Pentru Socialism, octombrie 1970 (Anul 20, nr. 5187-5213)
1970-10-01 / nr. 5187
Anul XX nr. 5187 Joi 1 octombrie 1970 4 pagini — 30 de bani ieri, la Baia Mare a intrat în funcțiune un nou obiectiv industrial: Uzina de utilaj minier și reparații Platforma industrială de est a orașului Baia Mare s-a îmbogățit de ieri cu un nou obiectiv industrial de proporții . Uzina de utilaj minier și reparații, care a început să producă, ea fiind a doua unitate băimăreană constructoare de mașini și utilaj minier după U.M.M.U.M. — Am început activitatea, desigur mai modest, ca la început, ne spune directorul uzinei, ing. Coriolan Giurgea, prin a recondiționa și fabrica piese de schimb — pistoane, cilindri de perforatoare... De altfel, începutul l-am făcut producînd unele utilaje chiar pentru uzina noastră: o instalație pentru călirea bilelor de mori, un vast cilindru pentru producerea tuburilor de aeraj, un agregat pentru confecționarea flanșelor, o mașină pentru debitarea sfredelelor de mînă și altele T. TOHATAN (Continuare în pag. a 3-a) Vedere inferioară a noii uzine. Foto: A. ȘUTH I I I I I i --------------------Intrat, cu 10 ani în urmă. In dinastia centrelor universitare, orașul Baia Mare își primește studenta pentru noul an de învățămînt ce începe azi. Intersectîndu-se cu un mare eveniment al țării — aniversarea unei jumătăți de secol de la crearea Partidului Comunist Român — anul universitar 1970-1971 aduce noi semnificații angajării studențimii pe tărîmul slujirii inaltelor idealuri ale patriei noastre socialiste. f Studențimea băimăreană, de J^venid parte componentă a aces- Octombrie universitar ui înfloritor oraș în plină dez- în amfiteatrele învățămîntului voltare, își înscrie eforturile a superior alături de colegii lor prezenți azi Pentru Institutul pedagogic noul an universitar, coincide cu împlinirea unui deceniu de existență. Peste 1.400 de absolvenți ai celor șapte promoții ieșite de pe băncile facultăților de filologie, matematică și științele naturii, la ora actuală, de la catedrele școlilor din județul din alte părți, se adresează miilor de elevi comunicînd cunoștințele dobîndite in anii studenției și altele ce și le-au cîștigat la zestrea lor intelectuală. La aceștia se vor adăuga noile generații de studenți reuniți în (Continuare în pag. a 2-a) Pină acum zile cooperatorii cîteva din Berința n-au însămîntat nici unul din cele 170 hectare planificate cu grîu de toamnă. Abia sîmbătă 26 septembrie au însămîntat primele 13 hectare. Dat fiind însă starea vremii și perioada în care ne aflăm o atare situație surprinde. De ce s-a început atît de tîrziu semănatul la Berinta ? Ce se întîmplă aici ? — Numai de la 1 octombrie vom începe să semănăm cu toată viteza de lucru — ne-a spus Vasile Ghiban, inginerul șef al unității. Ce tăcem pină atunci e doar așa, ca să fie... Iată deci explicația mult căutată. Cu niște teorii perimate aerul V. Ghibaningise opună indicației legale și unanim însușite de către alți specialiști, privind limitele perioadei optime de semănat. Sîmbătă așa cum am spus abia au început semănatul. Duminică toată ziua au uitat de însămînțări și au nintit ca-n basme, iar luni 28 septembrie la ora 9 abia se pregăteau să iasă la lucru. La Berința, de altfel, în această zi (și probabil așa a fost în fiecare zi) nimeni nu s-a ocupat concret de însămînțări. MIRCEA POP (Continuare în pag. a 2-a) Mecanizatorii se plimbă, alții fac teorii, însămînțările se amina iar Acest mecanizator la ora 9 a pornit spre cîmp. Mihai Coroianu, șeful secției de mecanizare, nu se agită de foc. Trece timpul... Intrînd în incinta Oficiului poștal nr. 1 din Baia Mare, îți fulgeră prin minte niște întrebări. Profanul nu înțelege în ruptul capului de ce, bunăoară, în timp ce 5—6 oficiante se plictisesc în spatele paravanului transparent (cu toate eforturile vizibile de a-și alunga tristețea discutînd între ele sau mîncînd), la ghișeul pentru achitarea taxei de telefon „coada“ crește mereu spre 28—30 de persoane. Omul neavizat ușor poate să facă o profundă eroare: el ar crede că de vină e șefa acestui sector — tehniciană CITADINE Atotputernicia unui orar principală Ana Groșan, sau Gh. Zlatan, șeful Oficiului poștă și telecomunicații al municipiului, ba de unde ! Orarul e de vină. Păi dacă acesta stabilește programul de lucru între orele 7 și 14 și numai în două zile se întinde și după-amiază (marți și vineri)! Și clienții sînt de vină. De ce vin toți deodată? Să-și facă și ei un program marca lumea (asta e și părerea unei funcționare de aici). Cum, majoritatea ar veni în orele de după-amiază, cînd sînt liberi? Ti privește! Aici orarul e sfînt. Nu e în favoarea clienților? Dar ce, și-a propus cineva să-l facă pe placul Nu, tovarășe, să fim bine acestora? înțeleși. A fost cîndva un orar care prevedea ore de serviciu și după-amiază. E drept că pe atunci nu existau cozi la ghișeu, dar de ce să rămânem închistați în formele vechi? Veșnică e doar schimbarea. Ați mai putea face o ultimă eroare crezînd că cineva și-a luat angajamentul schimbe mersul lucrurilor. Ași! Dasă că totuși aceasta se va întîmplă, noi mi răspundem. G. SASU L.J CONSILIUL DE STAT A RATIFICAT TRATATUL ROMÂNO-SOVIETIC In ziua de 30 septembrie 1970 a avut loc la Palatul Republicii ședința Consiliului de Stat prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat. In afara membrilor Consiliului de Stat, la ședință au luat parte tovarășul Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri, miniștri, președinți ai unor comisii permanente ale Marii Adunări Naționale, reprezentanți ai presei. Tovarășul Ion Gheorghe Maurer a prezentat spre adoptare proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Republica Socialistă România și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Din însărcinarea Consiliului de Stat proiectul de decret a fost examinat în prealabil de Comisiile pentru politică externă, pentru problemele de apărare și juridică ale Marii Adunări Naționale care l-au avizat favorabil, propunînd adoptarea lui. La dezbatere privind ratificarea Tratatului au luat cuvîntul tovarășii Constantin Daicoviciu, Ion Spătărelu, Carol Király, Aurel Bozgan, Ion Coman și Ludovic Takacs, care și-au exprimat deplinul acord în legătură cu ratificarea Tratatului, apreciindu-l ca o contribuție de seamă la întărirea continuă a prieteniei și colaborării între cele două popoare, la cauza socialismului, păcii și colaborării internaționale. Consiliul de Stat a adoptat apoi în unanimitate Decretul pentru ratificarea Tratatului. După ratificare, a luat cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu. CUVÂNTAREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU Stimați tovarăși. Ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală încheiat recent între Republica Socialistă România și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste de către Consiliul de Stat reprezintă un moment important și corespunde năzuințelor și dorinței poporului nostru. Semnarea la București a acestui Tratat constituie un eveniment de seamă în evoluția ascendentă a relațiilor de colaborare multilaterală dintre România și Uniunea Sovietică, în întărirea prieteniei româno-sovietice." Avînd la bază principiile marxism-leninismului și internaționalismului proletar, actualizînd în condițiunile de astăzi prevederile vechiului tratat — care constituit temelia trainică a leagăturilor rodnice de alianță și prietenie dintre România și Uniunea Sovietică — actualul Tratat stabilește pe o lungă perioadă de timp, 20 de ani, cadrul colaborării multilaterale, dintre cele două țări, în spiritul egalității depline in drepturi, respectării suveranității si independentei nationale, neamestecului în treburile interne, întrajutorării frățești și avantajului reciproc.. Tratatul de prietenie românosovietic se fundamentează pe îndelungatele tradiții de prietenie și solidaritate dintre două popoare — prietenie cele cimentată prin lupta comună împotriva fascismului și ridicată pe un plan superior în condițiile construirii socialismului și comunismului; legăturile trainice care se unesc își găsesc puternice resurse în comunitatea clale, a aspirațiilor orînduirii sale fundamentale și țelurilor supreme care animă cele două țări. Tratatul deschide, totodată, largi perspective de viitor, creează un cadru propice pentru intensificarea și amplificarea continuă a colaborării economice și tehnico-științifice reciproc avantajoase, a cooperării în producție și în alte domenii dintre România și Uniunea Sovietică. Progresele pe care le obțin tarile noastre în dezvoltarea bazei tehnico-materiale a societății, în înflorirea științei și culturii constituie premise deosebit de favorabile pentru lărgirea și diversificarea schimburilor, a colaborării și a cooperării în toate sectoarele de activitate. Tratatul consemnează voința celor două state de a acționa in continuare pentru întărirea unității și coeziunii statelor socialiste, pornind de la convingerea că aceasta constituie izvorul principal al tăriei și invincibilității sistemului socialist mondial. Prevederile Tratatului dau, totodată, expresie hotărîrii României și Uniunii Sovietice de a promova cu consecvență în viața internațională politica coexistenței pașnice, de a milita cu perseverență pentru preîntîmpinarea nou război mondial, pentru unii rezolvarea marilor probleme care stau în fața omenirii contemporane prin mijloace pașnice, pe calea tratativelor, pentru salvgardarea păcii popoarelor. Unul din obiectivele importante ale politicii celor două țări, înscrise în Tratat, este lupta pentru îmbunătățirea atmosferei în Europa, pentru înfăptuirea securității europene și întronarea în viața popoarelor de pe acest continent, atît de dureros încercat de-a lungul istoriei, unui climat de pace și încrederea de prietenie și colaborare între națiuni. Militind pentru dezarmarea generală și totală, România și Uniunea Sovietică își exprimă totodată hotărîrea de a respecta obligațiile asumate în cadrul Tratatului de la Varșovia a cărui existență o considerăm necesară atîta timp cit se va menține Pactul Nord-Atlantic, încheierea și ratificarea noului Tratat de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre țara noastră și . Uniunea Sovietică, întărirea continuă a solidarității, alianței și prieteniei româno-sovietice se înscriu la loc central în politica de stat a României socialiste, constituie parte integrantă a activității internaționaliste desfășurate de partidul guvernul țării noastre pentru dezșivoltarea relațiilor de colaborare frățească cu toate țările socialiste, pentru creșterea continuă a forței și unității întregului sistem socialist mondial. Acționând astfel, partidul și poporul nostru își îndeplinesc una din înaltele lor obligații internaționale, își aduc contribuția la cauza generală a socialismului și păcii în lume. Totodată, consecventă principiilor coexistenței pașnice, România militează pentru lărgirea relațiilor de colaborare cu toate statele lumii, fără deosebire de orânduire socială, pentru destindere internațională. Luptăm, împreună cu celelalte popoare iubitoare de pace, pentru zădărnicirea politicii imperialiste agresive, pentru a se pune capăt folosirii forței și dictatului în viața internațională, împotriva oricărui amestec străin în viata statelor, pentru respectarea dreptului sacru al fiecărui popor de a-și hotărî singur soarta, pentru instaurarea în relațiile dintre țari a principiilor independenței și suveranității nationale, egalității în drepturi a tuturor națiunilor. Consider că ratificarea în unanimitate de către Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România a Tratatului româno-sovietic corespunde pe deplin intereselor poporului nostru, ale întăririi prieteniei și alianței dintre România și Uniunea Sovietică, dintre popoarele noastre vecine, cauzei generale a socialismului și păcii în lume. DELIGAȚII DE PARTID ȘI DE STAT A REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA A PLECAT LA CAIRO Miercuri a părăsit Capitala, plecînd la Cairo, delegația de partid și de stat a Republicii Socialiste România, care va participa la funeraliile lui Gamal Abdel Nasser, președintele Republicii Arabe sinite, președinte al Uniunii Socialiste Arabe. Delegația este condusă de tovarășul Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România. Din delegație fac parte tovarășii Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, și Titus Sinu, ambasadorul Republicii Socialista România in R.A.U. La plecare, pe aeroportul Săneasa, delegația a fost condusă de tovarășii Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeț, Emil Drăgănescu, Ianoș Fazekaș, Leonte Răutu, Iosif Banc, Vasile Patilineț, Mihai Marinescu, Ion Pățan, Patru Burlacu, adjunct al ministrului afacerilor externe. A fost de față Ibrahim Yossin, însărcinat, cu afaceri ad-interim al Republicii Arabe Unite în țara noastră. ★ La amiază, delegația a sosit la Cairo, unde a fost întîmpinată de reprezentanți ai președintelui interimar al R.A.U., Anwar Sadat, și alte oficialități din RA.U. (Agerpres)