Pentru Socialism, martie 1970 (Anul 20, nr. 5007-5032)

1970-03-01 / nr. 5007

y y y ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN LEGUMELE NU VOR RODI LA UMBRA PRO­MISIUNILOR Pregătirile pentru producția de legume din acest an au început de mult în unitățile agricole de pe lunca Someșului și a Lăpușu­­lui. Apropierea primăverii ne-a determinat să organizăm un raid­­anchetă în cîteva cooperative a­­­gricole specializate, căutînd răs­puns la întrebarea: în ce stadii­ se găsesc lucrările, dacă acestea au atins nivelul corespunzător e­­tapei în care ne aflăm? La anche­ta noastră a participat și ingine­rul Leon Broască, de la Direcția agricolă Județeană. După o predocumentare la or­ganele agricole județene și la I.L.F. ne-am convins că în apro­vizionarea cu semințe nu sînt difi­cultăți prea mari. Majoritatea uni­tăților au ridicat din timp cantită­­țile și sortimentele solicitate. Cu o mică excepție , nu s-a putut asigura în întregime arpagicul și sămînța de pătrunjel, acestea ne­­fiind onorate de Agrosem, din cauza deficitului existent pe plan central. Se caută modalități pen­tru înlocuirea arpagicului cu să­mînța de ceapă (de apă). Ati­t des­pre problema semințelor. Legumicultorii din Ardusat ca și alții s-au convins că soarta le­gumelor în general și a celor tim­­­purii, în mod special, se hotărăște o dată cu însămînțarea lor în epo­­ca și în condiții optime. Această convingere a îndemnat conducerea fermei pomi-legumicole să por­nească la acțiune încă în toiul ier­nii. La 16 februarie, 84 m.p. ră­sadnițe au fost înfrămîntati cu var­ză timpurie și gultoare. In citeva zile va fi terminat însamîntatul ardeilor grași, al vinetelor și al ce­lorlalte culturi. Asemenea preocu­pări există și la Mireșu Mare, un­de varza timpurie s-a insămințat în răsadnițe dinainte pregătite pe întreaga suprafață de 90 m.p. In același timp însă cind la Ar­dusat varza timpurie a început să răsară, la C.A.P. Săsar semințele acestei culturi erau încă în ma­gazie, iar paturile „calde” au fost .. .reci. Cauza, după cum am aflat, rezidă din niște simple erori tehni­ce. Platformele de îngrășăminte pentru preîncălzire seamănă mai degrabă aici cu niște șire lungi și înguste, prin care vîntul și cu­renții de aer rece circulă în vo­ie. După stadiul în care s-au găsit pregătirile la Săsar se pare că consiliul de conducere nu a tras suficiente învățăminte din lipsuri­le grave și consecințele anilor tre­cuți. Ceva mai bine, dar... nu ideal, stăteau cu pregătirile și coopera­torii din Lăpușel. După spusele brigadierului Mihai Mociran, 60 m.p. răsadnițe sunt gata pentru a primi sămînța. Le-am văzut și noi. Sunt intr-adevăr gata. Numai că în loc de rogojini erau acoperite cu un strat destul de gros de ză­padă. — Nu se găsește sfoară potri­vită pentru îm­pletitul rogojinilor, se scuză președintele Vasile Stan. Făcînd abstracție de faptul că ase­menea materiale puteau fi de mult procurate, nu credem că răsadu­rile se vor „încălzi" cu astfel de „scuze". Din cele relatate și din multe alte fapte constatate reiese clar că pregătirile în legumicultura sînt întîrziate în multe unități și N. SZÖBÉL (Continuare în pag. a 3-a) VIZITA ASTRO­­NAUȚILOR AMERICANI LA BUCUREȘTI Astronauti americani Charles Conrad, Richard Gordon și A­­lan Bean, membrii echipajului navei spațiale „Apollo­­- 12”, împreună cu soțiile, sunt, înce­­pînd de sîmbătă la amiază, oas­peții Capitalei României. Avionul special cu care că­lătoresc cosmonauții în turneul pe care îl întreprind în mai mul­te țări din America Latină, Eu­ropa, Asia și Africa a aterizat la ora 13.15 pe Aeroportul In­ternațional Otopeni, sărbătoreș­te pavoazal cu drapelele de stat ale României și Statelor Unite ale Americii. Aici se aflau nume­roși cetățeni veniți să-i salute cu tradiționala, ospitalitate româ­nească pe temerari, astrona­­uți care au străbătut itinerariul Pămînt-Lună-Pămînt pe nava spațială „Apollo­­ 12”. In întîmpinarea oaspeților au venit prof. Gheorghe Buzdugan, președintele Consiliului Națio­nal al Cercetării Științifice, acad. Miron Nicolescu, preșe­dintele Academiei Republicii So­cialiste România, prof. Mihnea (Continuare în pag. a 4-a) PROLETAR) DW TOAWB TAR­­LB, MBIȚI-VAI Anul X\ nr. 5006 Duminică 1 martie 1070 4 pagini — 30 bani T> C“» r—i­m­m rrs crs era­m­o­c=.R * s=r* DE MĂRȚIȘOR După obiceiul pămîntu­­lui, ți-am pregătit azi, ma­ma, un dar. Tipu­l, abia auzit, am­ să mă apropii de tine și, rugindu-te să în­chizi doar pentru o­­chii, ți-l voi prinde clipă pe piept și­ ți voi săruta mii­­nile. Și am să-ți spun i gîn­­durile mele curate, dorința mea ca multe, încă multe primăveri să împreună poarta deschideri primăve­rii. Soție iubitoare, darul meu din ziua asta ție un semn al respectului, al fii, al încrederii că prețul­după orice iarnă se naște-o pri­măvară, care plămădeș­­te-n creangă muguri și a­­nunță bogăția toamnelor ce vin iar ție, surioară, ce să-ți spun acum, cînd iți caut pe rever un loc și pentru mărțișorul meu? Să iu­bești primăvara, să-ți clă­dești viața pe bucuriile ei. . . .Primul semn al pri­măverii, al anotimpului reînnoirilor, e arborat in această dimineață pe re­verele celor dragi. E ziua mărțișoarelor, ziua prie­teniilor, iubirii, prețuirii și respectului — simboluri ale încrederii în viață, ale optimismului. Optimismului ce-și are obirșia în nețărmurita dragoste față de lumină, față de soare, a unui popor drept, bun, generos și iu­bitor. GH. MOLDOVAN SUPLIMEN­TUL „MARA­MUREȘ în scopul îmbogăți­rii tematicii și lărgirii ariei de cuprindere a următorului număr al suplimentului „MARA­MUREȘ“, rugăm citi­torii și colaboratorii noștri să ne trimită pî­­nă la data de 20 mar­tie a.c. sugestiile, pro­punerile și materialele lor pe următoarea a­­dresă: Redacția ziaru­lui „Pentru socialism“ Baia Mare, b-dul Bu­curești nr. 25, cu men­țiunea „Pentru supli­mentul Maramureș“. Seara s-a așternut li­niștită și­ numai bătăile ritmice ale „inimilor de otel" argumentau că ritmul producției, aici la Baia Borșa, se des­fășoară normal. In mina Toroioaga cei din schibul II termina­seră încă un ciclu de producție și tocmai în­cepuseră pregătirea­ fron­turilor pentru pușcare. O „mină" nevăzută a acționat instantaneu, fă­cînd să se schimbe brusc firul normal al lucruri­lor. La ora 21 în ambele mine curentul electric, s-a întrerupt brusc, iar o da­tă cu aceasta ventilatoa­rele, mașinile, de extrac­ție, compresoarele și per­foratoarele au amuțit. La acea oră, locuitorii cen­trului minier au trăit cî­teva secunde de spaimă și incertitudine dezlăn­țuite de ecoul exploziei surde și de vuietul ce cobora din înălțimi pe fi­rul Văii Secu. Cîteva secunde mai tir­­ziu, telefoanele anunțau alarma generală, iar du­pă cîteva minute s-a dat comanda decuplării de la rețea a celor două li­nii electrice de înaltă tensiune ce alimentau mina Toroioaga și Gura Băii, deoarece ambele fuseseră avariate. O echipă de electrici­eni a pornit in noapte să vadă ce se întîmplase. Răspunsul a venit prompt: pe valea pîrîului Secu o avalanșă pornită de pe versantul sting al muntelui a antrenat co­paci, blocuri uriașe de piatră și cca. 60.000 m.c. zăpadă, distrugând stâlpii și rupînd cele două linii de înaltă tensiune. In cursul nopții condu­cerea Exploatării a hotă­­rit planul de remediere a deranjamentului pro­dus de calamitate, incre­­dințînd misiunea ing. An­ton Vodnar, energeticia­­nul șef, și oamenilor săi... .. .Era încă întuneric cînd oamenii maistrului electrician Emeric Mele­­ga de la mina Toroioaga, împreună cu Vasile Șan­­dru, Dumitru Timiș (ban­­das), la care li s-a adău­gat echipa de electricieni de la atelierul mecanici compusă din Tiberiu Pe­te (șef de echipă), Sabin Grand, Vasile Cosma, Eugen Sarcadi și alții au pornit la acțiune. Intervențiile lor au au fost prompte. Văzînd că linia ce ducea la mina Gura Băii era distrusă pe cca. 250 m, avînd stîlpii rupți, s-a acționat la cealaltă linie, mai pu­țin deteriorata. O parte din oameni au ridicat și replantat stîlpii răstur­nați. Alții au acționat la strîngerea cablurilor dis­truse, la înlocuirea și re­medierea lor. In acest timp, conform planului de bătaie, mai jos cu 2 km, cîțiva oa­meni, sub îndrumarea specialiștilor, au efectuat legătura peste vale în­tre cele două linii, în a­­cest fel energia necesara putînd fi condusă spre ambele mine pe linia ur­gent refăcută. .. .La Toroioaga și Gu­ra Băii, perforatoarele și-au reluat din nou con­certul, după o tăcere scurtă; în numai șase o­re electricienii au reușit să refacă una din linii, prin care ambele mine au fost readuse la nor­mal. Către acești oameni, curajoși și hotărîți, gîn­­durile noastre se îndreap­tă cu respect și vene­rație. T. TOHATANI A VALANȘA EXPUNERE In prezenta activiștilor comite­telor județean și municipal de partid Baia Mare, a lectorilor și propagandiștilor, a profesorilor de științe sociale și istorie și a altor categorii de participanți,­­tovarășul conf. dr. Marin Voi­­culescu, lector al C.C. al P.C.R., a prezentat la Baia Mare expu­nerea „Curente și orientări so­­cial-politice cu privire la dez­voltarea societății contempora­ne". Aceeași expunere a fost pre­zentată joi, 26 februarie la Si­ghetul Marm­ației. CLUB La Băiuț a fost inaugurat re­cent un nou obiectiv social-cul­tural: clubul comunal. Instalat într-o clădire complet renovată, clubul, amenajat cu sprijinul voluntar al cetățenilor din loca­litate, constituie un plăcut punct de atracție. El este frecventat de un mare număr de iubitori ai muzicii, teatrului și filmului, ca­re vin aici pentru a lua parte la audiții muzicale sau să vizione­ze programele transmise de te­leviziune. VIZITA ȘCOLARĂ Conducerea Școlii generale din Dănești, comuna Șișești, ur­mărind să orienteze pe viitorii absolvenți ai acestei unități școlare spre sectoarele producti­­­ve ale economiei naționale, or­ganizează pentru ei acțiuni în sprijinul orientării profesionale. Pe linia acestei preocupări, du­minica trecută un grup de elevii din clasele a VII-a și a VIII-a au făcut o excursie în comuna Livada, județul Satu Mare. Aco­lo ei au vizitat Liceul agricol și Stațiunea agricolă, au fost in­formați despre condițiile de șco­larizare și pregătire a viitorilor tehnicieni agricoli. Intre elevii de la Liceul din Livada și cei de la­­ Școala generală din Dănești, s-au închegat prietenii. In cu­rând, elevi și cadre didactice de la Liceul agricol din Livada vor vizita Dăneștiul. „Vom fi gazde primitoare" î-a asigurat directo­rul școlii din Dănești, Lucian Bodea. 1 Acum cîteva zile s-a prezen­tat la redacție Elisabeta Po­­povici din Baia Mare (strada Păunului nr. 5?a). Are 22 de ani. Vîrsta de aur a tinereții. Dar de ea nu­ se bucură. De ce? E infirmă, nu poate munci, n-are din ce să trăiască. A­­ceast­a ca urmare a unui acci­dent de circulație petrecut la 13 martie­­ 1969. Gîndul ne duce la „cazul Babici" despre am scris în două rînduri oare în­­ ziarul nostru. Ne vedem deci nevoiți să redeschidem ancheta. ...In luna mai 1969, procesul lui Ioan Babici­­, maistru mi­ner la E.M. Herța, care comise­se un grav accident de circula­ție, era pe rol la Judecătoria din Baia Mare. In accidentul amin­tit și-a pierdut viața Eva Schmutzer în vîrstă de 19 ani, a suferit grave leziuni corpora­le Elisabeta Popovici și leziuni ușoare Grigore Chirilă. Cauza accidentului? I. Babici, îm­preună cu niște prieteni, con­sumase băuturi alcoolice conducea mașina proprie cu vi­și­teză excesivă. Toți martorii de­clarau în instanță că accidentul putea fi evitat: bună, șoseaua largă, vizibilitatea posibilita­te de ocolire a pietonilor, în­suși I. Babici recunoaște fapte­le. Numai că... atunci voia să scape de răspundere ! Avocatul și familia inculpatului recurg la diverse manevre „de culise". Apoi peste tot se spunea că î. Babici e un om de treabă, serios, care merită „să fie sal­vat", adică să nu fie condam­nat de către justiție. Argumen­tele invocate. Babici regretă sincer cele întâ­mplate, și-a re­cunoscut vina, s-a străduit să repare materialicește suferin­țele victimelor. Se oferise be­nevol să plătească toate preten­țiile și cheltuielile­­ accidentați­lor. Și, în parte, manevrele șese. Instanța de judecată rea­a­­cordă circumstanțe atenuante. Avocatul inculpatului, pe nu­me Ilie Iliescu, face totul spre a-și salva clientul. Gum s-au desfășurat manevrele și scopul lor se constată din cele ce ur­mează: Avocatul găsește un mijloc ca victimele să­ nu se constituie parte civilă în proces. Gum? Simplu: Victimile dau decla­mații scrise că le-au fost satis­făcute pretențiile. El, împreună cu Iulian Trifu, socrul lui I. Babici, promit marea și sarea. Prin această tranzacție, tina­­ din victime, adică E. P., și-a semnat de fapt propria con­­­­damnare la foame! Cităm din declarație: „Sub­semnata P­­E. declar că sunt de acord ca, pe viitor și anu­me pe perioada în care voi fi în incapacitate fizică de a munci, datorită leziunilor pro­vocate mie prin accidentul de­­ circulație sus-menționat situa­ție justificată prin certificat medical, eu să primesc de la familia inculpatului Babici Ioan i o sumă de 600 de lei lunar. In această situație subsemnata declar că nu mai am nici un fel de pretenții împotriva inculpa­tului B. I., în procesul mentio­­­nat mai sus, și ca atare eu re­nunț la calitatea mea de parte vătămată și de parte civilă in acest proces. Semnez prin pu­nere de deget, neputîndu-mi scrie numele din cauza infirmi­tății". E clar: Victima a fost trasă pe sfoară de o veche manieră avocățească. Asta sare în oci de la o poștă chiar și unul ne­­avizat. Să analizăm, așadar, suc­cint conținutul declarației:­­1. Actul este unilateral, con­semnând doar consimțămîntul părții vătămate, fără a se spu­ne o vorbă despre obligațiile inculpatului. Ea, P. E. acceptă 600 de lei lunar, dar nicăieri nu se stabilește că I. Babici ori­­ altă persoană se obligă să-i plă­tească. Și, în consecință, I. Ba­bici scapă cu fata curată, fără să-și asume nici un fel de obli­gație. 2. Actul spune: „să primesc de la familia Babici"! Bine, dar în familie există bunici, pă­rinți, frați, surori, cumnați, verișori, copii și, dacă vreți, și strănepoți! Care anume persoa­nă fizică va onora pretenția vic­­itimei ? Nici o vorbuliță! Pe cine poți urmări în asemenea situa­­ație ? Pe nimeni! Și, desigur, știindu-se la adă­postul unor înscrise legale, de­clarația smulsă cu abilitate de­­ către avocat, declarație de care ia act și instanța, familia Babici refuză să mai plătească vreun leu lui E.P. încă din luna iulie 1969. Și astfel n-are din ce să­­ trăiască. De pensie de stat nu­­ poate fi vorba dată fiind tinere­țea victimei, care n-a avut cali­tate­ de angajată, ci a prestat la „Agrofrupt" munci ocazionale, avînd perspectivă de angajată la Fabrica de pîine la data acci­dentului. Acum, cu mina dreap­tă paralizată, nu poate să lucre­ze ! Iată ce nenorocire s-a abă­tut asupra E.P. Și vinovatul, I. Babici, ridică din umeri, refu­ză să plătească suma de­ întreți­nere, la care consimțise doar de formă, adică verbal. Stăm de vorbă cu avocatul Ilie Iliescu: — Vă rugăm să ne spuneți cum ați putut întocmi un act care prejudiciază victima ? — Eu m­i-am apărat clientul. Trebuia să-l ajut pe I. Babici! — Cu orice mijloace ? — N-am spus asta. Atunci era important să dovedesc inculpatului și strădaniile căința sale de a repara daunele aduse vic­timelor. — Declarația însă, dimpotrivă, consemnează un fapt inuman, nejust, împiedicind pe E.P. să-și primească întreținerea cuveni­tă. v­­ — Repet. Atunci nu m-am gîn­­dit că așa vor ieși lucrurile. Și, de fapt, E. Popovici poate să-l IOAN CHIȘ președintele Judecătoriei Baia Mare. ION NAN (Continuare în pag. a 2-a) SOCIALE „Generozitatea“ familiei Babici și implicațiile unui proces penal Căința inculpatului a fost de scurtă durată Manevrele avocatului I. Iliescu Victima rămîne­­ fără sprijin Dreptatea înainte de toate J * s *\

Next