Pentru Socialism, octombrie 1970 (Anul 20, nr. 5187-5213)

1970-10-01 / nr. 5187

Anul XX nr. 5187 Joi 1 octombrie 1970 4 pagini — 30 de bani ieri, la Baia Mare a intrat în funcțiune un nou obiectiv industrial: Uzina de utilaj minier și­­ reparații Platforma industrială de est a orașului Baia Mare s-a îmbogățit de ieri cu un nou obiectiv in­dustrial de proporții . Uzina de utilaj minier și re­parații, care a început să producă, ea fiind a doua unitate băimăreană constructoare de mașini și uti­laj minier după U.M.M.U.M. — Am început activitatea, de­sigur mai modest, ca la început, ne spune directorul uzinei, ing. Coriolan Giurgea, prin a recondi­ționa și fabrica piese de schimb — pistoane, cilindri de perfora­toare... De altfel, începutul l-am făcut producînd unele utilaje chiar pentru uzina noastră: o in­stalație pentru călirea bilelor de mori, un vast cilindru pentru pro­ducerea tuburilor de aeraj, un a­­gregat pentru confecționarea flan­­șelor, o mașină pentru debitarea sfredelelor de mînă și altele T. TOHATAN (Continuare în pag. a 3-a) Vedere inferioară a noii uzine. Foto: A. ȘUTH I I I I I i --------------------­Intrat, cu 10 ani în urmă. In­­ dinastia centrelor universitare, orașul Baia Mare își primește studenta pentru noul an de în­vățămînt ce începe azi. Intersec­­tîndu-se cu un mare eveniment al țării — aniversarea unei ju­mătăți de secol de la crearea Partidului Comunist Român — anul universitar 1970-1971 adu­ce noi semnificații angajării stu­­dențimii pe tărîmul slujirii inal­telor idealuri ale patriei noas­tre socialiste. f Studențimea băimăreană, de­ J^ven­id parte componentă a aces- Octombrie universitar­ ­ui înfloritor oraș în plină dez- în amfiteatrele învățămîntului voltare, își înscrie eforturile a­ superior a­lături de colegii lor prezenți azi Pentru Institutul pedagogic noul an universitar, coincide c­u împlinirea unui deceniu de exis­tență. Peste 1.400 de absolvenți ai celor șapte promoții ieșite de pe băncile facultăților de fi­lologie, matematică și științele naturii, la ora actuală, de la catedrele școlilor din județ­ul din alte părți, se adresează mii­lor de elevi comunicînd cunoș­tințele dobîndite in anii studen­ției și altele ce și le-au cîștigat la zestrea lor intelectuală. La aceștia se vor adăuga noile ge­nerații de studenți reuniți în (Continuare în pag. a 2-­a) Pină acum zile cooperatorii cîteva din Berința n-au însămîn­­tat nici un­ul din cele 170 hectare planifica­te cu grîu de toamnă. Abia sîmbătă 26 sep­tembrie au însămîntat primele 13 hectare. Dat fiind însă sta­rea vremii și perioada în care ne aflăm o atare situație surprin­de. De ce s-a început atît de tîrziu semăna­tul la Berinta ? Ce se întîmplă aici ? — Numai de la 1 octombrie vom înce­pe să semănăm cu toată viteza de lucru — ne-a spus Vasile Ghiban, inginerul șef al unității. Ce tăcem pină atunci e doar așa, ca să fie... Iată deci explicația mult căutată. Cu niște teorii perimate aerul V. Ghiban­ingi­se opună indicației lega­le și unanim însușite de către alți specia­liști, privind limitele perioadei optime de semănat. Sîmbătă așa cum am spus abia au în­ceput semănatul. Du­minică toată ziua au uitat de însămînțări și au nintit ca-n bas­me, iar luni 28 sep­tembrie la ora 9 a­­bia se pregăteau să iasă la lucru. La Berința, de altfel, în această zi (și pro­babil așa a fost în fie­care zi) nimeni nu s-a ocupat concret de în­sămînțări. MIRCEA POP (Continuare în pag. a 2-a) Mecanizatorii se plimbă, alții fac teorii, însămînțările se amina iar Acest mecanizator la ora 9 a pornit spre cîmp. Mihai Coroianu, șe­ful secției de meca­nizare, nu se agită de foc. Trece timpul... Intrînd în incinta Oficiului poștal nr. 1 din Baia Mare, îți fulgeră prin minte niște întrebări. Profanul nu înțelege în ruptul capului de ce, bunăoară, în timp ce 5—6 ofici­ante se plictisesc în spatele para­vanului transparent (cu toate efor­turile vizibile de a-și alunga tris­tețea discutînd între ele sau mîn­­cînd), la ghișeul pentru achitarea taxei de telefon „coada“ crește me­reu spre 28—30 de persoane. Omul neavizat ușor poate să facă o pro­fundă eroare: el ar crede că de vină e șefa acestui sector — tehniciană CITADINE Atotputernicia unui orar principală Ana Groșan, sau Gh. Zla­­tan, șeful Oficiului poștă și teleco­municații al municipiului, ba de un­de ! Orarul e de vină. Păi dacă acesta stabilește programul de lucru în­tre orele 7 și 14 și numai în două zile se întinde și după-amiază (marți și vineri)! Și clienții sînt de vină. De ce vin toți deodată? Să-și facă și ei un program mar­ca lumea (asta e și părerea unei func­ționare de aici). Cum, majoritatea ar veni în orele de după-amiază, cînd sînt liberi? Ti privește! Aici orarul e sfînt. Nu e în favoarea clienților? Dar ce, și-a propus ci­neva să-l facă pe placul Nu, tovarășe, să fim bine acestora? înțeleși. A fost cîndva un orar care preve­dea ore de serviciu și după-amiază. E drept că pe atunci nu existau cozi la ghișeu, dar de ce să rămânem închistați în formele vechi? Veșnică e doar schimbarea. Ați mai putea face o ultimă eroare crezînd că ci­neva și-a luat­ angajamentul schimbe mersul lucrurilor. Ași! Da­să că totuși aceasta se va întîmplă, noi mi răspundem. G. SASU L.J CONSILIUL DE STAT A RATIFICAT TRATATUL ROMÂNO-SOVIETIC In ziua de 30 septembrie 1970 a avut loc la Palatul Republicii ședința Consiliului de Stat pre­zidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președin­tele Consiliului de Stat. In afara membrilor Consiliului de Stat, la șe­dință au luat parte tovarășul Ion Gheorghe Mau­rer, președintele Consiliului de Miniștri, miniștri, președinți ai unor comisii permanente ale Marii Adunări Naționale, reprezentanți ai presei. Tovarășul Ion Gheorghe Maurer a prezentat spre adoptare proiectul de decret pentru ratifica­rea Tratatului de prietenie, colaborare și asisten­ță mutuală între Republica Socialistă România și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Din însărcinarea Consiliului de Stat proiectul de decret a fost examinat în prealabil de Comi­siile pentru politică externă, pentru problemele de apărare și juridică ale Marii Adunări Naționa­le care l-au avizat favorabil, propunînd adoptarea lui. La dezbatere privind ratificarea Tratatului au luat cuvîntul tovarășii Constantin Daicoviciu, Ion Spătărelu, Carol Király, Aurel Bozgan, Ion Co­­man și Ludovic Takacs, care și-au exprimat de­plinul acord în legătură cu ratificarea Tratatului, apreciindu-l ca o contribuție de seamă la întări­rea continuă a prieteniei și colaborării între cele două popoare, la cauza socialismului, păcii și colaborării internaționale. Consiliul de Stat a adoptat apoi în unanimita­te Decretul pentru ratificarea Tratatului. După ratificare, a luat cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu. CUVÂNTAREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU Stimați tovarăși. Ratificarea Tratatului de prie­tenie, colaborare și asistență mu­tuală încheiat recent între Repu­blica Socialistă România și U­­niunea Republicilor Sovietice So­cialiste de către Consiliul de Stat reprezintă un moment important și corespunde năzuințelor și do­rinței poporului nostru. Semnarea la București a aces­tui Tratat constituie un eveni­ment de seamă în evoluția ascen­dentă a relațiilor de colaborare multilaterală dintre România și Uniunea Sovietică, în întărirea prieteniei româno-sovietice." A­­vînd la bază principiile mar­­xism-leninismului și internațio­nalismului proletar, actualizînd în condițiunile de astăzi preve­derile vechiului tratat — care constituit temelia trainică a le­a­găturilor rodnice de alianță și prietenie dintre România și U­­niunea Sovietică — actualul Tra­tat stabilește pe o lungă perioa­dă de timp, 20 de ani, cadrul co­laborării multilaterale, dintre ce­le două țări, în spiritul egalității depline in drepturi, respectării suveranității si independentei nationale, neamestecului în tre­burile interne, întrajutorării fră­țești și avantajului reciproc.. Tratatul de prietenie rom­âno­­sovietic se fundamentează pe îndelungatele tradiții de priete­nie și solidaritate dintre două popoare — prietenie cele ci­mentată prin lupta comună îm­potriva fascismului și ridicată pe un plan superior în condițiile con­struirii socialismului și comunis­mului; legăturile trainice care se unesc își găsesc puternice resur­se în comunitatea clale, a aspirațiilor orînduirii sa­le fundamentale și țelurilor supreme care animă cele două țări. Tratatul deschide, totodată, largi perspective de viitor, creea­ză un cadru propice pentru in­tensificarea și amplificarea con­tinuă a colaborării economice și tehnico-științifice reciproc a­­vantajoase, a cooperării în pro­ducție și în alte domenii dintre România și Uniunea Sovietică. Progresele pe care le obțin ta­rile noastre în dezvoltarea bazei tehnico-mate­riale a societății, în înflorirea științei și culturii con­stituie premise deosebit de favo­rabile pentru lărgirea și diversi­ficarea schimburilor, a colaboră­rii și a cooperării în toate sectoa­rele de activitate. Tratatul consemnează voința celor două state de a acționa in continuare pentru întărirea uni­tății și coeziunii statelor socia­­­­liste, pornind de la convingerea că aceasta constituie izvorul prin­cipal al tăriei și invincibilității sistemului socialist mondial. Pre­vederile Tratatului dau, totodată, expresie hotărîrii României și Uniunii Sovietice de a promova cu consecvență în viața interna­țională politica coexistenței paș­nice, de a milita cu perseveren­ță pentru preîntîmpinarea nou război mondial, pentru unii re­zolvarea marilor probleme care stau în fața omenirii contempo­rane prin mijloace pașnice, pe calea tratativelor, pentru salvgar­darea păcii popoarelor. Unul din obiectivele impor­tante ale politicii celor două țări, înscrise în Tratat, este lupta pentru îmbunătățirea atmosfe­rei în Europa, pentru înfăptuirea securității europene și întrona­rea în viața popoarelor de pe a­­cest continent, atît de dureros încercat de-a lungul istoriei, unui climat de pace și încredere­­a de prietenie și colaborare între națiuni. Mili­tind pentru dezarmarea generală și totală, România și Uniunea Sovietică își exprimă totodată hotărîrea de a respecta obligațiile asumate în cadrul Tra­tatului de la Varșovia a cărui existență o considerăm necesa­­ră atîta timp cit se va menține Pactul Nord-Atlantic, încheierea și ratificarea noului Tratat de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre țara noastră și . Uniunea Sovietică, în­tărirea continuă a solidarității, a­­lianței și prieteniei româno-sovie­tice se înscriu la loc central în politica de stat a României so­cialiste, constituie parte inte­grantă a activității internaționa­liste desfășurate de partidul guvernul țării noastre pentru dez­și­voltarea relațiilor de colaborare frățească cu toate țările socialis­te, pentru creșterea continuă a forței și unității întregului sis­tem socialist mondial. Acționând astfel, partidul și poporul nostru își îndeplinesc una din înaltele lor obligații internaționale, își aduc contribuția la cauza gene­rală a socialismului și păcii în lume. Totodată, consecventă princi­piilor coexistenței pașnice, Româ­nia militează pentru lărgirea relațiilor de colaborare cu toate statele lumii, fără deosebire de orânduire socială, pentru destin­dere internațională. Luptăm, împreună cu celelalte popoare iubitoare de pace, pen­tru zădărnicirea politicii impe­rialiste agresive, pentru a se pune capăt folosirii forței și dic­tatului în viața internațională, îm­potriva oricărui amestec străin în viata statelor, pentru respec­tarea dreptului sacru al fiecărui popor de a-și hotărî singur soar­ta, pentru instaurarea în relații­le dintre țari a principiilor inde­pendenței și­­ suveranității natio­nale, egalității în drepturi a tu­­turor națiunilor. Consider că ratificarea în una­nimitate de către Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia a Tratatului româno-sovie­­tic corespunde pe deplin intere­selor poporului nostru, ale întăririi prieteniei și alianței dintre Româ­nia și Uniunea Sovietică, dintre popoarele noastre vecine, cauzei generale a socialismului și păcii în lume. DELIGAȚII DE PARTID ȘI DE STAT A REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA A PLECAT LA CAIRO Miercuri a părăsit Capitala, ple­­cînd la Cairo, delegația de partid și de stat a Republicii Socialiste România, care va participa la fu­neraliile lui Gamal Abdel Nasser, președintele Republicii Arabe si­nite, președinte al Uniunii Socia­liste Arabe. Delegația este condusă­ de tovară­șul Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezi­diului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România. Din delegație fac parte tovarășii Dumitru Popescu, membru al Co­mitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-ad­junct al ministrului afacerilor ex­terne, și Titus Sinu, ambasadorul Republicii Socialista România in­ R.A.U. La plecare, pe aeroportul Să­­neasa, delegația a fost condusă de tovarășii Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeț, Emil Drăgănescu, Ia­noș Fazekaș, Leonte Răutu, Iosif Banc, Vasile Patilineț, Mihai Ma­­rinescu, Ion Pățan, Patru Burlacu, adjunct al ministrului afacerilor externe. A fost de față Ibrahim Yossin, însărcinat, cu afaceri ad-interim al Republicii Arab­e Unite în țara noastră. ★ La amiază, delegația a sosit la Cairo, unde a fost întîmpinată de reprezentanți ai președintelui interimar al R.A.U., Anwar Sadat, și alte oficialități din RA.U. (Agerpres)

Next