Pentru Socialism, iulie 1969 (Anul 19, nr. 4800-4827)

1969-07-01 / nr. 4800

Anul XIX nr. 4800 Mar­i 1 Iulie 1069 I 4 pagini — 30 de bani NOILE DIMENSIUNI ALE ROLULUI MECANIZATORILOR Rar, foarte rar, se ivește ocazia să-i în­­tîlnești pe acești oa­meni, mecanizatorii de la I.M.A. lung, adunați la Satu­rn loc. De obicei, sînt răspîndiți la locurile lor de muncă, pe tar­lalele cooperativelor agricole de produc­ție. Aici, în sala de șe­dințe, huruitul pre­lung al tractoarelor nu se mai aude. Pen­tru cîteva ore, in lo­cul volanului, meca­nizatorii au preferat o discuție despre do­cumentele pentru a­­propiatul Congres al partidului. Acum cînd aștern pe hîrtie culese la impresiile adunarea extraordinară a co­muniștilor de aici constat cu satisfacție seriozitatea, optimis­mul și bucuria cu ca­re s-au prezentat acest adevărat colec­la­viu pricepuții mînu­itori ai semănătorilor și combinelor. Este vorba de o seriozita­te și un optimism ge­nerate de realizările c­u care întîmpină ei mărețul din viața eveniment partidului și a țării, de cei 500 mii lei obținuți după cinci luni de activi­tate peste prevederile planului sau poate chiar și de faptul că pregătirile pentru în­ceperea campaniei de seceriș sunt definiti­vate. — Am studiat cu deosebit interes do­cumentele pentru cel de-al X-lea Congres al partidului, spunea comunistul Constan­tin Panait, economist șef al întreprinderii. Ele dovedesc în mod strălucit vitalitatea orînduirii noastre so­cialiste și vin să con­firme faptul că poli­tica încercatului nos­tru conducător — Partidul Comunist Român — oglindește cele mai scumpe nă­zuințe ale poporului nostru. In lumina pre­vederilor proiectului de Directive, misiu­nea noastră, a meca­nizatorilor capătă noi dimensiuni. Pentru reducerea cu cel pun­­țin 3 la sută a volu­mului de cheltuielii planificate , pînă sfîrșitul anului, iar­la cină ce ne revine din documentele pe care le dezbatem, va tre­bui să fim mai atenți la recondiționarea pieselor, să manifes­tăm mai multă ope­rativitate la reme­dieri și să milităm pentru ca întrețineri­le să se facă la timp. — Viața fiecăruia din noi este înscrisă in tot ce are ea mai însemnat în liniile de dezvoltare ale țării, minunat jalonate în documentele pe care le dezbatem, a spus inginerul Dumitru Aurel. Am admirat a­­tenția de care s-a bu­curat agricultura în documentele Con­gresului al IX-lea al partidului, iar acum MIRCEA POP (Continuare in pag. a 2-a) DOCUMENTELE PENTRU CONGRESUL AL X-LEA AL PARTIDULUI ÎN DEZBATERE CU INIMA ȘI FAPTA, ALĂTURI DE POLITICA PARTIDULUI Oglinda luminosului viitor Expresie a năzuințelor celor mai înalte ale întregului nostru popor, documentele pentru Con­gresul al X-lea al Partidului Comunist Român găsesc un puternic ecou în mijlocul colectivului minei Toroioaga a Exploatării miniere Baia Bor­­șa. In întreaga viață a bătrînei așezări de mineri și muncitori de pădure — azi oraș — suflul în­noitor al socialismului își pune amprenta tot mai evident. Odată cu dezvoltarea exploatării minie­re, a crescut orașul cu zeci de blocuri, se ridică nivelul de trai al celor ce muncesc aici. Studiind cele două importante documente puse in dezba­terea poporului de către partidul nostru găsesc în ele oglinda fidelă a viitorului luminos al pa­triei noastre socialiste. Ca subinginer minier la Toroioaga — mină care extrage minereu cuprifer — îmi dau seama de mărimea și importanța sarcinilor ce revin colec­tivului din prevederile proiectului de Directive. Exploatarea noastră a cunoscut în ultimii ani o dinamică de producție puternic ascendentă, pe seama investițiilor de zeci de milioane lei alo­cate. In viitorul cincinal, unitatea va cunoaște un ritm și mai mare de creștere a extracției de mi­nereuri cuprifere și complexe. Pentru a îndeplini exemplar sarcinile de viitor, la Toroioaga ca și la Burloaia se deschid noi orizonturi, abataje du­pă metode de exploatare de mare randament, se aplică in extenso mecanizarea lucrărilor miniere. Luptînd pentru îndeplinirea angajamentelor asu­mate în cinstea celui de-al X-lea Congres­ al partidului, colectivul de la Toroioaga, mobilizat de organizația de partid, a depășit în cele 5 luni trecute cu 8,1 la sută sarcina de plan la metal echivalent, pe seama creșterii cu 6,8 la sută a productivității muncii exprimată în metal de ba­ză, a îmbunătățirii ritmicității muncii (în aceas­tă perioadă peste 80—85 la sută din echipe și-au realizat planul în mod ritmic). Desigur este vor­ba de o bună organizare a producției, de faptul că fiecare miner înțelege că de munca sa depin­de succesul colectiv și acționează ca atare. Țara, economia națională, are nevoie de me­tal, de cuprul scos la suprafață de către noi. însu­flețiți de recentele documente ale partidului nos­tru, minerii și tehnicienii de la Toroioaga își ma­nifestă hotărirea fermă ca, îndeplinindu-și cu cinste cuvîntul dat, să întimpine cel de-al X-lea Congres al partidului cu succese tot mai însem­nate. AUREL PAȘCUI subinginer la mina Toroioaga — E. M. Baia Borșa Succese ale constructorilor Pe­ șantierele de construcții, întrece­rea în întîmpinarea Congresului al X-lea al P.C.R. și a celei de-a 25-a aniversări a eliberării patriei a făcut să crească simți­tor ritmul lucrărilor. Se remarcă în spe­cial grija pentru predarea la timp și chiar înainte de termen a noilor obiective. Printre acestea se înscrie predarea a două blocuri cu 60 apartamente și 60 garsoniere la Si­­ghetul Marmației, două blocuri din panouri mari la Baia Mare și unul cu 120 garso­niere cu confort diferențiat, precum noi obiective la Centrul de cercetări pen­­l­tru minereuri neferoase, stația de reactivi la Uzina de apă din Baia Mare și altele. Paralel cu terminarea unor obiective, constructorii de la T.C.L.M. au început lu­crările la altele: o hală industrială la Fa­brica de alcaloizi din Vișeul de Sus, depo­zitele I.T.A. din Baia Mare, un depozit de alimente la Sighetul Marmației, un pod peste Săsar (în vecinătatea Liceului nr. 3 din Baia Mare), cu o deschidere de 36 m și lățime de 32 m, un pod peste Iza la Si­ghetul Marmației, două blocuri din panouri mari la Baia Mare, unul cu 39 apartamen­te la Băiuț, noi cabane in stațiunea Izvoa­rele și altele. Combinatul de in­dustrializare lemnului Sighetul a Marmației. Se desfășoară o vie a întrecere pentru întîmpină al X-lea Congres al partidului cu re­zultate deosebite. Semnarea convenției româno-sovietice privind desființarea vizelor de călătorie In urma tratativelor care au a­­vut loc, la 30 iunie a fost sem­nată, la București, Convenția în­tre Guvernul Republicii Socialiste România și Guvernul Uniunii Re­publicilor Sovietice Socialiste pri­vind desființarea vizelor pentru călătoriile în interes de serviciu, turistic și particular, precum și în tranzit. Prin această Convenție se lărgește cadrul călătoriilor fă­ră vree dintre cele­­ două țări. PROLETARI DE TOATE TARILE. UNIȚI VAI I Sîmbătă, 28 iunie a.c., s-au des­fășurat lucrările celei de-a doua sesiuni a Consiliului popular ju­dețean Maramureș. La primul punct al ordinei de zi, sesiunea­­ a examinat mersul lucrărilor din contribuția­ volun­tară bănească și în muncă a po­pulației, precum și modul cum se îndeplinește planul de electri­ficări rurale pe anul 1969. Din raportul prezentat de de­putatul Cornel Graur, vicepreșe­dinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean, din coraportul comisiei permanente de gospodărire comunală, indus­trie locală și cooperație meșteșu­gărească prezentat de deputatul Vasile Pop, precum și din dis­cuțiile deputaților a reieșit că consiliile populare au obținut o seamă de succese în executarea lucrărilor amintite. Adunările populare ale locui­torilor satelor din județul nostru au votat pentru anul 1969 suma de 8.843.000 lei spre a se exe­cuta importante lucrări social-cul­­turale, edilitar-gospodărești, pre­­­cum și electrificări. Printre a­­cestea amintim: construirea a 32 noi săli de clasă și terminarea altor 25 săli de clasă începute in anii trecuți, încheierea construc­ției la 10 cămine culturale și vrei beți cu in­dițiile, introducerea curentului electric în 18 sate. Se știe că realizarea obiective­lor stabilite de adunările populare este în funcție de încasarea su­melor votate, de pregătirea docu­mentațiilor tehnice de execuție, ca și de aprovizionarea cu ma­teriale. Pînă în prezent s-au în­casat mai bine de jumătate din sumele votate. Stadiul construc­țiilor se prezintă astfel: 4 săli de clasă sunt în faza de finisaj, 3 la acoperiș, 20 la zidărie, 3 la fundație, iar două încă n-au fost începute. Au fost construite tro­tuare din beton pe o suprafață de aproximativ 6.000 m.p. Evident, dacă s-ar fi încasat din timp sumele respective, lu­crările de construcție puteau fi mult mai avansate. Dar unele co­mitete executive ale consiliilor populare comunale: Remetea Chioarului, Lăpuș, Iend, Repedea, Bistra, Bogdan-Vodă, Ruscova, Recea, Ardusat etc. nu s-au ocu­pat suficient de această problemă. Așa se face că, neavînd fondurile bănești necesare, comunele respec­tive nu-și pot comanda docu­mentațiile, nu și-au procurat ma­terialele necesare și, în consecin­ță, n-au început lucrările stabili­te. O slabă preocupare există și în ce privește procurarea de ma­teriale pe plan local: cărămizi, produse de balastieră, material lemnos etc. O acțiune importantă pentru buna gospodărire și înfrumuseța­re a satelor este contribuția vo­luntară în muncă prin care se înfăptuiesc construcții, reparații și întrețineri de drumuri și po­duri, construcții de trotuare etc. Populația din mediul rural, dor­nică să-și aducă contribuția la ridicarea nivelului gospodăresc al localităților, a votat pentru a­­nul în curs lucrări în valoare de peste 13.824.000 lei. Obiective: întrețineri și reparații de drumuri locale în lungime de 294 kilome­tri, construcții de poduri în lun­gime de 1.614 metri, efectuarea lucrărilor necalificate la con­strucții de trotuare pe 45.000 me­­­tri pătrați. Din păcate, rezultatele nu sunt nici pe departe la nivelul posi­bilităților. Astfel, pînă la 31 mai a.c. s-au efectuat numai 32 la su­tă din lucrări, față de 50 la sută planificat. E drept, în comunele Băița de sub Codru, Vadul Izei, Satulung, Ulmeni, Budești, Roza­­vlea, Bicaz, Băsești, Asuajul de Jos etc. s-a realizat peste 50—60 la sută din planul anual, dar res­tul comunelor trebuie să ia mă­suri urgente pentru impulsionarea lucrărilor. Numeroși deputați au subliniat în cuvîntul lor rezultatele obți­­nute în gospodărirea și înfrumu­sețarea satelor, au criticat lipsu­rile existente, propunînd totodată­ măsuri menite să ducă la îmbună­tățirea muncii in acest domeniu.­­ Tineretul din județul nostru, a arătat tovarășul Gheorghe Sas, prim-secretar al Comitetului ju­dețean Maramureș al U.T.C., par­ticipă cu însuflețire la acțiunile de interes obștesc. La chemarea tinerilor din comuna Săpînța au răspuns cu entuziasm toate orga­nizațiile U.T.C. din comune și sa­te. Pînă acum s-au efectuat lu­crări in valoare de peste 4,5 mi­lioane lei la construcțiile de po­duri și trotuare, refacerea și în­treținerea drumurilor, amenajarea spațiilor verzi și plantări de ar­bori decorativi. S-a muncit bine și pe șantierele de construire a unor obiective Au fost amenajate social-culturale, 30 de baze sportive. Vorbitorul a criticat în­să faptul că unele consilii popu­lare comunale nu acordă sufici­entă asistență tehnică și nu asi­­.Continuare în pag. a 3-a) ------------------------------­ Sesiunea Consiliului popular județean Atenție sporită efectuării lucrărilor din contribuție voluntară și de electrificare a satelor DIN NOUA IMAGINE A BĂII MARI Cu prilejul Zilei învățătorului Adunarea festivă a cadrelor didactice din Baia Mare rul­ Ieri, la cinematograful „Mine­­din Baia Mare, a avut loc a­­dunarea festivă a cadrelor didac­tice prilejuită de Ziua învățătoru­lui. Adunarea a fost deschisă de tovarășul Ion Vijdeluc, prim-se­­cretar al Comitetului municipal Baia Mare al P.C.R., primarul mu­nicipiului. In cadrul adunării a luat cu­vântul tovarășul Gheorghe Pop, memibru în Biroul Comitetului ju­dețean de partid, prim-vicepreșe­­dinte al Comitetului executiv al a Consiliului popular județean, care arătat că sărbătorirea Zi­lei învățătorului are loc în atmos­fera plină de entuziasm cu care întregul nostru popor întîmpină al X-lea Congres al partidului și cea de-a XXV-a aniversare a e­­liberării României de sub fascist. După ce a subliniat jugul im­portanța documentelor elaborate de partidul nostru pentru cel de-al X-lea Congres, principalele direc­ții de dezvoltare a patriei în vii­torii cinci ani, vorbitorul a insis­tat asupra realizărilor și perspec­tivelor ce se deschid învățămîn­­tului de toate gradele, a succe­selor obținute în județul nostru. După ce a vorbit larg despre sarcinile ce revin în viitorii cinci ani slujitorilor școlii, tovarășul Gheorghe Pop a transmis cadre­lor didactice un salut călduros din partea Biroului Comitetului ju­dețean de partid, a Consiliului popular județean, urîndu-le spor la muncă în nobila lor misiune. In continuare au luat cu­vîntul mai multe cadre didactice. In încheiere participanții la a­Cu prilejul Zilei învățătorului, pentru merite deosebite, au fost distinși cu titluri, ordine și me­dalii următorii profesori și învă­țători : ÎNVĂȚĂTOR EMERIT : Simion Pintea de la Școala gene­rală nr. 1 Baia Mare; PROFESOR EMERIT: Cornelia Borlea, de la Liceul nr. 3 Baia Mare ; ORDINUL MUNCII, clasa a IlI-a: Cornelia Circa, de la Liceul din Sighetul Marmației; ORDINUL MERITUL CULTURAL clasa a III-a: Ion A­­pan, Consiliul popular comunal Recea, Cecilia Wittman, de la Li­ceul din Sighetul Marmației, ME­DALIA MUNCII, Emilia Moldo-dunare au adresat o telegramă Comitetului Central al partidului, personal tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, prin care își expri­mă deplina adeziune față de po­litica internă și externă a parti­dului și statului, satisfacția față de prevederile privitoare la dez­voltarea învățămîntului cuprinse în documentele pentru cel X-lea Congres și hotărirea de-al lor fermă de a le traduce în viață, van, de la Grădinița cu orar re­dus nr. 3 Baia Mare, Vasile Do­­roș, de la Casa pionierilor Baia Mare, Ion Feier, de la Școa­la generală nr. 1 Strîmtura, Vasile Lungu, de la Școala generală nr. 1 Moisei, Nicolae lonescu, inspector școlar șef la Inspectoratul școlar județean, Zamfira Damian, Liceul din Tg. Lăpuș, Link Benedek, Liceul nr. 1 Baia Mare și Ion Mateoc, Liceul economic Baia Mare. Au fost, de asemenea, distinși cu titlul și diploma de evidențiați un număr de 26 de profesori, în­vățători și educatoare din județ. Distincții acordate cadrelor didactice TRAGEGIA SCLAVILOR ALCOOLULUI ANCHETĂ SOCIALĂ SĂ-mi fie iertat faptul că nu redau numele întreg­­ al „eroilor" anchetei prezente. Sunt con­vins că cititorii mă vor înțelege. O fac numai din considerație și stimă față de familiile și vic­timele sclavilor alcoolului: copii, mame, soții, frați, prieteni ori simple cunoștințe. Dar ispră­vile,­necazurile, tragediile celor stăpâniți de pa­tima paharului trebuie neapărat consemnate. Să fie spre învățătură. Și, neîndoielnic, mulți au ce învăța din trista experiență a alcoolicilor. Asta... pînă nu-i prea tîrziu! Unii vor crede, poate, că sînt un reprezen­tant fanatic al abstinenților. Nu, nu-i vorbă de așa ceva, deși îi admir pe oamenii care se abțin de la băutură. Să fiu sincer: nu disprețuiesc un pahar de vin bun, o bere de la gheață, un mic coniac înainte de masă. Merg cu plăcere și la petrecerile decente. Totul are însă o limită." Cind depășești această limită ajungi în postura ridicolă și nu rareori tragică a oamenilor despre care voi aminti în cele ce urmează. Deunăzi, aflindu-mă in resta­urantul „Tisa" din Sighetul Mar­­ma­iei, s-a așezat la masa noas­tră un vechi cunoscut." Părea a­­bătut, supărat, de parcă i s-ar fi înecat corăbiile. Cu ani in ur­mă, cînd eram vecini, S. F. avea o situație frumoasă. Nu-1 vă­zusem de mult. Am rămas pu­țin surprins cînd mi s-a adre­sat: — Bătrine, nu dai o țuică? — Dau, de ce să nu dau. — Nu, s-a împotrivit come­seanul meu, nici un strop de ra­chiul — ...? — Nu vezi că-i afumat rău? Umblă toată ziua prin restau­rante și cerșește (da, ăsta-i cu­vîntul, cerșește!) cite,o furculi­ță. Nl cunoaștem ca pe un cal breaz. De ani de zile se tine numai de băutură. A fost dat afară pe rind din vreo 5-6 în­treprinderi și instituții. Nimeni nu vrea să-l primească. Și pe bună dreptate: trage chiulul, bea, face scandal! Nevastă-sa cu cei doi copii a fost nevoită să fugă la Baia Mare de răul lui. — Ei, să lăsăm asta, zise ci­neva de la altă masă: nu vino veritas! Faptul m-a mihnit profund, îmi pare rău de S.F. Era un om de treabă, muncitor, sirguin­­cios, și chiar simpatic. Acum a ION NAN (Continuare în pag. a 3-a)

Next