Pentru Socialism, decembrie 1969 (Anul 19, nr. 4933-4958)
1969-12-02 / nr. 4933
IN OBIECTIV: Un fapt este incontestabil și anume că lucrătorii U.E.I.S. Baia Mare au muncit în cursul acestui an cu spor, dovadă fiind succesele lor care î situează în fruntea colectivelor din economia forestieră maramureșeană. Modul cum s-a desfășurat activitatea acestei unități economice dă un puternic cîștig de cauză ideii că organizarea rațională a producției și a muncii îmbinată cu elementele stimulatoare ale sistemului îmbunătățit de salarizare constituie două laturi principale ale succesului economic. Dar pentru a înfățișa mai bine activitatea de pînă acum a forestierilor băimăreni, modul în care, plecînd de la succesele obținute, își pregătesc producția anului 1970, să dăm cuvîntul directorului unității, tovarășului inginer Vasile Span. —• Sîntem acum în situația că putem aprecia la justa lor valoare eforturile noastre din 1969. Concret, după 10 luni de muncă, aveam la activul nostru o producție globală suplimentară planului de 5,8 milioane lei, la producția marfă vîndută și încasată de peste 3,2 milioane lei și aproape 2,1 milioane lei beneficii pes- ■ - ■ f '-.fif • •' REALIZAREA ÎNAINTE DE TERMEN A PLANULUI ANUAL ȘI A ANGAJAMENTELOR LUATE UN INCONTESTABIL CIȘTIG DE CAUZA ORGANIZAREA ȘTIINȚIFICĂ A PRODUCȚIEI ȘI A MUNCII LA U.E.I.S Baia Mare cu semnul plus: ii 5,8 milioane lei la producția globală › 3,2 milioane lei la producția marfă vîndută și încasată Ü 2,1 milioane lei beneficii de plan. Avem certitudinea că aceste sume vor căpăta în bilanțul anual valori mult mai mari. Spun aceasta pentru că scontăm ca pînă în 5 decembrie să putem raporta îndeplinirea globală a sarcinilor ce ne-au revenit pe 1969. Pînă atunci vom încheia planul anual la 15 din cele 25 sortimente de producție (e vorba de sortimente de mare interes economic: bușteni de stejar, lemn de mină, celuloză, lobde, cherestea traverse). — Rezultatele, evident, confirmă hărnicia colectivului. In cîteva cuvinte, cum s-ar putea caracteriza experiența unui an de muncă? — In primul rînd aș menționa capacitatea colectivului de a depăși unele greutăți de moment. Pentru că trebuie spus, nu toate aspirațiile noastre au decurs normal, fără bătaie de cap. Am avut destule momente „critice" în tate și de ce să activiascund — avem și la ora actuală, întotdeauna însă, ajutorul și îndrumarea ției de partid, organizateața și spiritul compeorganizatoric al cadrelor noastre și-au dovedit oportunitatea. Apoi trebuie arătat că și pregătirea bună a producției acestui an a avut un cuvînt hotărîtor, ca de altfel, creșterea răspunderii fiecărui salariat față de calitatea muncii prestate. — Anul 1970 se poate anunța la fel de bine pregătit ca și 1969? — îmi aduc aminte că tot ca azi, spre finele lui 1968, arătam în ziar stadiul pregătirii producției viitoare. Realizările primului trimestru de muncă erau confirmarea faptică a măsurilor luate. Și de astă dată pot afirma că sîntem în măsură de a îndeplini exemplar sarcinile lui 1970. După le noastre, in defalcăriprimul trimestru al anului viitor vom realiza cel puțin 24—25 la sută din planul anual, iar pe semestrul I circa 53— 55 la sută. Acum, la finele lui noiembrie toate parchetele ce vor intra în exploatare în 1970 au definitivate procesele tehnologice, au montate instalațiile necesare exploatării. La jumătatea lunii viitoare stocul tehnic normat va fi asigurat complet. Din practica ultimilor ani, ne-am convins că, la condițiile noastre în pădure, exploatarea se face mai bine la lemnul în picioare la cel din stoci de decît aceea am și pustul pe pregătirea acceatehnică a parchetelor. Cît privește secția de industrializare, o mă de revizii, deseadotăm noi pe seama micii mecanizări (peste 1 milion lei) pot asigura producția de pe acum la nivelul planului viitor. — înțelegem din cele arătate că, fizic, planul anului viitor este asigurat. Cum apreciați că este pregătită producția lui 1970 din punct de vedere al economicității sale? — După previziunile noastre anul acesta vom avea un excedent financiar de circa 2,5 milioane lei. In 1970 scontăm pe o eficiență economică mai bună. Motive? Creșterea gradului de valorificare a masei lemnoase (cu indici globali de nul a 80 la sută) orbiîn sortimente industrializabile, reducerea pierderilor de masă în exploatare și prelucrare, iar pe de altă parte, concretizarea unor măsuri inițiate de comitetul de direcție privitoare la fondurilor gospodărirea bănești, a dotației tehnice. Discuție consemnată de GH. DUMITRESCU Ancheta noastră La ce filme mergeți ? DE CE? Factorul esențial, care condiționează formarea culturii unui om, este contactul permanent cu opera de artă. In cazul particular al dobîndirii unei culturi cinematografice, factorul esențial va fi studierea sistematică, direct pe ecran,și nu numai pe ecran) a operei filmice. Impresia datornică cu care ne îndreptăm spre .ălie de cinematograf trebuie să fie aceea că ne adresăm unei arte cu un limbaj specific, cu legi, mijloace și procedee proprii, de neconfundat cu ale altor arte. La rândul lui, și procesul de receptare a operei filmice are trăsături caracteristice. Totuși, un lucru este cert: chiar în condițiile concurenței televiziunii, cinematografele sunt incomparabil mai mult „Merg la toate“ Acesta este răspunsul cel mai frecvent întîlnit, încît citarea de persoane devine inutilă. Considerat a fi simptomatic, acest răspuns merită o scurtă oprire. Mai întii, ce denotă el? Neîndoios el este o expresie a atenției pe care oamenii o acordă filmului ca mijloc de educare și instruire, a încrederii lor în puterea culturalizatoare a filmului. încrederea aceasta merge atît de departe încît răspunsul de mai sus se corelează cu altul de ordinul aprecierii critice, anume că „nu există filme proaste, din fiecare se poate afla și învăța cîte ceva". Nu contestăm acest adevăr, dar preferăm să îndemnăm la exigență. Așa cum în alte domenii ale creației artistice A. C. JOAN (Continuare în pag. a 2-a) frecventate decît sălile de teatru sau cele de concert. Oare acest lucru presupune că filmul pretinde mai puțin efort de înțelegere decît o piesă de teatru sau una muzicală? Oare aparent comoda accesibilitate a filmului nu ne induce în eroare în ceea ce privește complexitatea sa și dificultățile pe care le ridică atît prin problematica abordată cît și prin limbajul folosit? Spre a releva unele aspecte ale fenomenului, ne-am adresat unor salariați din cîteva instituții și întreprinderi ale municipiului Baia Mare cu întrebările: La ce filme mergeți? De ce? Iată, în continuare, constatările și concluziile noastre: ACTUALITATEA internționala I • Conferința reprezentanților opiniei publice pentru Securitatea și Cooperarea Europei • Vizita în Chile a delegației C.C. al P.C.R. • Dosarul Okinawei • Sub auspiciile comisiei de răspîndire a cunoștințelor cultural-științifice a Comitetului județean pentru cultură și artă, duminică a avut loc la Casa de cultură a sindicatelor instruirea lectorilor universităților populare și a responsabililor brigăzilor științifice din județ. Și-au dat concursul prof. univ. dr. doc. Emil Crăciun, membru corespondent al Academiei R.S. România, prof. univ. Dan Smăntânescu, conf. univ. dr. Alexandru Roșu, toti de la 1niversitatea populară București. Din tematica dezbaterilor: „Arta de a conferenția“ (Particularitățile dialogului cu adulții): „Noutăți in știința secolului XX“. • Asociația studențească în colaborare cu conducerea Facultății de filologie a Institutului pedagogic băimărean a oferit studenților o interesantă întîlnire cu colegii lor din centrul universitar Iași, pe care i-au avut ca oaspeți la sfirșitul săptămânii. Cu acest prilej, in noul amfiteatru a avut loc simbătă ședința comună a cenaclului studențesc „M. Eminescu“ de la Iași și a cenaclului „L. Rebreanu“ de la Institut, în care s-au dezbătut probleme ale creației literare au fost prezentate creații proși prii. Oaspeții au oferit apoi gazdelor — in sala cinematografului „Popular“ — un spectacol cu piesa „Oamenii cavernelor“ de M. Saroyan. • Duminică dimineața, in sala cinematografului „Minerul“ din Baia Mare s-a desfășurat faza municipală a concursului cultural pe tema „Maramureșul pe coordonatele socialismului", organizat de Consiliul municipal al Organizației Pionie(Continuare in pag. a 3-a) Cu privire la apropiata întîlnire a conducătorilor de partid și de stat ai R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovace, R D. Germane, R.P. Polone, Republicii Socialiste România, R.P. Ungare și URSS. In conformitate cu înțelegerea realizată, la începutul lunii decembrie a.c. va avea loc la Moscova întîlnirea conducătorilor de partid și de stat ai Republicii Populare Bulgaria, Republicii Socialiste Cehoslovace, Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Polone, Republicii Socialiste România, Republicii Populare Ungare și Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, în vederea unui schimb de păreri cu privire la probleme internaționale actuale. HANDBAL FOTBAL : Campionatul categoriilor A, B și C* Rezultate tehnice, clasamente, comentarii. Campionatul municipal al elevilor IN COOPERATIVELE AGRICOLE Planuri de producție bine fundamentale Ne găsim în perioada pregătirilor pentru elaborarea noilor planuri de producție și financiare ale cooperativelor agricole. întocmirea unor planuri științific fundamentate pe anul 1970 constituie o primă condiție și punctul de pornire în realizarea sarcinilor izvorîte din Directivele Congresului al X-lea al partidului. De aceea, alături de consiliile de conducere și de specialiști, la stabilirea principalilor indicatori ai planului de producție trebuie să fie antrenați brigadierii, șefii de echipe și o masă cât mai largă de membri cooperatori. Pentru satisfacerea nevoilor proprii și îmbinarea lor cu interesele economiei naționale trebuie ca în aceste planuri să se stabilească proporții cit mai corespunzătoare între diferite ramuri de producție, structura culturilor, efectivele de animale pe specii și categorii, producții medii în funcție de realizările obținute în anii anteriori și corelate cu ansamblul condițiilor ce se creează în anul de plan, care să mobilizeze eforturile cooperatorilor. Astfel, samblul măsurilor ce se prevăd se concretizează în indicatorii sintetici: producția globală, cheltuieli materiale, producția netă, fond de acumulare, fond de consum. Ing. IOAN VICLA șeful serviciului plan din Direcția agricolă județeană an(Continuare In pag. a 2-a) Sighetu) Marmației Vedere din avion. Foto: 1. DEAC Triumf si durere Există geografii care nu se învață in școală. Există geografii care se „învață“ in autobuz ori la masa de lucru, în zori sau la miez de noapte, miercuri sau duminică, la cinematograf sau aiurea. Există geografii care se învață prin aflarea unei vești, iar vestea ne obligă să nu uităm, să reținem o țară, o denumire de sat sau oraș, un nume de om. Și astfel, zi cu zi, paginile deosebitei geografii sporesc, se completează. Ne-a fost dat, bunăoară, să auzim într-o zi de Capetown. Cum știam pînă atunci de existența acestui oraș? Dar în câteva ore numai, globul întreg rostea numele urbei și cunoștea chiar că se află în Africa de Sud. „Exploratorul** care a „descoperit** omenirii Capetownul era medic și se numea Barnard... Cu dragă inimă învățăm geografia asta. Fiecare noțiune ajunge la noi însoțind un succes al omului. Fiecare denumire a ei se leagă de o nouă lumină, aprinsă în bezna necunoașterii. Este o geografie a triumfului minții omenești. Dar mai cunoaștem și o altă geografie. Nici asta de pe băncile școlii. Este o geografie a lacrimilor, geografie a durerii și groapzei, a teroarei. Ne sunt Întipărite In memorie țări, orașe și sate, la a căror simplă rostire omul se zguduie. Nu se uităm fiindcă nu se pot uita; evenimentele de care amintesc sunt imposibil de uitat. Știm azi de Lidice, Hiroșima sau Nagasaki. Știm de Biafra unde ochii omenirii îvilizate sub se consumă una din cele cumplite tragedii ale fricii negre. Știm de Mauthausen, Birkenau ori Auschwitz... De cîteva zile, acestei crîncene geografii i s-a adăugat o nouă filă. De cîteva zile știm că undeva în Vietnamul de Sud a EXISTAT un sat, un sat pe nume Song Mv. A existat pînă în urmă cu *0 de luni. nonă ln avea dimineață din miez de *>*a~lie cod militarî au stins viața întregii populații. . . Cunoaștem și identificăm pe hartă numeroase localități care se asociază în memoria noast 8 cu masacre, flăcări, lacrimi. Mai bine nu le știam niciodată» Am fî am mai nuțîn informați in vință su4 dor de mii de femei bărbați și copii. GH. MOLDOVAN 1 ei