AL RECOLTEI