Pentru Socialism, mai 1969 (Anul 19, nr. 4749-4774)

1969-05-01 / nr. 4749

1 Primăvară băi fiîăreant PROLETARI DI TOATE TARILE, UNIȚI­ VAI ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. Și AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XIX nr. 4749 țoi 1 mai 1969 4 pagini — 30 de bani Ziua solidarității inter­naționale a celor ce muncesc! III—MUN­ MII III II III.............I III SĂRBĂTOAREA PRIMĂVERII 1 Mai — simbolul idealurilor de libertate și solidaritate internațională a oamenilor muncii — este numită, plastic, și Sărbătoarea primăve­rii. O sărbătoare tradițională, care, în acest an — al 25-lea de libertate și independență depli­nă — are pentru poporul român semnificații deo­sebite. Trecînd prin fata tribunelor, in acest In­­tîi de Mai, fluviul multicolor al coloanelor va duce cu el buchetul de realizări al muncitorilor și țăranilor, al intelectualilor, al celor vîrstnici și al celor tineri, o parte din marele buchet de victorii închinat sărbătoririi a 25 de ani de la eliberarea patriei și Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român. La marea sărbătoa­re a muncii, ei, oamenii, — făuritorii bunurilor materiale și spirituale — fin să raporteze parti­dului, conducătorul lor înțelept, bucuria fiecăru­ia pentru înfăptuirile ce fac mai bogată și mai puternică România socialistă. Bucuria fiecăruia se împletește în această zi nu numai cu mîndria, dar și cu lucida conștiin­ță, cu hotărirea celor ce muncesc de a da noi valențe realizărilor lor, care deschid o largă perspectivă asupra avîntului cu care poporul român pregătește cotele viitoare ale bunăstării sale. Fermitatea și abnegația cu care toțt oame­nii muncii, fară deosebire de naționalitate, tra­duc în viață programul de dezvoltare multilate­rală a patriei noastre, creșterea continuă a ro­lului conducător al Partidului Comunist Român în toate domeniile v­e­ii sociale stau chezășie obținerii unor noi și însemnate succese în de­­săvîrșirea construcției socialiste, în ridicarea e­­conomică și culturală a României. (Continuam in pag. a 2-a) DIMENSIUNILE MARII ÎNTRECERI SOCIALISTE Ing. IOSIF GIRITI Secretar al Comitetului județean Maramureș al P.C.R. A intrat in tradiția colectivelor din uzine, fabrici, de pe șantiere și ogoare ca la fiecare 1 Mai să raporteze succese im­portante în munca lor, pași de seamă pe drumul înfloririi și propășirii țării noastre. Maramureșul minerilor, forestierilor, rat­­talurgiștilor și constructorilor se pregătește pentru sărbătoarea Muncii, inscriindu-și pe graficele avîntului său rezultatele ob­ți­­­nute în îndeplinirea sarcinilor economice stabilite de partidul și statul nostru. Desfășurată sub steagul dragostei și atașamentului fierbinte față de politica internă și externă a partidului și statului nos­tru, activitatea economică a județului se înscrie organic în dimensiunile sarcinilor etapei actuale de desvîrșire a construc­ției socialiste în patria noastră, în marea întrecere socialistă pentru întîmpinarea celei de-a 25-a aniversări a eliberării pa­triei și a celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român. Cadrul întregii noastre activități economice s-a format și îl formează îndeplinirea și depășirea sarcinilor economice de plan, a angajamentelor asumate de Conferința organizației jude­țene Maramureș a P.C.R. Comitetul județean Maramureș al P.C.R., biroul său, au reușit să întărească în mai mare măsură activi­tatea organelor și organizațiilor de partid, a organizațiilor de masă, canalizînd-o spre scopurile primordiale ale activității e­­conomice. Analizele atente asupra modului de îndeplinire a sar­cinilor economice și a angajamentelor de întrecere, întreprinse periodic la nivelul Comitetului județean de partid, a comitete­lor municipale și orășenești de partid, măsurile stabilite au permis înlăturar­ea operativă a unor deficiențe, au constituit un puternic elementar stimulativ al luptei pentru obținerea ritmică a unor realizări economice tot mai bune. Uimind îndemnurile și indicațiile organelor și organizațiilor de partid, comitetele sindicatelor, organizațiile U.T.C., comitetele de direcție au ac­ționat concret și eficient în crearea condițiilor mai bune de muncă, pentru continuitatea producției, dînd astfel un impuls organizatoric și tehnic întrecerii socialiste, făcînd să sporească aportul fiecărui om al muncii la succesul colectiv, să capete va­lențe noi răspunderea personală și colectivă pentru realizarea planului și a angajamentelor de întrecere. Succesele mari pe toate planurile activității economice și social-culturale pe care oamenii muncii din Maramureș le pot raporta la acest 1 Mai sunt expresia cea mai elocventă a ca­racterului de masă al întrecerii socialiste. După cim se cunoaș­te, obiectivele formulate de Conferința organizației județene de partid, în răspunsul la întrecere, reprezintă totalitatea anga­jamentelor asumate de colectivele noastre de muncă. In mij­locul fiecărui colectiv lupta pentru înfăptuirea cu cinste a en­unțului dat a pus în valoare importante rezerve interne, energia creatoare a maselor, a stimulat și stimulează găsirea celor mai adecvate forme și mijloace de mobilizare a maselor, a dus la creșterea răspunderii personale ia muncă. în acest complex de factori determinanți, succesele obținute pînă acum capătă o sem­­nificație deosebită. (Continuare ip pag, « s­a} PAGINA A 3-A ÎntRecerea soc/al/srii — ELEMENT DINAMIZANT AL ACTIVITĂȚII ECONOMICE || 1 Minerii vin la sărbătoarea Muncii raportând că anul acesta au depă­șit cu peste 5 milioane lei valoarea producției globale, la producția vîn­­dută și încasată cu un „avans" de peste 13,8 milioane lei. că productivi­tatea valorică a muncii lor a sporit cu aproape 180 lei/salariat față de cea planificată. Aplicarea măsurilor de organizare științifică se mai ma­terializează și în faptul că în primul trimestru cheltuielile pentru fiecare 1.000 lei producție marfă au fost scăzute cu cîte 13 lei. Toate colectivele miniere au raportat succese însemnate, dar pe locurile de frunte în în­trecerea minerilor se situează cele de la E.M. Nistru, Gavnic, Băiuț, Șu­­lor și Baia Sprie. Peste 40 la sută din suprafața județului poartă pe ea bogăția „ari­­rului verde". Oamenii pădurilor aduc azi prinos de recunoștințe pentru grija partidului, un buchet de frumoase rezultate. La I.F. Sighet valoarea producției globale a fost depășită în acest an cu 2.142.000 lei. Colectivul de la G.I.L. Sighetul Marmatiei raportează că a produs peste plan mo­bilă în valoare de peste 400.000 lei, pe seama depășirii productivității valorice cu aproape 70 lei/salariat. La întreprinderea forestieră Baia Ma­re creșterea cu peste 3 la sută a indicelui de utilizare a masei lemnoase, folosirea judicioasă a utilajelor și timpului de lucru au făcut ca chel­tuielile de producție să fie reduse față de plan cu câte 21 lei la fiecare 1.000 lei producție marfă. Unitățile județene ale economiei forestiere au dat economiei naționale cu 3,2 milioane lei mai multă producție marfă vindută și încasată. MĂSURA HĂRNICIEI NOASTRE Ziua de 1 Mai este în­­timpinată de minerii, fo­restierii, structorii chimiștii, con­cu bucurie, maramureșeni cu entuzi­asm, cu însemnate suc­cese in lupta pentru în­deplinirea sarcinilor eco­nomice de pian, a obiec­tivelor marii lor între­ceri socialiste. Din gra­ficele pe care azi ei le vor purta prin fața tribune­lor am desprins cele de mai jos. Constructorii maramureșeni vor fi răsplătiți la demonstrația de 1 Mai cu vii și îndelungi aplauze. Ei sunt cei care în decursul acestui an au înălțat pe harta economică a județului obiective cum sunt: antezdro­­birea de la E.M. Baia Borșa, stația de neutralizare a apelor la Combina­tul chimico-metalurgic, noi laboratoare la G.G.M.N., clădirea refăcută a Spitalului din Baia Sprie, zeci de apartamente noi in Baia Mare. Construc­torii maramureșeni au realizat pînă la acest 1 Mai, mai bine de 25 la sută din planul anual de Investiții. Sunt mult prea subtile culorile acestei primă­veri pentru a contura gravitatea asociației din­tre puritate, frăgezimea ierbii și stările de spi­rit așezate între hota­rele muncii și speran­ței. Ale unei speranțe comune de pace și de bine, de prosperitate ge­nerală, perpetuate de biruința ideii de o me­­nie. Ale muncii avîn­­tate a subordonat­ colectivității propriilor interese care a cunoscut și cunoaște o continuă dezvoltare în toate as­pectele ei. Sîntem poa­te stîngaci în a proslăvi și a reda, așa cum se desfășoară ea, de la în­­sămînțarea și pînă la recoltarea culturilor de pe cele peste 50.000 bec* W? 4e­ÎHffi# «Ittlî» tP fiecare an atenției coo­peratorilor și specialiș­tilor maramureșeni. Am greși poate dacă din a­­cest tumult de muncă am evidenția numai a­portul general al celor peste 30.000 cai putere cu care este înzestrată agricultura județului nostru, fără să amin­tim că în anumite etape ale actualei campanii de însămînțări mecanizato­rii din Arini și Rogoz, Silfu­» .4# $Hf 5« și plin alte unități au făcut cupluri la un singur a­­gregat pentru a învinge capriciile vremii și ale solului. Nu putem neglija, de asemenea, nici restul mijloacelor de muncă, pe conducătorii de ate­­laje din Boiu Mare, Pris­lop, Lăpuș, Suciu de Jos, Gurtuiuș, Hovjila, care alături de briga­dieri răscolesc de dimi­neața și pînă seara tir­ul» pMîat»­ rînduri cu anii pe pantele abrupte și mai dulci. Ori de cî­te ori am avut ocazia să discutăm cu ei, ne-au vorbit simplu, dar cu ho­­tărîre, încet și cu pa­tos despre munca lor. Sînt numeroase uni­tățile agricole din jude­țul nostru unde actua­la campanie de însămîn­­țări focvent a constituit u­n­e­­prilej pentru consiliile de conducere și specialiști de a-și eta­la priceperea și dărui­rea, hotărîrea de a adău­ga, sub conducerea or­ganelor și organizații­lor de partid, noi caza­te pămîntului și roadelor lui. Nu se poate trece neobservată nici iniția­tiva de care au dat do­vadă în lupta cu vre­mea brigadierii Ioan Noje din Bicaz, Gheor­­ghe Bălan­i din Seini, loan Jurjea din Ch­irlău, președinții Vasile Cos­­tin de la Valea Chioaru­­lui, Gheorghe Rusu de la Pribilești, Vasile Fă­curăm de la Mînău, ca și din alte unități agri­cole, precum și ingi­nerii Nicolae Stanciu de la Bogdan Vodă, loan Dumitraș de la Salsig, Mihai Dăbală de la „Iza" Sighetul Marmatiei, Va­sile Omota de la Căr­bunari și mulți alții. Și fiindcă este vorba de oameni, de aportul lor în muncă, apoi cele mai mari elogii le merită cooperatorii din Lăpuș, fiind primii pe județ ca­re au terminat însă­­mîntalul porumbului. Gheorghe Perța, pr­e­șe­dințele cooperativei, Ni­colae Gherghel, secre­tarul comitetului de partid și­­ brigadier de cîmp, alături de ceilalți brigadieri, printre care Grigore Hodja și Pa­vel Petruț, ajutați de luon Fărcășan, specialistul unității, și de toți coo­peratorii, au făcut tot ce le-a stat în pentru ca unitatea putintă lor, orientată pe un bun fă­gaș, să prospere me­reu. Secretele reușitei, dacă pot fi numite așa, trebuie căutate în buna organizare a mun- MIRCEA POP (Continuare in pag. a 7­ a­ MARELE BOTEZ AL RECOLTEI

Next