Pentru Socialism, iulie 1969 (Anul 19, nr. 4800-4827)
1969-07-01 / nr. 4800
Anul XIX nr. 4800 Mari 1 Iulie 1069 I 4 pagini — 30 de bani NOILE DIMENSIUNI ALE ROLULUI MECANIZATORILOR Rar, foarte rar, se ivește ocazia să-i întîlnești pe acești oameni, mecanizatorii de la I.M.A. lung, adunați la Saturn loc. De obicei, sînt răspîndiți la locurile lor de muncă, pe tarlalele cooperativelor agricole de producție. Aici, în sala de ședințe, huruitul prelung al tractoarelor nu se mai aude. Pentru cîteva ore, in locul volanului, mecanizatorii au preferat o discuție despre documentele pentru apropiatul Congres al partidului. Acum cînd aștern pe hîrtie culese la impresiile adunarea extraordinară a comuniștilor de aici constat cu satisfacție seriozitatea, optimismul și bucuria cu care s-au prezentat acest adevărat coleclaviu pricepuții mînuitori ai semănătorilor și combinelor. Este vorba de o seriozitate și un optimism generate de realizările cu care întîmpină ei mărețul din viața eveniment partidului și a țării, de cei 500 mii lei obținuți după cinci luni de activitate peste prevederile planului sau poate chiar și de faptul că pregătirile pentru începerea campaniei de seceriș sunt definitivate. — Am studiat cu deosebit interes documentele pentru cel de-al X-lea Congres al partidului, spunea comunistul Constantin Panait, economist șef al întreprinderii. Ele dovedesc în mod strălucit vitalitatea orînduirii noastre socialiste și vin să confirme faptul că politica încercatului nostru conducător — Partidul Comunist Român — oglindește cele mai scumpe năzuințe ale poporului nostru. In lumina prevederilor proiectului de Directive, misiunea noastră, a mecanizatorilor capătă noi dimensiuni. Pentru reducerea cu cel punțin 3 la sută a volumului de cheltuielii planificate , pînă sfîrșitul anului, iarla cină ce ne revine din documentele pe care le dezbatem, va trebui să fim mai atenți la recondiționarea pieselor, să manifestăm mai multă operativitate la remedieri și să milităm pentru ca întreținerile să se facă la timp. — Viața fiecăruia din noi este înscrisă in tot ce are ea mai însemnat în liniile de dezvoltare ale țării, minunat jalonate în documentele pe care le dezbatem, a spus inginerul Dumitru Aurel. Am admirat atenția de care s-a bucurat agricultura în documentele Congresului al IX-lea al partidului, iar acum MIRCEA POP (Continuare in pag. a 2-a) DOCUMENTELE PENTRU CONGRESUL AL X-LEA AL PARTIDULUI ÎN DEZBATERE CU INIMA ȘI FAPTA, ALĂTURI DE POLITICA PARTIDULUI Oglinda luminosului viitor Expresie a năzuințelor celor mai înalte ale întregului nostru popor, documentele pentru Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român găsesc un puternic ecou în mijlocul colectivului minei Toroioaga a Exploatării miniere Baia Borșa. In întreaga viață a bătrînei așezări de mineri și muncitori de pădure — azi oraș — suflul înnoitor al socialismului își pune amprenta tot mai evident. Odată cu dezvoltarea exploatării miniere, a crescut orașul cu zeci de blocuri, se ridică nivelul de trai al celor ce muncesc aici. Studiind cele două importante documente puse in dezbaterea poporului de către partidul nostru găsesc în ele oglinda fidelă a viitorului luminos al patriei noastre socialiste. Ca subinginer minier la Toroioaga — mină care extrage minereu cuprifer — îmi dau seama de mărimea și importanța sarcinilor ce revin colectivului din prevederile proiectului de Directive. Exploatarea noastră a cunoscut în ultimii ani o dinamică de producție puternic ascendentă, pe seama investițiilor de zeci de milioane lei alocate. In viitorul cincinal, unitatea va cunoaște un ritm și mai mare de creștere a extracției de minereuri cuprifere și complexe. Pentru a îndeplini exemplar sarcinile de viitor, la Toroioaga ca și la Burloaia se deschid noi orizonturi, abataje după metode de exploatare de mare randament, se aplică in extenso mecanizarea lucrărilor miniere. Luptînd pentru îndeplinirea angajamentelor asumate în cinstea celui de-al X-lea Congres al partidului, colectivul de la Toroioaga, mobilizat de organizația de partid, a depășit în cele 5 luni trecute cu 8,1 la sută sarcina de plan la metal echivalent, pe seama creșterii cu 6,8 la sută a productivității muncii exprimată în metal de bază, a îmbunătățirii ritmicității muncii (în această perioadă peste 80—85 la sută din echipe și-au realizat planul în mod ritmic). Desigur este vorba de o bună organizare a producției, de faptul că fiecare miner înțelege că de munca sa depinde succesul colectiv și acționează ca atare. Țara, economia națională, are nevoie de metal, de cuprul scos la suprafață de către noi. însuflețiți de recentele documente ale partidului nostru, minerii și tehnicienii de la Toroioaga își manifestă hotărirea fermă ca, îndeplinindu-și cu cinste cuvîntul dat, să întimpine cel de-al X-lea Congres al partidului cu succese tot mai însemnate. AUREL PAȘCUI subinginer la mina Toroioaga — E. M. Baia Borșa Succese ale constructorilor Pe șantierele de construcții, întrecerea în întîmpinarea Congresului al X-lea al P.C.R. și a celei de-a 25-a aniversări a eliberării patriei a făcut să crească simțitor ritmul lucrărilor. Se remarcă în special grija pentru predarea la timp și chiar înainte de termen a noilor obiective. Printre acestea se înscrie predarea a două blocuri cu 60 apartamente și 60 garsoniere la Sighetul Marmației, două blocuri din panouri mari la Baia Mare și unul cu 120 garsoniere cu confort diferențiat, precum noi obiective la Centrul de cercetări penltru minereuri neferoase, stația de reactivi la Uzina de apă din Baia Mare și altele. Paralel cu terminarea unor obiective, constructorii de la T.C.L.M. au început lucrările la altele: o hală industrială la Fabrica de alcaloizi din Vișeul de Sus, depozitele I.T.A. din Baia Mare, un depozit de alimente la Sighetul Marmației, un pod peste Săsar (în vecinătatea Liceului nr. 3 din Baia Mare), cu o deschidere de 36 m și lățime de 32 m, un pod peste Iza la Sighetul Marmației, două blocuri din panouri mari la Baia Mare, unul cu 39 apartamente la Băiuț, noi cabane in stațiunea Izvoarele și altele. Combinatul de industrializare lemnului Sighetul a Marmației. Se desfășoară o vie a întrecere pentru întîmpină al X-lea Congres al partidului cu rezultate deosebite. Semnarea convenției româno-sovietice privind desființarea vizelor de călătorie In urma tratativelor care au avut loc, la 30 iunie a fost semnată, la București, Convenția între Guvernul Republicii Socialiste România și Guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind desființarea vizelor pentru călătoriile în interes de serviciu, turistic și particular, precum și în tranzit. Prin această Convenție se lărgește cadrul călătoriilor fără vree dintre cele două țări. PROLETARI DE TOATE TARILE. UNIȚI VAI I Sîmbătă, 28 iunie a.c., s-au desfășurat lucrările celei de-a doua sesiuni a Consiliului popular județean Maramureș. La primul punct al ordinei de zi, sesiunea a examinat mersul lucrărilor din contribuția voluntară bănească și în muncă a populației, precum și modul cum se îndeplinește planul de electrificări rurale pe anul 1969. Din raportul prezentat de deputatul Cornel Graur, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean, din coraportul comisiei permanente de gospodărire comunală, industrie locală și cooperație meșteșugărească prezentat de deputatul Vasile Pop, precum și din discuțiile deputaților a reieșit că consiliile populare au obținut o seamă de succese în executarea lucrărilor amintite. Adunările populare ale locuitorilor satelor din județul nostru au votat pentru anul 1969 suma de 8.843.000 lei spre a se executa importante lucrări social-culturale, edilitar-gospodărești, precum și electrificări. Printre acestea amintim: construirea a 32 noi săli de clasă și terminarea altor 25 săli de clasă începute in anii trecuți, încheierea construcției la 10 cămine culturale și vrei beți cu indițiile, introducerea curentului electric în 18 sate. Se știe că realizarea obiectivelor stabilite de adunările populare este în funcție de încasarea sumelor votate, de pregătirea documentațiilor tehnice de execuție, ca și de aprovizionarea cu materiale. Pînă în prezent s-au încasat mai bine de jumătate din sumele votate. Stadiul construcțiilor se prezintă astfel: 4 săli de clasă sunt în faza de finisaj, 3 la acoperiș, 20 la zidărie, 3 la fundație, iar două încă n-au fost începute. Au fost construite trotuare din beton pe o suprafață de aproximativ 6.000 m.p. Evident, dacă s-ar fi încasat din timp sumele respective, lucrările de construcție puteau fi mult mai avansate. Dar unele comitete executive ale consiliilor populare comunale: Remetea Chioarului, Lăpuș, Iend, Repedea, Bistra, Bogdan-Vodă, Ruscova, Recea, Ardusat etc. nu s-au ocupat suficient de această problemă. Așa se face că, neavînd fondurile bănești necesare, comunele respective nu-și pot comanda documentațiile, nu și-au procurat materialele necesare și, în consecință, n-au început lucrările stabilite. O slabă preocupare există și în ce privește procurarea de materiale pe plan local: cărămizi, produse de balastieră, material lemnos etc. O acțiune importantă pentru buna gospodărire și înfrumusețare a satelor este contribuția voluntară în muncă prin care se înfăptuiesc construcții, reparații și întrețineri de drumuri și poduri, construcții de trotuare etc. Populația din mediul rural, dornică să-și aducă contribuția la ridicarea nivelului gospodăresc al localităților, a votat pentru anul în curs lucrări în valoare de peste 13.824.000 lei. Obiective: întrețineri și reparații de drumuri locale în lungime de 294 kilometri, construcții de poduri în lungime de 1.614 metri, efectuarea lucrărilor necalificate la construcții de trotuare pe 45.000 metri pătrați. Din păcate, rezultatele nu sunt nici pe departe la nivelul posibilităților. Astfel, pînă la 31 mai a.c. s-au efectuat numai 32 la sută din lucrări, față de 50 la sută planificat. E drept, în comunele Băița de sub Codru, Vadul Izei, Satulung, Ulmeni, Budești, Rozavlea, Bicaz, Băsești, Asuajul de Jos etc. s-a realizat peste 50—60 la sută din planul anual, dar restul comunelor trebuie să ia măsuri urgente pentru impulsionarea lucrărilor. Numeroși deputați au subliniat în cuvîntul lor rezultatele obținute în gospodărirea și înfrumusețarea satelor, au criticat lipsurile existente, propunînd totodată măsuri menite să ducă la îmbunătățirea muncii in acest domeniu. Tineretul din județul nostru, a arătat tovarășul Gheorghe Sas, prim-secretar al Comitetului județean Maramureș al U.T.C., participă cu însuflețire la acțiunile de interes obștesc. La chemarea tinerilor din comuna Săpînța au răspuns cu entuziasm toate organizațiile U.T.C. din comune și sate. Pînă acum s-au efectuat lucrări in valoare de peste 4,5 milioane lei la construcțiile de poduri și trotuare, refacerea și întreținerea drumurilor, amenajarea spațiilor verzi și plantări de arbori decorativi. S-a muncit bine și pe șantierele de construire a unor obiective Au fost amenajate social-culturale, 30 de baze sportive. Vorbitorul a criticat însă faptul că unele consilii populare comunale nu acordă suficientă asistență tehnică și nu asi.Continuare în pag. a 3-a) ------------------------------ Sesiunea Consiliului popular județean Atenție sporită efectuării lucrărilor din contribuție voluntară și de electrificare a satelor DIN NOUA IMAGINE A BĂII MARI Cu prilejul Zilei învățătorului Adunarea festivă a cadrelor didactice din Baia Mare rul Ieri, la cinematograful „Minedin Baia Mare, a avut loc adunarea festivă a cadrelor didactice prilejuită de Ziua învățătorului. Adunarea a fost deschisă de tovarășul Ion Vijdeluc, prim-secretar al Comitetului municipal Baia Mare al P.C.R., primarul municipiului. In cadrul adunării a luat cuvântul tovarășul Gheorghe Pop, memibru în Biroul Comitetului județean de partid, prim-vicepreședinte al Comitetului executiv al a Consiliului popular județean, care arătat că sărbătorirea Zilei învățătorului are loc în atmosfera plină de entuziasm cu care întregul nostru popor întîmpină al X-lea Congres al partidului și cea de-a XXV-a aniversare a eliberării României de sub fascist. După ce a subliniat jugul importanța documentelor elaborate de partidul nostru pentru cel de-al X-lea Congres, principalele direcții de dezvoltare a patriei în viitorii cinci ani, vorbitorul a insistat asupra realizărilor și perspectivelor ce se deschid învățămîntului de toate gradele, a succeselor obținute în județul nostru. După ce a vorbit larg despre sarcinile ce revin în viitorii cinci ani slujitorilor școlii, tovarășul Gheorghe Pop a transmis cadrelor didactice un salut călduros din partea Biroului Comitetului județean de partid, a Consiliului popular județean, urîndu-le spor la muncă în nobila lor misiune. In continuare au luat cuvîntul mai multe cadre didactice. In încheiere participanții la aCu prilejul Zilei învățătorului, pentru merite deosebite, au fost distinși cu titluri, ordine și medalii următorii profesori și învățători : ÎNVĂȚĂTOR EMERIT : Simion Pintea de la Școala generală nr. 1 Baia Mare; PROFESOR EMERIT: Cornelia Borlea, de la Liceul nr. 3 Baia Mare ; ORDINUL MUNCII, clasa a IlI-a: Cornelia Circa, de la Liceul din Sighetul Marmației; ORDINUL MERITUL CULTURAL clasa a III-a: Ion Apan, Consiliul popular comunal Recea, Cecilia Wittman, de la Liceul din Sighetul Marmației, MEDALIA MUNCII, Emilia Moldo-dunare au adresat o telegramă Comitetului Central al partidului, personal tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, prin care își exprimă deplina adeziune față de politica internă și externă a partidului și statului, satisfacția față de prevederile privitoare la dezvoltarea învățămîntului cuprinse în documentele pentru cel X-lea Congres și hotărirea de-al lor fermă de a le traduce în viață, van, de la Grădinița cu orar redus nr. 3 Baia Mare, Vasile Doroș, de la Casa pionierilor Baia Mare, Ion Feier, de la Școala generală nr. 1 Strîmtura, Vasile Lungu, de la Școala generală nr. 1 Moisei, Nicolae lonescu, inspector școlar șef la Inspectoratul școlar județean, Zamfira Damian, Liceul din Tg. Lăpuș, Link Benedek, Liceul nr. 1 Baia Mare și Ion Mateoc, Liceul economic Baia Mare. Au fost, de asemenea, distinși cu titlul și diploma de evidențiați un număr de 26 de profesori, învățători și educatoare din județ. Distincții acordate cadrelor didactice TRAGEGIA SCLAVILOR ALCOOLULUI ANCHETĂ SOCIALĂ SĂ-mi fie iertat faptul că nu redau numele întreg al „eroilor" anchetei prezente. Sunt convins că cititorii mă vor înțelege. O fac numai din considerație și stimă față de familiile și victimele sclavilor alcoolului: copii, mame, soții, frați, prieteni ori simple cunoștințe. Dar isprăvile,necazurile, tragediile celor stăpâniți de patima paharului trebuie neapărat consemnate. Să fie spre învățătură. Și, neîndoielnic, mulți au ce învăța din trista experiență a alcoolicilor. Asta... pînă nu-i prea tîrziu! Unii vor crede, poate, că sînt un reprezentant fanatic al abstinenților. Nu, nu-i vorbă de așa ceva, deși îi admir pe oamenii care se abțin de la băutură. Să fiu sincer: nu disprețuiesc un pahar de vin bun, o bere de la gheață, un mic coniac înainte de masă. Merg cu plăcere și la petrecerile decente. Totul are însă o limită." Cind depășești această limită ajungi în postura ridicolă și nu rareori tragică a oamenilor despre care voi aminti în cele ce urmează. Deunăzi, aflindu-mă in restaurantul „Tisa" din Sighetul Marmaiei, s-a așezat la masa noastră un vechi cunoscut." Părea abătut, supărat, de parcă i s-ar fi înecat corăbiile. Cu ani in urmă, cînd eram vecini, S. F. avea o situație frumoasă. Nu-1 văzusem de mult. Am rămas puțin surprins cînd mi s-a adresat: — Bătrine, nu dai o țuică? — Dau, de ce să nu dau. — Nu, s-a împotrivit comeseanul meu, nici un strop de rachiul — ...? — Nu vezi că-i afumat rău? Umblă toată ziua prin restaurante și cerșește (da, ăsta-i cuvîntul, cerșește!) cite,o furculiță. Nl cunoaștem ca pe un cal breaz. De ani de zile se tine numai de băutură. A fost dat afară pe rind din vreo 5-6 întreprinderi și instituții. Nimeni nu vrea să-l primească. Și pe bună dreptate: trage chiulul, bea, face scandal! Nevastă-sa cu cei doi copii a fost nevoită să fugă la Baia Mare de răul lui. — Ei, să lăsăm asta, zise cineva de la altă masă: nu vino veritas! Faptul m-a mihnit profund, îmi pare rău de S.F. Era un om de treabă, muncitor, sirguincios, și chiar simpatic. Acum a ION NAN (Continuare în pag. a 3-a)