Pentru Socialism, iunie 1969 (Anul 19, nr. 4775-4799)

1969-06-01 / nr. 4775

I A 4 < ..It/"* 'PROLETARI WS TOATE TARILE, vWiȚLVAt ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXI nr. 4775 Duminică 1 iunie 1969 6 pagini — 30 de bani p . „Prin munca rodnică și însuflețită a clasei muncitoare, țărănimii, intelectuali­tății, a maselor largi de cetățeni fără deo­sebire de naționalitate, România socialistă înaintează neabătut pe drumul progresului și prosperității”. (Din Proiectul Directivelor Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român privind planul cincinal pe anii 1971—1975 și liniile directoare ale dezvoltării economiei naționale pe perioada 1976—1980.­ *s ** -J * . In ultimii patru ani, energia creatoare și efor­turile poporului nostru au fost îndreptate spre în­făptuirea amplului program stabilit de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român pentru dezvoltarea forțelor de producție, perfecționarea relațiilor socialiste, a întregii vieți economice și sociale a țării. Bilanțul realizărilor pe anii 1966—1968 arată că planul cincinal — elaborat pe baza directivelor Congresului și cuprinzînd prevederi superioare acestora — se îndeplinește cu succes, obținîndu-se progrese însemnate în toate sectoarele de activi­tate. Ritmul mediu anual de dezvoltare a industriei în perioada 1966—1968 a fost de 12,3 la sută, față de 10,8 la sută cît s-a prevăzut în cincinal pentru a­­cești trei ani, realizîndu-se o producție suplimen­tară de circa 20 miliarde lei. Producția industrială a anului 1968 este mai mare decît cea obținută în decursul primului cincinal 1951—1955. In toate ramurile s-au realizat sporuri importante de pro­ducție, iar în­ cele care au rol esențial pentru pro­gresul întregii economii naționale — energia elec­trică, metalurgia, construcția de mașini și chimia — s-au obținut creșteri superioare față de media pe ansamblul industriei. In anul 1968, producția de energie electrică a a­­jjuns la 27,8 miliarde kWh, sporind cu 62 la sută față de 1965. S-a dezvoltat baza de metal a tării, producția de oțel — de aproape 5 milioane tone — fiind cu 39 la sută mai mare decît la înce­putul cincinalului. Producția­­ industriei construc­țiilor de mașini a crescut cu 56 la sută; această ramură asigură în prezent circa două treimi din necesarul de utilaje și mașini al economiei. Valo­­rificînd la un nivel mai înalt importante resurse ale țării, chimia — cea mai dinamică ramură in­dustrială — a realizat o producție care a depășit cu 75 la sută nivelul anului 1965. Indus­tria bunurilor de consum a cunoscut, de asemenea, o creștere însemnată: ea produce o gamă mai lar­gă de sortimente și contribuie în mai mare mă­sură la satisfacerea cerințelor variate ale popu­­latiei. In perioada 1966—1968, ritmul mediu anual de creștere a producției industriei ușoare a fost de 11,5 la sută, iar cel al industriei alimentare de 7,7 la sută. In acești trei ani s-a asigurat ridicarea nivelului tehnic al producției, s-a asimilat un număr în­semnat de produse cu caracteristici tehnico-eco­­nomice superioare, a sporit capacitatea uzinelor noastre de a rezolva cu succes probleme tehnologi­­ce de o tot mai mare complexitate.­­Agricultura a înregistrat, de asemenea, progrese simțitoare în creșterea și intensificarea produc­ției, punînd mai larg în valoare avantajele forme­lor socialiste de organizare și rezervele existente în această ramură. Deși condițiile climatice ne­favorabile nu au permis realizarea integrală producțiilor agricole planificate pe 1968, totuși în­­ perioada 1966—1968 s-a obținut o producție glo­bală agricolă care a depășit limita superioară pre­văzută în cincinal pentru acești ani cu peste 2­­ miliarde lei, asigurîndu-se nevoile de consum ale populației, aprovizionarea industriei cu materii prime și disponibilități pentru export. Comparativ cu anii 1963—1965 s-au obținut producții superi­oare cu 2 milioane de tone la cereale, cu 26,4 la sută la legume și 31—35 la sută la sfecla de za­hăr, floarea-soarelui și cartofi. O dată cu industria și agricultura, o dezvolta­re continuă au cunoscut transporturile, construc­țiile și celelalte ramuri ale producției materiale, care au contribuit la progresul multilateral al patriei. Creșterea potențialului economic al țării a fost asigurată prin înfăptuirea unui susținut program de investiții. In anii 1966—1968, în economia na­țională s-au investit din fondurile centralizate ale statului cca 155 miliarde lei — cu 2 miliarde lei mai mult decît s-a prevăzut — ceea ce depă­șește volumul investițiilor realizate in Întreaga perioadă 1950—1960. Corespunzător orientărilor stabilite de Congresul al IX-lea, cea mai mare parte a investițiilor a fost îndreptată spre ramurile producției materiale, îndeosebi spre industrie și agricultură. Prin realizarea acestui important vo­lum de investiții, în primii trei ani ai cincinalului au intrat în funcțiune peste 700 noi capacități de producție și obiective industriale importante, au fost modernizate și reutilate numeroase întreprin­deri din toate ramurile economiei, s-a extins ba­za materială a activității științifice și social-cul­­turale, s-a îmbunătățit, în continuare, repartiția pe teritoriul țării a forțelor de producție, au fost amplasate noi obiective industriale în zonele mai puțin dezvoltate. In industrie și alte ramuri­ nea­gricole s-au creat aproape o jumătate de milion de noi locuri de muncă, asigurîndu-se mai buna folo­sire a forței de muncă și creșterea veniturilor populației, înnoirea și modernizarea mijloacelor de muncă și a proceselor tehnologice, ridicarea nivelului tehnic al producției în toate ramurile, creșterea nivelului de pregătire și a experienței cadrelor, folosirea mai deplină a capacităților de producție și a timpului de lucru în întreprinderi au dus la sporirea productivității muncii, reducerea cheltu­ielilor de producție și creșterea acumulărilor bă­bești. O mare însemnătate pentru ridicarea efi­cienței economice au avut-o acțiunile inițiate de partid privind perfecționarea organizării produc­ției și a muncii, reducerea cheltuielilor de pro­ducție, sporirea rentabilității — acțiuni care au contribuit la identificarea și punerea în valoare a unor rezerve din economie. Productivitatea mun­cii pe un salariat a crescut în industrie cu aproape 27 la sută, într-un ritm mediu anual superior celui prevăzut, realizîndu-se pe această cale mai mult de două treimi din sporul producției industriale. Beneficiile obținute peste prevederile inițiale în­sumează circa 6 miliarde lei. Dezvoltarea economiei naționale a avut loc în condițiile unei mai largi participări a Româ­niei la schimburile internaționale, la diviziunea internațională socialistă și mondială a muncii. Ritmul mediu anual de creștere a comerțului exterior a fost în perioada 1966 —1968 de peste 12 la­­ sută; a sporit ponderea produselor indus­triale în exportul țării. S-au dezvoltat continuu relațiile comerciale cu tarile membre ale C.A.E.R., cu toate țările socialiste; au fost extinse, toto­dată, legăturile economice cu alte țări. Realizările­ obținute în industrie și agricultură, în toate ramurile producției materiale se oglin­desc sintetic în dinamica venitului național, ca­re în 1968 a fost cu circa 26 la sută mai mare decît în anul 1965 ; ritmul mediu anual de creș­tere a venitului național — de 8 la sută — a fost superior celui prevăzut pe primii trei ani din planul cincinal. Pe această bază au fost create condiții ca, pa­ralel cu alocarea unor fonduri sporite pentru acumulare, să se asigure resursele necesare creșterii sistematice a nivelului de trai. Începînd cu anul 1967, un mare număr de salariați au beneficiat de sporirea, cu un an mai devreme decît era stabilit, a salariilor mici. Pe baza nou­lui sistem de salarizare pina în prezent s-a a­­plicat majorarea salariilor la circa 1,4 milioane salariați. In cursul acestui an se va realiza gene­ralizarea noului sistem de salarizare în toate ramurile de activitate economică și social-cultu­­rală, astfel ca în 1970 toți salariații să benefici­eze de salarii majorate. Pensia medie a crescut în perioada 1966—1968 cu 39 la sută, față de 35 la sută cît a fost prevăzut în planul cincinal pentru anul 1970; a fost introdus sistemul de pensionare a membrilor cooperativelor agricole de producție, bursele studenților au fost mărite cu cca 20 la sută; din anul 1969 au spo­rit alocațiile de stat pentru copii. Cheltuielile social-culturale din bugetul statului au crescut cu 37 la sută — de la 22,4 miliarde lei în 1965 la aproape 31 miliarde lei în 1968 — contribuind, alături de creșterea veniturilor directe, la ridi­carea nivelului de trai al celor ce muncesc. In această perioadă s-a dezvoltat baza materială si s-a îmbunătățit activitatea în domeniul invăță­­mintului, culturii, ocrotirii sănătății. Eforturi con­tinue s-au făcut pentru îmbunătățirea condițiilor de locuit ale populației; in primii trei ani ai cincinalului s-au construit din fondurile statului circa 159.000 de apartamente, au fost luate mă­suri pentru diversificarea construcțiilor de lo­cuințe și sprijinirea populației în construcția de locuințe proprietate personală. Cu toate că in cursul cincinalului au fost majorate unele tari­fe și preturi, datorită faptului că veniturile sec­toarelor respective nu acopereau cheltuielile, se prelimină ca nivelul salariului real să sporească pînă la sfîrșitul cincinalului cu cca 23 la sută, situîndu-se între limitele de 20—25 la sută în­scrise în Directivele Congresului al IX-lea al partidului. Se prevede, de asemenea, că în 1970 se vor realiza sarcinile stabilite de congres cu privire la creșterea veniturilor reale ale țără­nimii. Pe baza programului stabilit de Congresul al IX-lea și de Conferința Națională a Partidului Comunist Român din decembrie 1967, a fost a­­doptat și este în curs de aplicare un complex de măsuri privind îmbunătățirea continuă a orga­nizării societății noastre, perfecționarea condu­cerii și planificării economiei naționale. In tim­pul scurt care a trecut de la adoptarea acestor măsuri viața a demonstrat utilitatea și viabilita­tea lor, faptul că ele creează condiții pentru sti­mularea inițiativei maselor de oameni ai muncii, pentru ridicarea eficienței economice în toate sectoarele de activitate. Desfășurarea activității­­ economice în primele luni ale anului 1969 evispă dr­­ă că nufunui din a­­cest an se înfăptuiește în bune condițiuni.­Oa­menii muncii, sub conducerea organelor și orga­nizațiilor de partid, desfășoară o activitate in­tensă pentru­­­ îndeplinirea sarcinilor de plan, a angajamentelor luate în cinstea celui de-al X-lea Congres al partidului ,și­ a celei de-a XXV-a ani­versări a eliberării patriei. Există toate premi­sele ca, încă din 1969, să fie atins nivelul stabi­lit pentru 1970 — anul final al cincinalului — la o serie de produse importante cum sunt: aluminiu, cazane de abur industriale, motoare cu combustie internă, aparate electrice de măsu­ră, control și mijloace de automatizare, mașini și utilaje pentru industria metalurgică, industria ma­terialelor de construcții și industria ușoară, va­goane de marfă, ciment, medicamente, țesături tip bumbac, încălțăminte, conserve de carne de pește și de legume, lapte de consum și altele. Realizările din primii 3 ani ai cincinalului și mersul îndeplinirii planului pe acest an dove­desc în mod convingător că sunt create condiții ca sarcinile cu privire la creșterea producției industriale în anul 1970 față de 1965 cu 66—73 la sută și într-un ritm mediu anual de 10,6—11,6 la sută să se realizeze peste limita superioară. Rezultatele obținute pînă în prezent arată că es­te pe deplin posibil ca ritmurile și proporțiile­ dezvoltării economiei, principalele nivele ale pro­ducției materiale prevăzute în cincinalul­­ actual să fie îndeplinite și depășite. Partidul Comunist Român pune în centrul po­liticii sale economice continuarea în ritm înalt a procesului de edificare a unei economii mo­derne — bazată pe o industrie puternică și o agricultură înaintată, pe folosirea cuceririlor revoluției tehnico-științifice contemporane și va­lorificarea superioară a resurselor țării, pe uti­lizarea intensivă a întregului potential de pro­ducție, pe o înaltă productivitate a muncii so­ciale — in vederea asigurării condițiilor pentru satisfacerea în tot mai largă măsură a cerin­țelor materiale și spirituale ale membrilor so­cietății. Aceasta va avea o importanță hotă­rîtoare pentru apropierea țării noastre de nive­lul statelor cu economie avansată, pentru fău­rirea multilaterală și deplină a socialismului, crearea condițiilor necesare trecerii treptate spre comunism, pentru creșterea contribuției României la întărirea sistemului mondial so­cialist, la afirmarea ideilor socialismului în hO». Din analiza mersului economiei se desprinde insă că, pe lingă succesele dobindite în acești ani, în anumite ramuri și sectoare de activitate s-au manifestat și neajunsuri. In unele cazuri investițiile se realizează la costuri nejustificat de mari, cu durate lungi de execuție. Datorită întîr­­zierilor în elaborarea proiectelor și documenta­țiilor tehnice, în contractarea instalațiilor din țară și din import, o serie de capacități de producție, îndeosebi din chimie, metalurgie, prelucrarea lemnului și industria alimentară, nu au fost date în producție la termenul planificat; unele în­treprinderi puse în funcțiune lucrează încă sub nivelul parametrilor tehnico-economici proiectați. La Îngrășăminte chimice, cauciuc sintetic, plăci aglomerate și fioro-lemnoase, unele produse din industria alimentară realizările sunt sub preve­derile cincinalului. Neajunsuri importante au e­­xistat în aprovizionarea cu materiale și utilaje; ele au influențat negativ ritmicitatea producției, gradul de folosire a capacităților, nivelul produc­tivității muncii. In multe întreprinderi,­ cheltuieli­le materiale sunt ridicate, rentabilitatea nu co­respunde gradului de dotare tehnică a produc­ției. Este necesar ca întreprinderile, centralele industriale, ministerele și celelalte organe centra­le să ia toate măsurile pentru eliminarea aces­tor lipsuri, pentru perfecționarea organizării producției și a muncii și îmbunătățirea continuă a activității economice. Realizările dobîndite în anii cincinalului pe tărîmul dezvoltării economice și sociale a țării au cerut eforturi susținute din partea întregului popor. Prin munca rodnică și însuflețită a clasei muncitoare, țărănimii, intelectualității, a maselor largi de cetățeni, fără deosebire de naționalitate, România socialistă înaintează neabătut pe dru­mul progresului și prosperității. La aniversarea unui sfert de veac de la Eliberare, poporul nostru înfăptuind politica marxist-leninistă a Partidului Comunist Român se prezintă cu succese remar­cabile în dezvoltarea economiei și culturii, in toate domeniile vieții sociale și de stat și este ferm hotărît să asigure construcția victorioasă a socialismului și comunismului în patria noastră. Obiectivele și sarcinile principale ale dezvol­tării economice pe perioada 1971—1980 sînt următoarele : 1. Continuarea susținută a industrializării țării, creșterea aportului industriei — ramură condu­cătoare a economiei — la sporirea venitului națio­nal, la satisfacerea nevoilor productive și de consum interne, la extinderea cooperării și schimburilor comerciale cu alte țări, asigurînd participarea mai activă a țării noastre la circui­tul economic mondial. Trăsătura de bază a dezvoltării industriei noastre în perioada următoare va fi îmbunătă­țirea structurii sale, creșterea accentuată a unor ramuri moderne, strîns legate de progresul tehnico-științific contemporan, pentru a se asi­gura valorificarea superioară a resurselor ma­teriale și a capacității tehnice a forței de muncă, ridicarea productivității muncii sociale. Se vor dezvolta mai intens industria electro­tehnică și electronică, producția elementelor de automatizare, fabricația de mașini-unelte de înal­tă tehnicitate, de utilaje tehnologice și instalații complexe. In concordanță cu cerințele calitativ noi ale dezvoltării industriei, va fi îmbunătă­țită structura producției de metal, punîndu-se accent pe creșterea ponderii otelurilor aliate și de calitate superioară. Industria chimică va cunoaște o dezvoltare accelerată, sporindu-se cu precădere producția de fire și fibre sintetice, mase plastice, îngrășăminte chimice. Va fi lăr­gită și modernizată baza energetică. O atenție deosebită se va acorda extinderii și diversificării producției bunurilor de consum, corespunzător creșterii puterii de cumpărare și a cerințelor populației. 2. Accelerarea procesului de dezvoltare inten­sivă a agriculturii, prin folosirea mai bună a pămîntului, realizarea unui amplu program de irigații, chimizarea complexă,­­dotarea cu o ga­mă variată de tractoare și mașini agricole mo­derne, pentru a asigura producții înalte și sta­bile, aprovizionarea populației cu mărfuri agro­­alimentare și a industriei cu materii prime, precum și creșterea resurselor de export. Se va dezvolta și perfecționa activitatea sectorului a­­gricol de stat, va continua consolidarea eco­­­nomico-organizatorică a unităților cooperatiste. 3. înfăptuirea unui program susținut de in­vestiții, în scopul extinderii și perfecționării bazei tehnico-materiale a societății, sporirii avu­ției naționale. Fondurile de investiții vor fii dirijate cu prioritate spre dezvoltarea producției materiale. O deosebită atenție se va acorda re­ducerii duratei de execuție a lucrărilor, scă­derii ponderii construcțiilor în totalul investiții­lor, creșterii eficienței economice a investițiilor, obținerii unui spor cît mai mare de producție și de venit național la fiecare leu investit. Se va urmări îmbunătățirea în continuare a repar­tizării teritoriale a forț­elor de producție. 4. Promovarea largă a progresului tehnic în: economia națională, extinderea proceselor teh­nologice avansate, introducerea tehnicii elec­tronice de calcul în producție și gestiune, ridi­carea calității produselor și asimilarea de noi produse, în pas cu cerințele revoluției tehnico­­științifice, cu exigențele crescînde ale pieței interne și externe. La soluționarea­ probleme­lor pe care le ridică progresul tehnic în eco­nomie, o contribuție sporită trebuie să aducă cercetarea științifică, activitatea de concepție proprie. 5. Ridicarea in ritm susținut a productivității muncii în toate ramurile economiei naționale pe baza perfecționării și modernizării proceselor de producție, a organizării științifice a produc­ției și a muncii, creșterii calificării și spe­cializării cadrelor, utilizării complete a timpului de lucru, raționalizării consumului de muncă în fiecare unitate și la scara întregii societăți. 6. Creșterea permanentă a eficienței economi­ce — factor hotărîtor al dinamismului econo­mic — trebuie să stea la baza întregii activi­tăți economice. Este necesar ca în toate ramu­rile și întreprinderile să fie accelerată viteza de rotație­ a fondurilor materiale și bănești, să se intensifice preocuparea pentru­­ folosirea cu maximum de randament a mijloacelor de pro­ducție, pentru economisirea fondurilor materia­le, reducerea prețului de cost și creșterea ren­tabilității. 7. Dezvoltarea învățămîntului de toate gra­dele, continua lui modernizare, în vederea satis­facerii cerințelor crescînde de muncitori cali­ficați, cadre medii de specialitate, subingineri și cadre cu studii superioare, cerințe determinate de progresul economic și social al țării, se vor crea condiții pentru ridicarea nivelului general de cultură al populației. 8. Extinderea relațiilor de colaborare econo­mică internațională, dezvoltarea comerțului exte­rior, îmbunătățirea structurii acestuia și ridica­rea eficienței sale. Va trebui promovată pe sca­ră largă cooperarea în producție, tehnică și în cercetarea științifică — formă superioară a re­lațiilor economice între state. Dezvoltînd cola­borarea economică și tehnico-științifică cu state­le membre ale C.A.E.R. și cu celelalte țări so­cialiste, România va extinde totodată relațiile cu toate statele, indiferent de orînduirea lor so­cială, va participa activ la diviziunea interna­(Continuare in pag. a 2-a) DIRECTIVELE Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român privind planul cincinal pe anii 1971-1975 și liniile directoare ale dezvoltării economiei naționale pe perioada 1976-1980 . OBIECTIVELE ȘI SARCINILE DE BI­JE­ME DEZVOLTĂRII ECONOMIEI NAȚIONALE IN PERIOADA 1971-1980 P­ROIECT

Next