Pentru Socialism, septembrie 1970 (Anul 20, nr. 5161-5186)

1970-09-01 / nr. 5161

■M- r 1 L Anul XX nr. 5161 Mark­ 1 septembrie 1970 4 pagini - 50 de bani DOUĂZECI DE ANI - trepte spre belșug și bunăstare Duminică, sfîrșit de august. Această zi senină, cu soare torid, se înscrie ca un eveniment de mare însemnătate în viața comunei Mi­­reșu Mare. Drapele­le, ghirlandele, lo­zincile afișate pe străzi vestesc tre­cătorilor ,că aici, la Mireș se sărbăto­rește o dată memo­rabilă" — împlini­rea a 20 de ani de la înființarea coope­rativei agricole de producție. Alături de local­nici, prezenți cu mic cu mare la adu­narea jubiliară, ți­nută în aer liber, au participat și mulți invitați din coopera­tivele agricole ve­cine. In prezidiul adu­nării festive a luat parte și tovarășul Mitrofan Boca, se­cretar al Comitetu­lui județean Mara­mureș al P.C.R. . cu douăzeci de ani în urmă, se arăta în darea de seamă prezentată de tova­rășul Vasile Dorea, președintele coope­rativei agricole, la îndemnul comuniști­lor un mănunchi de țărani au hotărît să înființeze o unitate socialistă de lucrare, a pămîntului. Pornind la drum cu o zestre modestă, (printre care 3 vaci, 5 bivolițe, 8 căru­țe ...) cooperatorii au înfruntat cu cu­raj greutățile ine­rente oricărui înce­put ln această mare încleștare, cum e și firesc, noul a în­vins. In cele două decenii care s-au scurs de atunci, cu sprijinul permanent al partidului și sta­tului, prin hărnicia oamenilor valorifi­cată la o scară su­perioară, cooperati­va agricolă din Mu­reș a devenit o uni­tate economică pu­ternică. Sunt de-a dreptul impresio­nante cifrele compa­rative. De la 60.966 lei, cît reprezenta valoarea avuției ob­ștești la data înfiin­țării cooperativei aceasta a ajuns cam la peste 3 mi­­­­lioane lei. Cooperativa agri­colă dispune în pre­zent de 1.800 ha te­ren agricol­ și un in­ventar complex, ca­re se îmbogățește an de an. Cu ajuto­rul statului a crescut foarte mult gradul de mecanizare. Uni­tatea­ este în prezent deservită de 13 trac­toare , moderne, combine de cereale,­­ două­ combine pen­tru însilozat, două prese de balotat pa­ie și un mare număr de agregate. La a­­cestea se mai adau­gă 2 camioane, un tractor cu remorcă, o instalație mecani­că, în cadrul activi­tății anexe, o moară cu ciocănele, tocă­tori mecanice. Lista inventarului este prea lungă pen­tru a putea fi cu­prinsă în rîndurile de față. Mai amintim de sectorul zooteh­nic organizat în sis­tem de fermă cu gestiune economică interna, cu sute de animale, o ramură de producție în pli­nă dezvoltare, de sectorul pomicol, de un sistem modern de irigații, extins pe o suprafață de 240 ha. Pe temeiul succe­selor obținute în sporirea producției agricole și consoli­darea economică cooperativei a cres­­­cut în mod conside­rabil nivelul de trai al țăranilor coopera­tori, s-a schimbat complet înfățișarea comunei. Acest ma­re adevăr se face simțit pretutindeni în casele oamenilor, în avuția lor perso­nală. E suficient să demonstrăm cele a­­firmate prin cîteva cifre și fapte. Numai în ultimii 5 ani s-au construit peste 200 case noi, moderne, cu un confort ce se apropie de cel oră­șenesc. Prin coope­rativa de consum în ultimii ani au fost vîndute populației 33 televizoare, peste 300 aparate de radio 250 garnituri de mo­bilă, numeroase fri­gidere, mașini de cu­sut etc. Firul marilor în­făptuiri este­­ încă lung. Realizările se văd, se simt la tot pasul. In multe do­menii nici nu găsești termeni mai de N. SOARE (Continuare în pag a 2-a­). Pe marginea unei aniversări r. Aspect de la Intreponderea de prelucrare a tulpinilor de in din Ulmeni. ORGANIZARE RAȚIONALĂ - CALITATE - EFICIENȚĂ, RELAȚIE OMOGENA Economia locală a județului nostru a ra­portat la sărbătoarea din acest an a eliberării patriei o seamă de rea­lizări deosebite, înscriin­­du-se organic în succe­sele dobîndite de oame­nii muncii din județ. Țin să menționez că nu­mai la T.C.S.M. au fost puse în funcție 50 de obiective industriale și social-edilitare. Apre­ciem că în creșterea producției, a productivi­tății muncii în­­ economia locală, acțiunea de or­ganizare rațională a în­tregii activități s-a ma­terializat destul de preg­nant, în ea fiind antre­nate cele mai bune ca­dre de muncitori, tehni­cieni, ingineri, care lu­crează pe baza unor pla­nuri tematice bine de­finite. Orientarea unită­ților din această ramu­ră de producție vizează legarea organică a ela­borării și aplicării măsu­rilor de organizare a producției și a de criteriile noului muncii sis­tem de salarizare, cu scopul final de a obține volum sporit de pro­ducție, produse de nivel competitiv, în condițiile unei eficiențe cît mai înalte. Spre exemplu, la T.C.S.M. s-a materiali­zat în circa 52 tone me­tal economisit și peste 155.000 lei economii la cheltuieli de producție, un studiu de organizare care are în vedere dimi­nuarea consumului de metal. Tot aici, găsirea soluției și aplicarea la confecțiile metalice tablei ambutizate a dus a la reducerea consumului de metal laminat cu 13 tone. Aducînd în discu­ție aceste două exem­ple, vreau să subliniez că ele existau ca rezerve interne latente și au fost puse în valoare datorită acțiunii comune, colec­tive de perfecționare a organizării proceselor tehnologice. Sunt de alt­fel și coordonatele de fond care s-au eviden­țiat și la întreprinderea de gospodărie orășe­nească Baia Mare, unde prim centralizarea prepa­rării mortarului, ran­damentul muncii a spo­rit cu 1 la sută, iar ma­nopera s-a redus valoric cu peste 20.000 lei. Legătura între perfec­ționarea organizării pro­ducției și calitatea pro­dusului se vede și în activitatea de proiecta­re. La Institutul jude­țean de proiectări, un studiu vizînd aceste coordonate permite uti­lizarea mai bună a for­ței de muncă, proiecte mai bine executate și în timp redus. Desigur, aplicarea în producție a studiilor e­­laborate s-a corelat cu măsuri tehnico-organiza­­torice, ducînd în final la reducerea consumu­lui de manoperă pentru o serie de produse ca de exemplu: la panouri mari cu 4,6 la sută, la cărămizi și blocuri ce­ramice cu 5,0 la sută, iar la mobilă cu 7,1 la sută și altele. In același timp a crescut indicele de utilizare a principale­lor utilaje și agregate cum ar fi la betoniere cu 6,1 la sută, la maca­rale turn cu 8,7 la sută, la presele de cărămidă cu 5,1 la sută. EUGEN PARIPAS director adjunct la Di­recția de planificare și salarizare a Consiliu­lui popular județean Maramureș (Continuare în pag. a 2-a) SILUETE. Foto: I. DEAC La București au început ieri DE AL XXII-LE Amm Oi ISTORIA MEDICINII LUCRĂRILE CEIUI mmmai Luni dimineața au început, în Sala mică a Palatului Republi­cii, lucrările celui de-al XXII- lea Congres International de is­toria medicinii, organizat de U­­niunea societăților de științe medicale din România, sub aus­piciile Societății internaționale de istoria medicinii. La această importantă manifestare științifi­că iau parte numeroși delegați din aproape 40 de țări ale lumii, personalități proeminente ale istoriei medicinii internaționale, valoroși oameni de știință din țara noastră. In cuvîntul de deschidere ros­tit la ședința festivă, prof. dr. do­cent Valerian Bologa, vicepreșe­dinte al Societății internaționale de istoria medicinii, președintele Comitetului de organizare Congresului, după ce a făcut o a sumată trecere în revistă a dez­voltării studiului istoriei medici­nii și a învățămîntului de spe­cialitate, a relevat înalta apre­ciere de care se bucură în tara noastră activitatea desfășurată în acest domeniu. Cu viu interes și profundă sa­tisfacție, exprimate prin puter­nice aplauze, a primit întreaga asistență Mesajul președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, adresat participanți­lor la cel de-al XXII-lea Con­gres internațional de istoria me­dicinii. Mesajul a fost citit de ministrul sănătății, dr. Dan Enă­­chescu. (Continuare in pag. a 3-a) In numele Consiliului de Stat, al guvernului Republicii Socialis­te România și al meu personal, adresez participanților la cel de­al XXII-lea Congres internațional de istoria medicinii care își înce­­p­e astăzi lucrările la București un salut cordial. România este bucuroasă să a­­corde —­ pentru a doua oară — ospitalitate acestui înalt for știin­țific internațional care reunește savanți și cercetători de prestigiu dintr-un însemnat număr de țări ale lumii. In epoca noastră, caracterizată prin profunde și continui prefa­ceri înnoitoare, știința este un aliat de nelipsit al popoarelor în lupta pentru o viață mai bună. In acest cadru, științele medicale au, prin însuși obiectul lor, un rol de o covîrșitoare însemnătate, fiind chemate să contribuie la apărarea sănătății și vieții celui mai prețios fond al societății — omul. Fără îndoială, cunoașterea preocupări­lor umaniste ale savanților și cer­cetătorilor din trecut, a uriașelor investiții de gîndire și de străda­nii ale omenirii în lupta împotri­va bolilor și­­ a durerii constituie un factor prețios în eforturile ca­re se depun pentru a soluționa cu succes problemele complexe ale medicinii contemporane. Apre­ciem de aceea în mod deosebit a­­ceastă întîlnire a dumneavoastră, menită să aducă noi contribuții la cunoașterea doctrinelor și prac­ticilor medicale din trecut, să în­lesnească, pe această bază, obține­rea de noi progrese în medicina zilelor noastre. Lupta împotriva bolilor, apăra­rea sănătății oamenilor este cauză comună a tuturor popoare­o lor, un domeniu în care savanții și cercetătorii din toate țările lu­mii pot colabora fructuos, cu bu­ne rezultate. In acest spirit este orientată activitatea oamenilor de știință și a tuturor slujitorilor pe tărîmul medicinii din patria noas­tră, activitate căreia statul, gu­vernul țării se străduiesc creeze condiții tot mai bune să­i de desfășurare. Avem convingerea că abordarea în cadrul Congresu­lui dumneavoastră a temei rela­țiilor medicale ale României cu alte țări — așa cum se prevede în ordinea de zi a reuniunii — va înlesni mai buna cunoaștere și pu­nere în lumină a realizărilor și a vocației umaniste a medicinii românești, dornică să conlucreze strîns cu școlile medicale de pre­tutindeni în lupta pentru ocroti­rea sănătății individului și a co­lectivității, pentru împlinirea înal­telor deziderate de bunăstare fericire, de progres și pace ale po­și­toarelor. Prin însăși natura ei, medicina slujește vieții, ocrotirii sănătății omului, păcii și, ca atare, ea este profund interesată ca să trăiască în pace, ca popoarele umanita­tea să fie apărată de orgiile răz­boiului, ca în lume să se instaure­ze­ relații de înțelegere și colabo­rare între toate națiunile. Progresul științelor, inclusiv al medicinii, este strîns legat de dez­voltarea largă a raporturilor mul­tilaterale dintre savanții și cerce­tătorii de pretutindeni, intensifica­rea cooperării dintre toate statele pe baza deplinei egalități în drep­turi, a respectului independenței și suveranității fiecărui popor. Arez succes deplin lucrărilor celui de-al XXII-lea Congres in­ternațional de istoria medicinii, exprimîndu-mi convingerea că fi­ va reprezenta un moment impor­tant în dezvoltarea științelor me­dicale, în întărirea colaborării in­ternaționale a oamenilor de știri- MESAJUL președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu IN INTERIORUL ZIARULUI © Punctări . In preajma marii sărbători a vieții muzicale © Sărbătoare la Coltan­sfff Reclama, bat-o vina! $§! Sport: fotbal Start în cea de a 53-a ediție a campi­onatului diviziei A, divizia B, seria a II-a; motociclism, gimnastică și handbal. ­ DELAPIDATORUL AVEA CERTIFICAT DE OM CINSTIT Răsfoim un dosar de cadre întocmit cu cîțiva ani in ur­mă. In una din referințele da­te de șefii unității se spune printre altele: „Ii cunoaștem pe (...) de mai multă vreme. Este un tovarăș energic, capa­bil, cinstit, cu multă dragoste de muncă. Din activitatea sa de pînă acum se constată că corespunde oricărei misiuni în­credințate. ..“ Nu vom repro­duce în întregime referința; a­­dăugăm doar în continuare că ea abundă în superlative. Și pentru a întregi parcă cele spuse pînă aici, referința (sem­nată de V. Hapca și I. Voinea) se încheie astfel: „Răspunde cu cinste la orice acțiune, are o deosebită (!!) grijă față de avu­tul obștesc". Lipsuri, semne de întrebare? Nici pomeneală, în tot dosarul. Avînd în spate un asemenea zid de sprijin, cetățeanul nou angajat s-a simțit de la bun început în largul lui, tare, min­­­­dru și trufaș. Și avea toate motivele să fie așa. Cine era însă acest om și ce scopuri urmărea el? Pe scurt, ziarul nostru a mai a­­mintit de el, fiind vorba de Francisc Tobh, delapidatorul unei sume de 626.000 lei, la u­­nul din magazinele din Baia Borșa. Ceea ce vrem să redăm prin rîndurile de față sînt doar cîteva din tertipurile folosite de el în delapidarea uriașei sume. Înainte de aceasta redăm cîteva date din biografia lui Toth. Pentru a ocupa funcția de gestionar, individul cutreie­ră țara în lung și lat. Pînă la data angajării sale la Borșa, suferise nu mai puțin de condamnări, dintre care ulti­­­ma de 3 ani închisoare. Cau­zele: delapidare și neglijență în serviciu. Încă din 1965 (dată cînd U.R.C.C. predă serviciile sale la Borșa către O.C.L. Mixt) miliția orașului Hunedoara tri­­­­mite o adresă (cu nr. 12211965) prin care face cunoscut O.C.L. antecedentele penale ale indivi­dului. Cu toate acestea, Toth este angajat în funcția de șef de unitate. Cerem actualei con­duceri a O.C.L. decizia de în­cadrare în această funcție. Ac­tul nu poate fi găsit. Pe sta­tele de plată, însă, omul este plătit ca șef de unitate. — Să vedeți cum stau lucru­rile, primim lămuriri din par­tea conducerii O.C.L.-Mixt (director I. Portasé). Francisc Toth este la noi o achiziție mult mai veche și noi l-am moștenit de la fosta U.R.C.C. O vre­me știam că nu putea primi postul de gestionar, omul a­­vînd la bază și cîteva con­damnări. Soția sa însă, Mar­gareta Toth, a figurat la noi tot timpul ca gestionară, iar el ca vînzător. Vă mărturisesc încă ceva. Sunt director nu de mult timp, dar omul acesta m-a cucerit de cînd îl cunosc. Venea la ședințe cu atitea propuneri încît te copleșea. Mult mai pe urmă mi-am dat cu seama cine-i el. După această scurtă incursiu­ne în viața lui Toth, să reve­nim deci la ceea ce spuneam la început. Magazinul în care o­­pera era singura unitate cu produse industriale din Baia Borșa. Multă vreme ea se afla într-un local mai vechi și ne­încăpător. Această situație i-a convenit de minime gestiona­­rului. Căuta ca în aceste mici încăperi să aducă mărfuri ca­re să întreacă cu mult nece­sarul. La unul din ultimele son­daje s-a constatat un stoc supranormativ de peste 2 mi­lioane lei. Mărfurile se aflau tot timpul claie peste grămadă. M. TRIFOI (Continuare în pag. a 2-a).1 II Qattstituirea arnsamblului artistic „JHammureiu­ luri privind reorganizarea an­samblurilor artistice profesionis­te din țara noastră, vizînd o mai echitabilă­­ distribuire și antrenare a forțelor artistice din județe cît și atingerea unui nivel calitativ mai ridicat al muncii în acest do­meniu, constituirea artistic „Maramureș" Ansamblului reprezintă un fapt de cultură menit a sluji cu exigență promovării vieții mu­zicale în județul nostru, dezvol­tării educației muzicale a publi­cului. Avînd în componența sa 60 de persoane, grupate pe trei com­partimente (orchestră de muzică populară, soliști vocali și instru­mentiști, corp de balet). Ansam­blul artistic „Maramureș" își în­cepe cu această dată pregătirile în noua sa formulă în vederea deschiderii stagiunii 1970—1971. Ansamblul își va desfășura acti­vitatea în cadrul noii Case de cultură a sindicatelor din Baia Mare și va funcționa sub îndru­marea Consiliului popular al ju­dețului Maramureș și Consiliului județean al sindicatelor. In acest context, alături de formațiile ar­tistice amatoare, ansamblul va a­­vea ca obiectiv principal valori­ficarea și afirmarea în plan natio­nal a bogatelor tradiții folclorice pe care le deține județul Maramu­reș. Cu prilejul constituirii sale, u­­răm noului colectiv artistic Ansamblului „Maramureș" deplineal și creatoare succese. In baza unei recente decizii de înființare promulgată de către Consiliul Central al U.G.S.R., ieri, 31 august 1970, în sala de confe­rințe a Casei de cultură a sindi­catelor din Baia Mare, a avut loc ședința de constituire a Ansam­blului artistic „Maramureș", înscrisă în complexul de mă­

Next