Pentru Socialism, iunie 1970 (Anul 20, nr. 5084-5108)

1970-06-02 / nr. 5084

— ­PRflrFTARI DIN TOATE TARIL:B. M­IJI­VAÎ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XX nr. 5084 Marț­ 2 iunie 1970 4 pagini — 30 de bani HOTĂRÎREA Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român și a Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România privind îmbunătățirea prețurilor de cumpărare a animalelor și produselor animaliere, precum și alte măsuri de stimulare a dezvoltării zootehniei la procesul de făurire a agriculturii socialis­te, de creștere a producției vegetale și anima­le, zootehnia — ca ramură principală — a cu­noscut o continuă dezvoltare. Ca rezultat al eforturilor financiare făcute de­ stat pentru crearea și lărgirea bazei tehnico-materiale a agriculturii, al activității depuse de țărănimea noastră muncitoare, au crescut efectivele de animale și păsări, s-a mărit producția de car­ne, lapte, ouă și alte produse animaliere; față de anul 1960, producția globală a sectorului zootehnic a fost în 1969 cu 32 la sută mai mare. In aceeași perioadă, ca urmare a creșterii veniturilor bănești ale populației, ridicării ni­velului de trai al oamenilor muncii, s-a sporit­ continuu consumul de produse animaliere. In comparație cu 1960, anul trecut volumul desfa­cerilor prin comerțul socialist s-a mărit la car­ne cu 38 la sută, la preparate și conserve de carne cu 94 la sută, la lapte de 3,2 ori, la T­rînzeturi cu 94 la sută, iar la ouă de 2,6 ori. Cu toate acestea, realizările obținute nu sunt încă pe măsura posibilităților de care dispune agricultura noastră socialistă, a nevoilor eco­nomiei naționale și a cerințelor de consum mereu crescînde ale oamenilor muncii. Creșterea continuă a populației țării, ridica­rea nivelului de trai și a puterii de cumpărare a oamenilor muncii determină o sporire conti­nuă a cerințelor de produse agroalimentare — îndeosebi de carne, lapte, ouă — în sortimente aXvariate și de calitate superioară. Tocmai de a­ceea, ținînd seama de rolul zootehniei în dez­voltarea intensivă și eficientă a agriculturii noastre, precum și în îmbunătățirea­­ continuă a aprovizionării populației, partidul și statul acordă o deosebită atenție acestei ramuri. Calamitățile naturale care s-au abătut recent asupra unei mari părți a țării noastre au pro­vocat, după cum se știe, printre pagubele ma­teriale deosebit de grave, pierderea unui mare număr de animale din proprietatea obștească și proprietatea personală a țăranilor. Revărsă­rile de ape au distrus, de asemenea, importan­te cantități de furaje, numeroase construcții zootehnice, adăposturi pentru animale etc. — ceea ce impietează asupra dezvoltării zooteh­niei în zonele calamitate. In lumina Directivelor Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român, plenara Comi­tetului Central din martie, a.c. a adoptat un program național de dezvoltare a zootehniei și de creștere a producției animaliere. Acest program cuprinde un ansamblu de măsuri pen­tru dezvoltarea susținută a bazei tehnico-mate­­riale a zootehniei, concentrarea și specializarea producției în unități de tip industrial, lărgirea bazei furajere, îmbunătățirea raselor de ani­male, atît în unitățile agricole de stat, cit și în cele cooperatiste. Pentru înfăptuirea acestor măsuri, numai în perioada viitorului plan cinci­nal, statul va aloca fonduri de investiții însu­­m­înd circa 20 miliarde lei, adică de patru ori mai mult decit în perioada 1966—1970. Coope­rativele agricole de producție au prevăzut, de asemenea, alocarea unor fonduri însemnate din veniturile proprii pentru dezvoltarea sectorului zootehnic. Realizarea acestui program impune, în același timp, sporirea și o mai bună așezare a pre­țurilor de cumpărare a animalelor și produse­lor animaliere, precum și adoptarea altor mă­suri de cointeresare a producătorilor agricoli, în vederea acoperirii cheltuielilor de producție și a asigurării unei rentabilități corespunzătoa­re, îndeosebi în creșterea bovinelor, vacilor de lapte și porcinelor. Pe această cale produ­cătorii vor fi mai mult stimulați în mărirea efectivelor de animale, în obținerea unor pro­ducții sporite de carne, și produse animaliere și în livrarea acestora la fondul de stat. Tra­ducerea în viață a programului de dezvoltare a zootehniei și creșterea cointeresării producă­torilor vor crea condiții pentru dublarea, pînă în anul 1975, comparativ cu anul 1969, a pro­ducției și a fondului de stat la carne, lapte și ouă, și pe această bază, se va îmbunătăți aprovizionarea populației, creîndu-se, în același timp, disponibilități sporite pentru export. Pentru o mai mare cointeresare a unităților agricole socialiste, a producătorilor cu gospo­dării individuale din zone necoo­perativizate și a membrilor cooperatori în sporirea efectivelor de animale, îmbunătățirea calității acestora și creșterea producției de carne, lapte, lână, ouă, în vederea stimulării eforturilor pentru dezvol­.Continuare în pag. a 3-a) Duminică a fost o zi de muncă intensă, cu rezultate bogate pentru ziua de 31 mai ax., ca­ ^ darul arăta zi de odihnă, du­m~M •* *^ică. Hotăriți să lichideze cu­ m •*­** i grabnic urmările nefaste ale ^ r* * imitaților naturale, să recupe­ră mînerea în urmă din ac­­iv *­tate,­ economică, oamenii mun­^ ^ maramureșeni — tineri și vîrst­­^ ^ ^—i — au transformat ziua de *** ^ * * ’însă din calendar în zi de lu­­n “ * *­­ de lucru intens, rodnic, așa ^ ^ ^­­ *1 vor fi multe alte asemenea Suplimentar, aproape •2 milioane lei chemarea organizațiilor ------ ——— — c­i tinerii din întreprinderile­­ ■ ^ •^==3tului au răspuns cu avîntul “■­­ caracteristic. Faptele de mun­­ă din „Ziua de odihnă" se gă­­­ ■ de la un colț la altul al ■" tului. Cîteva: în municipiul — Mare, la Flota­­ srentrală, peste 2.000 de tineri — —«Ști s-au aflat la posturile Io? ^ =*auncă, obținînd după date es­­"Live o producție suplimentară — " este 1.? 1ÄISP tei."­­ Si­ghetul Marmației, pe platforma C.E.I.L., la fabrica „Unitatea", mai bine de 700 tineri au realizat mo­bilă și tricotaje care depășesc valoric 300.000 lei. Pe Valea Va­­serului și în întreprinderile din Vișeul de Sus, laolaltă cu vîrst­­nici, peste 500 de tineri au mun­cit cu spor la refacerea avariilor, la obținerea unor produse supli­mentare. Din „agenda duminicii de literu" a tineretului mai no­tăm participarea a peste 3.100 ti­neri muncitori și elevi la reme­dierea unor avarii din zona Casei copilului de la Valea Borcutului, pe drumul spre Firiza, în ajuto­rarea familiilor sinistrate de la Mireșu Mare, Ulmeni, Remeți. O brigadă de 60 tineri uteciști de la I.R.E. Baia Mare au dat ajutor prețios refacerii, instalațiilor ener­getice avariate de la Satu Mare. Pe județ se apreciază că aceas­tă duminică de lucru a tineretu­lui s-a soldat cu o producție su­plimentară de circa 3 milioane lei In abataje - sporuri înzecite Ca și cu o săptămînă înainte, tigristrica ce a trecut abatajele maramureșene au cunoscut din plin trepidația muncii. In toate u­nitățile de exploatare ale C.M.M.N Baia Mare s-a lucrat normal pe două schimburi, cel de al treilea fiind folosit pentru revizii, între­ținere în vederea pregătirii pro­ducției din această să­ptămînă. Remarcăm fapt­ul că în cele două schimburi cu extracție,­­ la cea mai mare parte din exploatările miniere realizările au depășit ni­velul schimburilor normale de lucru. Așa, de pildă, la E.M. Bă­­iuț s-a extras cu circa 5 la sută mai mult minereu, la linia în două­­schimburi productive s-a realizat aproape 85 la sută din minereul planificat pe o întreagă z­i nor­mală, iar la Baia Borșa-Burloaia s-a obținut peste 90 la­ sută din producția unei zile cu 3 schim­buri productive. Au obținut în două schimburi peste 72 la sută și respectiv peste 90 la sută din producția unei zile de lucru minerii de la Șuior și Săsar. Va­fi loarea minereului extras suplimen­tar planului, în ziua de dumi­nică la unitățile centrale, depă­șește 1,3 milioane lei. r \ i LUCRĂRILE SESIUNII CONSILIULUI POPULAR AL JUDEȚULUI MARAMUREȘ După cum am mai anunțat, sîmbătă 30 mai a.c. s-au desfășurat lucrările celei de-a V-a se­siuni ordinare a Consiliului popular județean ca­re a dezbătut activitatea Consiliului popular ju­dețean privind apărarea, conservarea și folosirea terenurilor agricole în lumina Legii 12T968, pu­nerea în valoare de către industria locală a re­surselor locale și sporirea producției bunurilor de larg consum, precum și prezentarea planurilor de sistematizare ale unor localități din județ. In ziarul de azi revenim asupra dezbaterilor care au avut loc în cadrul lucrărilor sesiunii. Pămîntul­­ bun al tuturor trebuie apărat, gospodărit și utilizat cu maximum de folos înfățișând aspectele actuale pri­vind apărarea, conservarea și fo­losirea terenurilor agricole în ju­dețul nostru, modul de aplicare a prevederilor Legii 12 din 1968, atît raportul prezentat în fața se­siunii de către deputatul Nicolae Nistor, vicepreședinte al Consi­liului popular județean, cît­­ și ex­punerea de motive asupra hotă­­rîrilor propuse, susținută de depu­tatul Cornel Costea, a­u oferit un amplu cadru de dezbateri pentru participanții la sesiune, care au relevat în cuvîntul lor realizările bune obținute pe linia mai judicioase a fondului folosirii fun­ciar în județul nostru cît și unele neajunsuri care mai persistă în această privință. Astfel deputatul Vasile Dancoș, secretar 4ul Comitetului județean Maramureș al P.C.R., președinte­le U.J.C.A.P., după ce a punctat cu exemple concrete preocupările, ce au existat pentru aplicarea prevederilor Legii 12, a relevat și unele rezerve nevalorificate pînă în prezent în folosirea pă­­mîntului ca principal mijloc de producție în agricultură. Este vor­ba de o scădere a suprafeței ara­bile, de rămînerea în afara pla­nului de cultură a unor suprafețe în aproape fiecare cooperativă a­­gricolă de producție, de slaba gospodărire a terenurilor din ju­rul fermelor și de reținerea unor consistente suprafețe de terenuri pentru crearea de drumuri inte­rioare, fără nici o justificare. De asemenea s-a remarcat, scăparea în unele cazuri din atenția co­­misiei permanente pentru agricul­tură și silvicultură a prevederilor privind respectarea limitelor de așezare a construcțiilor și de eli­berare a loturilor pentru așeza­­rea construcțiilor în perimetrul construibil. Consider, a spus în încheiere vorbitorul, că greută­țile provocate de calamitățile na­turale ne vor determina să fim­ mai atenți cu gospodărirea, apăra­rea și folosirea terenurilor agri­cole. .. Tot în această idee vorbitori, printre care: numeroși deputații Andrei Pop, directorul I.R.E. Baia Mare, Eugen Vile de la Consiliul popular județean, Andrei Rusu, directorul D.S.A.P.C., Tom­a Maca­vei, directorul Direcției județene de poștă și telecomunicații și Du­mitru Span, președintele consiliu­lui popular al comunei Ardusat, au subliniat necesitatea respectă­rii întocmai a prevederilor legii care vizează mai buna gospodă­rire a fondului funciar și s-au an­gajat să acționeze în absolut toa­te cazurile cu mai multă hotărîre pentru aplicarea ei. — Consider, a spus inginerul Augustin Moldovan de la Cirec­(Continuare în pag. a 3-a) Hotărîrea privind măsurile de ajutorare a populației și a cooperative­lor agricole de producție care au avut de suferit din cauza calamită­ților naturale a fost primită CU SATISFACȚIE, CU RECUNOȘTINȚĂ întotdeauna profesorul și e­­levul au văzut în examenul de bacalaureat un examen care trebuie privit și pregătit cu toată seriozitatea, avînd în ve­dere scopul lui de a verifica cultura generală a absolventu­lui de liceu. Desigur că bacalaureatul nu­gogic, problema succesului se pune la fel de acut, atît pen­tru colectiv, cît și pentru in­divid. Aceasta, pentru că a crea condiții de succes în ac­tivitatea colectivului și a trans­forma apoi succesul într-o coordonată a vieții colective este una­­ din problemele cele u este un­ examen de erudiție, ci­­ unul menit să verifice orizon­­­­tul cultural al absolvenților­­ de liceu, capacitatea lor de în­­­­țelegere și interpretare a lumii,­­ puterea lor de judecată și pu­­­­tința de a se exprima intr-o­­ limbă cultivată. Un astfel de­­ bacalaureat nu se poate pre­­­ găti într-o lună, ci în toți cei­­ patru ani de liceu. Totuși pen­­­tru reîmprospătarea unor cu­­­­noștințe, pentru consolidarea­­ și integrarea lor intr-un sistem­­ de noțiuni, este necesar ca, îna­­­­intea acestei probe, colectivele­­ didactice să ia o serie de mă­­­­suri care să vină în sprijinul ti­­­­nerilor absolvenți nu numai­­ pentru promovarea acestui exa­­­men ci și pentru admiterea în­­­­ învățămintul­­ superior. Din punct de vedere peda­mai importante ale activității educative. Colectivul didactic al Liceu­lui „Gheorghe Șincai" din Ba­ia Mare și-a propus ca în acest an să prezinte în fața comisii­lor de bacalaureat absolvenți cît mai bine pregătiți, care să cinstească eforturile lor și u­­nitatea din care fac parte. Pentru realizarea adevăratei semnificații a succesului colec­tiv, încă de la începutul anului școlar și în continuare pînă as­tăzi, profesorii care predau dis­ciplinele prevăzute în progra­mele de bacalaureat au­­ trecut MARIN BOBOC director al Liceului „Gheor­ghe Șincai" Baia Mare (Continuare în pag. a 3-a) -In preajma exame­­­­nu­lui de bacalaureat 1 „Ne vom muta în casă nouă de pensionarul Si­mon Lendeski a cărui casă din cartierul Ferneziu au dus-o a­­pele învolburate ale Firizei l-am aflat ieri la locuința feciorului său Pavel. Bătrînului ii vine, firește, greu să se împace cu gîn­­dul că locuința sa, mobila fetelor sale și toată agoniseala de o viață i-au fost smulse de ape. „Da, am citit hotărîrea partidului și guver­nului In legătură cu ajutorarea familiilor sinistrate, ne spune dînsul și adaugă. Es­te o măsură bineveni­tă, luată la timp, pen­tru care suntem­ recu­noscători, înțelegem cît de mari sînt pa­gubele provocate de inundații oamenilor muncii de la oarșe și sate și economiei noastre naționale, în­țelegem în același timp uriașele eforturi pe care trebuie să le facă statul în vede­rea vindecării rănilor produse de calamită­țile naturii. Apreciem deci, cu atît mai mult grija partidului și statului pentru ca viața în satele și o­­rașele devastate de ape să revină la nor­mal. Eu și familia ne vom muta intr-un a­­partament dintr-un bloc în cartierul Să­­sar, care se va da în folosință peste cîteva zile și a fost destinat special pentru cetă­țenii sinistrați". if Siguranță în ziua de mîine Casă noastră se afla pe strada Turnătorilor la numărul 15. Acum nu mai este... Locuiam aici de șase ani. In ziua aceea, 13 mai cînd s-a umflat valea Firizei, ne-am uitat cum ni se duce casa pe apă cu toate lucrurile pe care le-am strîns și noi în cei 20 de ani de căsnicie. In aceeași zi, conducerea uzi­nei, Consiliul popular municipal ne-au întins nouă, sinistraților, o mînă tovărășească, oferîndu-ne a­­dăpost, hrană, iar peste cîteva zi­le pachete cu obiecte de îmbrăcă­minte și încălțăminte. Hotărîrea partidului și guver­nului nostru privind sprijinirea sinistraților ne-a îmbărbătat și pe mine­ și pe soție. Mi-a dat spe­ranță și siguranță în ziua de mii­­ne. Suntem­ siguri că vom avea iarăși casa noastră, iar acest lu­cru ne face să fim optimiști. Eu și soția mea Onița suntem­ profund recunoscători partidului și guvernului pentru grija și o­­perativitatea cu care au acționat în vederea vindecării grabnice a ALEXANDRU ISA, rafinator la U.M.M.N. Ferneziu (Continuare în pag a 2-a) Un milion de lei în „contul omeniei“ După cum am fost informați de către Direcția județeană C.E.C., potrivit documentelor sosite pînă ieri de la agențiile și ghișeele C.E.­C. de pe cuprinsul Maramu­­reșul ț)î a fost contabilizată \n con­­tul 2.000 suma de 1.069.000 lei. Această sumă nu cuprinde depu­nerile efectuate în ultimele zile în diferite localități mai îndepăr­tate, documentele sosind prin poș­tă cu o anumită intiiere. i 1

Next