Pentru Socialism, iunie 1970 (Anul 20, nr. 5084-5108)
1970-06-02 / nr. 5084
— PRflrFTARI DIN TOATE TARIL:B. MIJIVAÎ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XX nr. 5084 Marț 2 iunie 1970 4 pagini — 30 de bani HOTĂRÎREA Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român și a Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România privind îmbunătățirea prețurilor de cumpărare a animalelor și produselor animaliere, precum și alte măsuri de stimulare a dezvoltării zootehniei la procesul de făurire a agriculturii socialiste, de creștere a producției vegetale și animale, zootehnia — ca ramură principală — a cunoscut o continuă dezvoltare. Ca rezultat al eforturilor financiare făcute de stat pentru crearea și lărgirea bazei tehnico-materiale a agriculturii, al activității depuse de țărănimea noastră muncitoare, au crescut efectivele de animale și păsări, s-a mărit producția de carne, lapte, ouă și alte produse animaliere; față de anul 1960, producția globală a sectorului zootehnic a fost în 1969 cu 32 la sută mai mare. In aceeași perioadă, ca urmare a creșterii veniturilor bănești ale populației, ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii, s-a sporit continuu consumul de produse animaliere. In comparație cu 1960, anul trecut volumul desfacerilor prin comerțul socialist s-a mărit la carne cu 38 la sută, la preparate și conserve de carne cu 94 la sută, la lapte de 3,2 ori, la Trînzeturi cu 94 la sută, iar la ouă de 2,6 ori. Cu toate acestea, realizările obținute nu sunt încă pe măsura posibilităților de care dispune agricultura noastră socialistă, a nevoilor economiei naționale și a cerințelor de consum mereu crescînde ale oamenilor muncii. Creșterea continuă a populației țării, ridicarea nivelului de trai și a puterii de cumpărare a oamenilor muncii determină o sporire continuă a cerințelor de produse agroalimentare — îndeosebi de carne, lapte, ouă — în sortimente aXvariate și de calitate superioară. Tocmai de aceea, ținînd seama de rolul zootehniei în dezvoltarea intensivă și eficientă a agriculturii noastre, precum și în îmbunătățirea continuă a aprovizionării populației, partidul și statul acordă o deosebită atenție acestei ramuri. Calamitățile naturale care s-au abătut recent asupra unei mari părți a țării noastre au provocat, după cum se știe, printre pagubele materiale deosebit de grave, pierderea unui mare număr de animale din proprietatea obștească și proprietatea personală a țăranilor. Revărsările de ape au distrus, de asemenea, importante cantități de furaje, numeroase construcții zootehnice, adăposturi pentru animale etc. — ceea ce impietează asupra dezvoltării zootehniei în zonele calamitate. In lumina Directivelor Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român, plenara Comitetului Central din martie, a.c. a adoptat un program național de dezvoltare a zootehniei și de creștere a producției animaliere. Acest program cuprinde un ansamblu de măsuri pentru dezvoltarea susținută a bazei tehnico-materiale a zootehniei, concentrarea și specializarea producției în unități de tip industrial, lărgirea bazei furajere, îmbunătățirea raselor de animale, atît în unitățile agricole de stat, cit și în cele cooperatiste. Pentru înfăptuirea acestor măsuri, numai în perioada viitorului plan cincinal, statul va aloca fonduri de investiții însumînd circa 20 miliarde lei, adică de patru ori mai mult decit în perioada 1966—1970. Cooperativele agricole de producție au prevăzut, de asemenea, alocarea unor fonduri însemnate din veniturile proprii pentru dezvoltarea sectorului zootehnic. Realizarea acestui program impune, în același timp, sporirea și o mai bună așezare a prețurilor de cumpărare a animalelor și produselor animaliere, precum și adoptarea altor măsuri de cointeresare a producătorilor agricoli, în vederea acoperirii cheltuielilor de producție și a asigurării unei rentabilități corespunzătoare, îndeosebi în creșterea bovinelor, vacilor de lapte și porcinelor. Pe această cale producătorii vor fi mai mult stimulați în mărirea efectivelor de animale, în obținerea unor producții sporite de carne, și produse animaliere și în livrarea acestora la fondul de stat. Traducerea în viață a programului de dezvoltare a zootehniei și creșterea cointeresării producătorilor vor crea condiții pentru dublarea, pînă în anul 1975, comparativ cu anul 1969, a producției și a fondului de stat la carne, lapte și ouă, și pe această bază, se va îmbunătăți aprovizionarea populației, creîndu-se, în același timp, disponibilități sporite pentru export. Pentru o mai mare cointeresare a unităților agricole socialiste, a producătorilor cu gospodării individuale din zone necooperativizate și a membrilor cooperatori în sporirea efectivelor de animale, îmbunătățirea calității acestora și creșterea producției de carne, lapte, lână, ouă, în vederea stimulării eforturilor pentru dezvol.Continuare în pag. a 3-a) Duminică a fost o zi de muncă intensă, cu rezultate bogate pentru ziua de 31 mai ax., ca ^ darul arăta zi de odihnă, dum~M •* *^ică. Hotăriți să lichideze cu m •*** i grabnic urmările nefaste ale ^ r* * imitaților naturale, să recuperă mînerea în urmă din aciv *tate, economică, oamenii mun^ ^ maramureșeni — tineri și vîrst^ ^ ^—i — au transformat ziua de *** ^ * * ’însă din calendar în zi de lun “ * * de lucru intens, rodnic, așa ^ ^ ^ *1 vor fi multe alte asemenea Suplimentar, aproape •2 milioane lei chemarea organizațiilor ------ ——— — ci tinerii din întreprinderile ■ ^ •^==3tului au răspuns cu avîntul “■ caracteristic. Faptele de mună din „Ziua de odihnă" se gă ■ de la un colț la altul al ■" tului. Cîteva: în municipiul — Mare, la Flota srentrală, peste 2.000 de tineri — —«Ști s-au aflat la posturile Io? ^ =*auncă, obținînd după date es"Live o producție suplimentară — " este 1.? 1ÄISP tei." Sighetul Marmației, pe platforma C.E.I.L., la fabrica „Unitatea", mai bine de 700 tineri au realizat mobilă și tricotaje care depășesc valoric 300.000 lei. Pe Valea Vaserului și în întreprinderile din Vișeul de Sus, laolaltă cu vîrstnici, peste 500 de tineri au muncit cu spor la refacerea avariilor, la obținerea unor produse suplimentare. Din „agenda duminicii de literu" a tineretului mai notăm participarea a peste 3.100 tineri muncitori și elevi la remedierea unor avarii din zona Casei copilului de la Valea Borcutului, pe drumul spre Firiza, în ajutorarea familiilor sinistrate de la Mireșu Mare, Ulmeni, Remeți. O brigadă de 60 tineri uteciști de la I.R.E. Baia Mare au dat ajutor prețios refacerii, instalațiilor energetice avariate de la Satu Mare. Pe județ se apreciază că această duminică de lucru a tineretului s-a soldat cu o producție suplimentară de circa 3 milioane lei In abataje - sporuri înzecite Ca și cu o săptămînă înainte, tigristrica ce a trecut abatajele maramureșene au cunoscut din plin trepidația muncii. In toate unitățile de exploatare ale C.M.M.N Baia Mare s-a lucrat normal pe două schimburi, cel de al treilea fiind folosit pentru revizii, întreținere în vederea pregătirii producției din această săptămînă. Remarcăm faptul că în cele două schimburi cu extracție, la cea mai mare parte din exploatările miniere realizările au depășit nivelul schimburilor normale de lucru. Așa, de pildă, la E.M. Băiuț s-a extras cu circa 5 la sută mai mult minereu, la linia în douăschimburi productive s-a realizat aproape 85 la sută din minereul planificat pe o întreagă zi normală, iar la Baia Borșa-Burloaia s-a obținut peste 90 la sută din producția unei zile cu 3 schimburi productive. Au obținut în două schimburi peste 72 la sută și respectiv peste 90 la sută din producția unei zile de lucru minerii de la Șuior și Săsar. Vafi loarea minereului extras suplimentar planului, în ziua de duminică la unitățile centrale, depășește 1,3 milioane lei. r \ i LUCRĂRILE SESIUNII CONSILIULUI POPULAR AL JUDEȚULUI MARAMUREȘ După cum am mai anunțat, sîmbătă 30 mai a.c. s-au desfășurat lucrările celei de-a V-a sesiuni ordinare a Consiliului popular județean care a dezbătut activitatea Consiliului popular județean privind apărarea, conservarea și folosirea terenurilor agricole în lumina Legii 12T968, punerea în valoare de către industria locală a resurselor locale și sporirea producției bunurilor de larg consum, precum și prezentarea planurilor de sistematizare ale unor localități din județ. In ziarul de azi revenim asupra dezbaterilor care au avut loc în cadrul lucrărilor sesiunii. Pămîntul bun al tuturor trebuie apărat, gospodărit și utilizat cu maximum de folos înfățișând aspectele actuale privind apărarea, conservarea și folosirea terenurilor agricole în județul nostru, modul de aplicare a prevederilor Legii 12 din 1968, atît raportul prezentat în fața sesiunii de către deputatul Nicolae Nistor, vicepreședinte al Consiliului popular județean, cît și expunerea de motive asupra hotărîrilor propuse, susținută de deputatul Cornel Costea, au oferit un amplu cadru de dezbateri pentru participanții la sesiune, care au relevat în cuvîntul lor realizările bune obținute pe linia mai judicioase a fondului folosirii funciar în județul nostru cît și unele neajunsuri care mai persistă în această privință. Astfel deputatul Vasile Dancoș, secretar 4ul Comitetului județean Maramureș al P.C.R., președintele U.J.C.A.P., după ce a punctat cu exemple concrete preocupările, ce au existat pentru aplicarea prevederilor Legii 12, a relevat și unele rezerve nevalorificate pînă în prezent în folosirea pămîntului ca principal mijloc de producție în agricultură. Este vorba de o scădere a suprafeței arabile, de rămînerea în afara planului de cultură a unor suprafețe în aproape fiecare cooperativă agricolă de producție, de slaba gospodărire a terenurilor din jurul fermelor și de reținerea unor consistente suprafețe de terenuri pentru crearea de drumuri interioare, fără nici o justificare. De asemenea s-a remarcat, scăparea în unele cazuri din atenția comisiei permanente pentru agricultură și silvicultură a prevederilor privind respectarea limitelor de așezare a construcțiilor și de eliberare a loturilor pentru așezarea construcțiilor în perimetrul construibil. Consider, a spus în încheiere vorbitorul, că greutățile provocate de calamitățile naturale ne vor determina să fim mai atenți cu gospodărirea, apărarea și folosirea terenurilor agricole. .. Tot în această idee vorbitori, printre care: numeroși deputații Andrei Pop, directorul I.R.E. Baia Mare, Eugen Vile de la Consiliul popular județean, Andrei Rusu, directorul D.S.A.P.C., Toma Macavei, directorul Direcției județene de poștă și telecomunicații și Dumitru Span, președintele consiliului popular al comunei Ardusat, au subliniat necesitatea respectării întocmai a prevederilor legii care vizează mai buna gospodărire a fondului funciar și s-au angajat să acționeze în absolut toate cazurile cu mai multă hotărîre pentru aplicarea ei. — Consider, a spus inginerul Augustin Moldovan de la Cirec(Continuare în pag. a 3-a) Hotărîrea privind măsurile de ajutorare a populației și a cooperativelor agricole de producție care au avut de suferit din cauza calamităților naturale a fost primită CU SATISFACȚIE, CU RECUNOȘTINȚĂ întotdeauna profesorul și elevul au văzut în examenul de bacalaureat un examen care trebuie privit și pregătit cu toată seriozitatea, avînd în vedere scopul lui de a verifica cultura generală a absolventului de liceu. Desigur că bacalaureatul nugogic, problema succesului se pune la fel de acut, atît pentru colectiv, cît și pentru individ. Aceasta, pentru că a crea condiții de succes în activitatea colectivului și a transforma apoi succesul într-o coordonată a vieții colective este una din problemele cele u este un examen de erudiție, ci unul menit să verifice orizontul cultural al absolvenților de liceu, capacitatea lor de înțelegere și interpretare a lumii, puterea lor de judecată și putința de a se exprima intr-o limbă cultivată. Un astfel de bacalaureat nu se poate pre găti într-o lună, ci în toți cei patru ani de liceu. Totuși pentru reîmprospătarea unor cunoștințe, pentru consolidarea și integrarea lor intr-un sistem de noțiuni, este necesar ca, înaintea acestei probe, colectivele didactice să ia o serie de măsuri care să vină în sprijinul tinerilor absolvenți nu numai pentru promovarea acestui examen ci și pentru admiterea în învățămintul superior. Din punct de vedere pedamai importante ale activității educative. Colectivul didactic al Liceului „Gheorghe Șincai" din Baia Mare și-a propus ca în acest an să prezinte în fața comisiilor de bacalaureat absolvenți cît mai bine pregătiți, care să cinstească eforturile lor și unitatea din care fac parte. Pentru realizarea adevăratei semnificații a succesului colectiv, încă de la începutul anului școlar și în continuare pînă astăzi, profesorii care predau disciplinele prevăzute în programele de bacalaureat au trecut MARIN BOBOC director al Liceului „Gheorghe Șincai" Baia Mare (Continuare în pag. a 3-a) -In preajma examenului de bacalaureat 1 „Ne vom muta în casă nouă de pensionarul Simon Lendeski a cărui casă din cartierul Ferneziu au dus-o apele învolburate ale Firizei l-am aflat ieri la locuința feciorului său Pavel. Bătrînului ii vine, firește, greu să se împace cu gîndul că locuința sa, mobila fetelor sale și toată agoniseala de o viață i-au fost smulse de ape. „Da, am citit hotărîrea partidului și guvernului In legătură cu ajutorarea familiilor sinistrate, ne spune dînsul și adaugă. Este o măsură binevenită, luată la timp, pentru care suntem recunoscători, înțelegem cît de mari sînt pagubele provocate de inundații oamenilor muncii de la oarșe și sate și economiei noastre naționale, înțelegem în același timp uriașele eforturi pe care trebuie să le facă statul în vederea vindecării rănilor produse de calamitățile naturii. Apreciem deci, cu atît mai mult grija partidului și statului pentru ca viața în satele și orașele devastate de ape să revină la normal. Eu și familia ne vom muta intr-un apartament dintr-un bloc în cartierul Săsar, care se va da în folosință peste cîteva zile și a fost destinat special pentru cetățenii sinistrați". if Siguranță în ziua de mîine Casă noastră se afla pe strada Turnătorilor la numărul 15. Acum nu mai este... Locuiam aici de șase ani. In ziua aceea, 13 mai cînd s-a umflat valea Firizei, ne-am uitat cum ni se duce casa pe apă cu toate lucrurile pe care le-am strîns și noi în cei 20 de ani de căsnicie. In aceeași zi, conducerea uzinei, Consiliul popular municipal ne-au întins nouă, sinistraților, o mînă tovărășească, oferîndu-ne adăpost, hrană, iar peste cîteva zile pachete cu obiecte de îmbrăcăminte și încălțăminte. Hotărîrea partidului și guvernului nostru privind sprijinirea sinistraților ne-a îmbărbătat și pe mine și pe soție. Mi-a dat speranță și siguranță în ziua de miine. Suntem siguri că vom avea iarăși casa noastră, iar acest lucru ne face să fim optimiști. Eu și soția mea Onița suntem profund recunoscători partidului și guvernului pentru grija și operativitatea cu care au acționat în vederea vindecării grabnice a ALEXANDRU ISA, rafinator la U.M.M.N. Ferneziu (Continuare în pag a 2-a) Un milion de lei în „contul omeniei“ După cum am fost informați de către Direcția județeană C.E.C., potrivit documentelor sosite pînă ieri de la agențiile și ghișeele C.E.C. de pe cuprinsul Maramureșul ț)î a fost contabilizată \n contul 2.000 suma de 1.069.000 lei. Această sumă nu cuprinde depunerile efectuate în ultimele zile în diferite localități mai îndepărtate, documentele sosind prin poștă cu o anumită intiiere. i 1