Pentru Socialism, aprilie 1970 (Anul 20, nr. 5033-5058)
1970-04-01 / nr. 5033
A 1 mommi vm vaxnositi-vai ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XX nr. 5033 Miercuri 1 aprilie 1970 4 pagini — 30 de bani INITIATIVE ÎN BUNA GOSPODĂRIRE și Înfrumusețare a municipiului Oamenii muncii din municipiul Baia Mare au încheiat, așa după cum se știe, anul 1969, cu succese însemnate în toate domeniile de activitate. In bilanțul acestor succese se înscriu și cele obținute în buna gospodărire și înfrumusețare, unde valoarea muncilor patriotice prestate de cetățeni însumează 20,5 milioane. Aceste realizări au situat municipiul nostru pe locul întîi pe țară în întrecerea patriotică. Cu ajutorul utilajelor primite drept premiu în valoare de 750.000 lei se vor realiza în continuare propunerile făcute de cetățeni pentru satisfacerea unor cerințe cu caracter edilitar-gospodăresc. Entuziasta adunare populară care a avut loc cu ocazia înmînării diplomei și a premiului a demonstrat încă o dată dorința fermă a băimărenilor de a obține și în 1970 — ultimul an al actualului cincinal — noi realizări în domeniul edilitar și gospodăresc. Avînd la bază experiența cîștigată prin acum și succesele obținute în anul trecut, sesiunea Consiliului popular municipal din decembrie 1969 a aprobat plănuite acțiuni patriotice pe acest an prin a cărui realizare se vor obține economii de 21_ milioane lei, din care 1,5 milioane lei la lucrările de investiții ce se esecută din fonduri centralizate sau bugetare. Este de menționat faptul că în cursul trimestrului IV al anului trecut s-a realizat deja un volum de lucrări de peste 6 milioane lei, iar pină la 1 mai a.c. ne propunem să realizăm 1.1—12 milioane lei, adică aproximativ 50 la sută din angajamentul anual, uinînd ca pină la 23 August a.c. să îndeplinim integral angajamentul pe acest an. Realizarea acestui volum important de lucrări prin acțiuni patriotice necesită desfășurarea unei vaste munci organi BAIA MARE datorice pentru mobilizarea fiecărui cetățean al municipiului nostru la o activitate obștească eficientă. In acest sens fiecare deputat are datoria să mobilizeze prin exemplul său personal cetățenii din circumscripția sa electorală la acțiuni de bună gospodărire și înfrumusețare, să se sprijine in activitatea sa pe comitetele cetățenești, să conlucreze mai bine cu asociațiile de locatari din cartiere. In activitatea desfășurată în acest domeniu vom colabora mai bine cu organizațiile de tineret pionieri, sindicate, cu comitetele și comisiile de femei, cu organizațiile de cultură fizică și sport. Coordonarea întregii activități revine comisiei municipale de urmărire a întrecerii care va trebui să colaboreze mai sistematic cu toți factorii care concura la înfăptuirea obiectivelor propuse. Ne exprimăm convingerea că și în acest an vom primi sprijinul necesar din partea colectivelor de muncă din întreprinderile și instituțiile din municipiul nostru. Eforturile principale vor fi îndreptate spre realizarea unor obiective care să asigure ridicarea pe o treapta mai înaltă a aspectului edilitar-gospodăresc, spre realizarea unor lucrări de interes obștesc menite să satisfacă nevoile și cerințele populației, să întregească tabloul de ansamblu al unei urbe moderne. Se prevede să continuăm lucrările de amenajare a spațiilor verzi pe malurile riului Săsar, in jurul Casei de cultură a sindicatelor al noului spital, al sediului politic-administrativ județean, al hotelului turistic etc. — obiective care vor fi dat. in folosință in acelan in mod in ept r. O«ase- LUDOVIC POP, prim-vicepreședinte al Consiliului popular municipal Baia Mare (Continuare in pag. a 3-a) Monument viu In primăvara 1965, un grup de anumiți silvicultori din Baia Mare au plantat pe Dealul Florilor un număr de puieți de brad, pravegheați Îngrijiți și suîn permanență de silvicultori, puieții de brad au crescut mari. Priviți acum dinspre oraș, brazii alcătuiesc cuvîntul atît de scump tuturor oamenilor PACE. Silvicultorii ocrotesc în permanență această plantație de conifere, înscrisă turistică a deja pe harta municipiului Baia Mare. Secție de producție Cooperativa „Meșteșugarul" din Vișeul de Sus a înființat recent o nouă secție de producție — croitorie — pentru serie, producția de mică Utilată la început cu 15 mașini de cusut ea va produce pentru fondul pieții lenjerie de pat și corp, rochii și alte obiecte de îmbrăcăminte pentru femei. In preajma începerii împăduririlor Suprafața de 362 hectare terenuri ce în primăvara aceasta vor fi împădurite în zona Vișeului este acoperită încă cu un strat gros de zăpadă. Pregătirile pentru această acțiune se află însă în toi. Cum aflăm din datele primite de la Ocolul silvic Vișeu, sunt asigurați, 4 milioane puieți de diferite specii, cu 2 milioane mai mult decit necesarul. Acest surplus de material săditor va fi livrat în curînd altor ocoale silvice deficitare. Baie comunală Cetățenii din Dragomirești construiesc prin muncă și contribuție bănească o baie comunală. Ea va fi dată în folosință în semestrul II al acestui an. In curînd, câmpul va fi numai al lor. cui la admiterea la facultăți părind că închide orice fel de perspectivă. Gama posibilităților de împlinire este însă foarte vastă. „Filozofia" constă în găsirea echilibrului și lucidității sănătoase în evaluarea posibilităților și aptitudinilor proprii fiecărui elev. ORGANIZAREA ȘTIINȚIFICĂ SĂ-ȘI ADUCĂ APORTUL MAI DEPLIN LA REALIZAREA SARCINILOR ECONOMICE în Întreprinderile sghetene Larga acțiune inițiată în domeniul organizării științifice a producției și a muncii, solicita specialiștilor o continuă preocupare pentru aplicarea în viață a tot ceea ce este nou și înaintat, în scopul îmbunătățirii formelor de conducere a producției, creșterii eficienței economice în toate domeniile de activitate. Anul 1969 a fost un an bogat în economia municipiului Sighetul Marmației. Continuînd șirul realizărilor și în primele două luni din acest an s-a obținut un important volum suplimentar de produse. In înregistrarea acestor rezultate un rol însemnat îl au acțiunile întreprinse pe linia îmbunătățirii organizării științifice a producției și a muncii. Colectivele de specialiști din cadrul întreprinderilor sighetene au elaborat un număr de peste 60 studii, în cea mai mare parte aplicate în producție. Eficiența economică a acestora s-a concretizat anul trecut în sporirea volumului producției cu 8 milioane lei, reducerea prețului de cost cu peste 2 milioane lei și obținerea de beneficii de peste 3 milioane lei, pe lingă contribuția adusă la îmbunătățirea calității produselor. Studiile elaborate și aplicate au contribuit la rezolvarea unor probleme importante din activitatea întreprinderilor. Voi menționa doar cîteva din obiectivele urmărite: utilizarea capacităților de producție, organizarea mișcării și manipulării materialelor, pregătirea tehnică a producției, perfecționarea proceselor de muncă, asigurarea unor condiții optime de muncă etc. Cu deosebite rezultate s-a soldat acțiunea privitoare la utilizarea suprafețelor de producție. La Fabrica „Unitatea", de pildă, aplicarea studiului privind concentrarea producției pe noile suprafețe de producție, pe lângă că a eliberat unele clădiri și-a dovedit eficiența prin sporirea productivității fizice și cheltuielilor cu aproape reducerea 200.000 lei. Un studiu asemănător s-a aplicat la secția mobilă-corp C.E.I.L. platformă, de pe urma căruia a rezultat un indice superior de utilizare a unor mașini, o productivitate sporită la majoritatea operațiilor. Acțiunea de organizare științifică a producției și a muncii s-a dovedit a fi un instrument deosebit de eficient in valorificarea superioară a resurselor materiale. Prin aplicarea unui studiu corespunzător la C.E.I.S. s-a obținut sporirea indicelui de utilizare a masei lemnoase cu 2 la sută, economisindu-se peste 200 m.c. cherestea. Analiza modului în care se desfășoară acțiunea în întreprinderile sighetene, relevă ca pe lângă rezultatele obținute există .încă importante rezerve la a căror valorificare organizarea științifică și-ar putea aduce o contribuție mai mare. Din activitatea de pină acum se constată existența a numeroase neajunsuri, atît în ce privește elaborarea și aplicarea studiilor și măsurilor, cit și în asigurarea condițiilor de desfășurare a activității de organizare. Astfel, în cadrul municipiului numai la două unități funcționează servicii de organizare de sine stătătoare, la celelalte existînd doar cite un responsabil care se ocupă de urmărirea acțiunii, ceea ce s-a dovit. CONSTANTIN GHERVAN directorul Cabinetului de organizare științifică a producției și a muncii Sighetul Marmației (Continuare în pag. a 3-a) De la abecedar la alegerea meseriei Nici nu a fost învățată prima literă din alfabet și urcușul spre ceea ce va deveni sfiosul copil de azi a și început. De aici și până la exprimarea opțiunii pentru viitoarea profesie este un vast spațiu în care școala trebuie să vehiculeze un întreg complex de determinări. Poate că primul gînd despre ceea ce va fi mîine elevul de azi este intim legat de un anume profesor, de imaginea pe care acesta o strecoară în sufletul și mintea școlarului, atît de disponibile la această vîrstă. Prin pregătirea de specialitate, prin metodele instructive utilizate, profesorul devine un model pentru elev, iar specialitatea lui, o aspirație mobilizatoare. Școala își structurează eforturile spre realizarea unei juste orientări școlare și profesionale la sfârșitul unui ciclu de învățămînt general (clasa VIII-a) sau liceal (clasa a a XlI-a). In clasa a VlII-a , de la Școala generală nr. 1 din Baia Mare (diriginte Ștefan Oraș), asemenea eforturi sunt vizibile. Ciclurile de lecții pe teme ale orientării școlare și profesionale, planșele cu aspecte din sfera profesiei preferate, motivațiile scriptăm de vorbă cu elevii clasei a XII-a C, Liceul nr. 3 Baia Marte (diriginte Alexandru Ghițescu). Iată rezultatul acestui sondaj la care au participat 30 de elevi: — Ce v-ați propus să faceți după terminarea liceului? se ale elevilor pentru alegerea viitorului drum au fost în măsura să-i conducă pe elevi spre cunoașterea domeniilor pentru care optează. La Liceul nr. 3 din Baia Mare, în scopul intensificării activității de cunoaștere a viitoarei profesii, celor 7 clase a XII-a li s-a întocmit un orar comun pentru orele de dirigenție care au găzduit pină acum 6 întîlniri cu diferiți specialiști. Ne-am interesat mai îndeaproape de două clase de absolvenți în dorința de a constata cum se reflectă preocupările școlii în situația reală a opțiunilor școlare și profesionale. — examen de admitere la facultate: 29 elevi; — examen de admitere la școli tehnice: 1 elev. Este lăudabil ca toți elevii să aspire spre perfecționare, spre o specializare superioară. Dar simpla dorință este cu totul insuficientă pentru escaladarea unor profesii pentru care nu-și asumă nimeni riscul recomandării, nici măcar ... notele din catalog. Din 30 de elevi, numai 16 au la obiectele de profil o situație care să stabilească un echilibru între opțiune și posibilitatea realizării ei. Pentru ceilalți ne cuprinde nedumerirea: cinci elevi nu depășesc sfera umilului ..5", iar nouă dintre ei navighează incert între 5 și 6, uneori 6 și cîteva zecimale... Cum vor aceștia să treacă severul examen de admitere la facultate? Ce vor face în fața spectrului înfrîngerii? Le va fi suficientă satisfacția asediatorilor care n-au reușit niciodată să cucerească cetățile mirifice? — Cum motivați această alegere? — din plăcere și pasiune — 24 elevi; — conștienți de aptitudini față de scopul propus — 4 elevi; — alte motivații — 2 elevi. Desigur că nu pentru toți motivarea are acoperire faptică. Altfel nu ne-am putea explica cum cei 14 elevi mărturisesc ,,plăcerea" pentru o profesie a cărei însușire indică pe prim-plan tocmai acele obiecte pe care nu au dovedit că și le-au însușit. Tovarășa profesoară Gențiana Bălan, psiholog școlar, ne-a arătat rezultatul ultimului sondaj efectuat la toate clasele a Xll-a. Din 204 elevi chestionați, 171 optează pentru facultate, 24 pentru școli tehnice, iar 9 sunt nehotăriți. Spiritul de luciditate nu este în preajma fiecărui elev, unii plutind de pe acum, fără busolă, spre țărmuri inaccesibile. Elevul T.M., de exemplu, și-a propus să urmeze Construcțiile deși la matematică are media 3 (!) sau A. H. Institutul de mine, dar la matematică n-a putut depăși granițele mediei 5! Nu este în intenția noastră să diluăm entuziasmul cu care absolvenții abordează viitorul lor drum. Dar trebuie să avem responsabilitatea aprecierii realiste (chiar acolo unde acest lucru ar deveni, pentru moment, dureros a stărilor de lucru. Argumentele stau la îndemînă. Iată unul foarte concret: din cei 143 de absolvenți ai anului trecut numai 32 au reușit la facultate, 14 la institute pedagogice, 16 la școli tehnice în timp ce 81 au rămas în afara acestora! Se constată însă că școala se silește să spună deschis aceste realități elevilor și părinților lor, astfel încît se ajunge în mod artificial la dramatizarea lucrurilor, eșe Adresez cîteva întrebări tovarășei profesoare Margareta Capoceanu, responsabila comisiei metodice a diriginților de la Liceul nr. 3. — Considerați că singurul obiectiv propus în planul de muncă pe trimestrul al IT-lea a putut acoperi nevoile de orientare școlară și profesională pentru diriginții claselor a VIII-a? — Nu. — Din cei 30 de elevi ai clasei a XII-a , numai nouă recunosc influența școlii asupra alegerii viitoarei profesii, 7 o pun alături de alți factori, iar 14 nu o consemnează. Ce părere aveți? — Mă mir. Dorind să-mi completez imaginea despre această clasă, am vrut să adaug discuțiilor cu profesorul diriginte cuantumul informațional pe care trebuie să-l furnizeze documentele dirigintelui, instrumente pedagogice de cunoaștere a elevilor. Suntem nedumeriți de faptul că, la această oră 8 elevi nu au nici măcar fișa cu datele personale, 6 au fișa dar n-au consemnată nici o observație psihopedagogică, iar ceilalți 18 beneficiază de observații sumare. Nici în activitatea cu elevii clasei a VIII-a , de la Școala generală nr. 1, capitolul cunoașterii psiho-pedagogice și al legăturii cu părinții nu este în întregime acoperit. Iată de ce în răspunsul multor elevi școala nu figurează printre factorii care i-au determinat în exprimarea opțiunii lor. Și poate că unii dintre actualii absolvenți o optică deformată avînd despre drumurile ce le au de urmat, lipsindu-le îndrumarea părintească sau cea a dascălilor, fără un corectiv la exaltările vârstei vor deveni simpli pasageri intr-un zadarnic voiaj la porți ce nu se deschid. .. ION P. POP (Continuare in pag. a 2-a) Mirajul aspirațiilor și certitudinea posibiităților Părtași la reușitele elevilor, dar și la viitoarele neimpliniri IN PAGINA A 2-A PUBLICĂM : Instantanee de primăvară ! TAROM organizează zboruri de agrement cu elicopterul A. 1. 70. Un urs se lasă mîngîiat k i