Pentru Socialism, noiembrie 1970 (Anul 20, nr. 5214-5238)
1970-11-01 / nr. 5214
Viitorul începe azi Viitorul, această certitudine frămîntărilor și năzuințelor noastre capătă tot mai mult contur precis. De altfel, pentru colectivele de muncă ce și-au îndeplinit înainte de vreme planul cincinal, viitorul este deja un prezent activ. Sînt și oameni pentru care viitorul se înscrie drept preocupare actuală, care văd cu ochii minții noile realizări. Sunt proiectanții. — Colectivul sectorului nostru, ne spunea recent tovarășul Gavril Ruștiuc, inginer șef al I.C.P.M.M.N. Baia Mare, are pe planșete tot ceea ce veți vedea materializat în instalații și construcții miniere în viitor. De pildă, în anul viitor la Exploatarea minieră liba vor trebui să intre în producție noi capacități de producție. Ei bine, colectivul condus de inginera Maria Dragalina se preocupă de elaborarea proiectelor pentru zarea căilor de transport, sistematiproiectanții coordonați de inginerul Gheorghe Szász aștern în schițe definitive de execuție tot ceea ce va trebui materializat acolo în asigurarea cu energie electrică, pneumatică. Un alt colectiv de proiectare, cel condus de inginerul Vincențiu Hutter are în studiu deo Insemnări camdată noi posibilități de mecanizare a gurilor de rostogol. Prefigurînd viitorul, un creion sau tuș, proiectantul începe o luptă acerbă cu timpul. Rapiditatea, siguranța soluției găsite vor da nota eficienței viitoarei instalații sau construcții. Condițiile nou create — în care cercetarea științifică proiectarea minieră sunt înmănunși create în același cadru unitar, permit omului de la planșetă să-și aducă contribuția la execuția unor lucrări de valoare. Și nu este mai mare satisfacție catunci cînd sfatul celor mai de seamă specialiști înscrie pe proiect calificativul de foarte bine, așa cum se întîmplă aici de obicei și cum stau lucrurile și cu proiectul instalației de cianurare a sterilului de Șuior, obiectiv care va recupera anual metale valorînd peste 6 milioane lei. Proiectantul este deopotrivă și cercetător științific. La Șuior, spre exemplu, pe baza observațiilor științifice a proiectelor elaborate s-a trecut la experimentarea susținerii abatajelor cu plasă de cabluri metalice. Proiectanții sectorului puteau foarte bine să considere tema rezolvată. Dar, pasiunea și conștiința îi aduce mereu pe șantierul proiectelor elaborate. Așa s-a văzut ca apele de mină puternic acide ale Șuiorului încep să degradeze cablurile plaselor. Deci, necesară intervenția rapidă. . Căutări, studii, omul de știință și proiectantul se găsesc din nou la masa de studii, se gîndesc și din eforturile comune ale inteligenței lor va rezulta o nouă soluție, mai bună. — Cunoaștem prea bine sarcinile și aspirațiile mineritului nostru, ne spune tovarășul Gavril Ruștiuc. De aceea pe planșetă și în proiect ne străduim să le dăm forma cea mai sigură a succesului deplin. GH. DUMITRESCU Pagina a 3-a Magazin 1 \\ ¥ Anul XX, nr. 5214 Duminică 1 noiembrie 1970 ¥ 4 pagini — 30 bani în pagina a 2-a Cronica plastică: Artifex Curier C.E.I.L.-platformă Sighetu Marmației. Instalația de dozare și preparare a amestecului pentru P.A.E. și tabloul de comandă de unde este dirijat întregul proces tehnologic. La predarea și preluarea animalelor desconsiderate clauzele contractuale ? Vizita pe care am prins-o cu puțin timp întreîn urmă la cîteva din bazele de preluare a animalelor se datorește numeroaselor sesizări pe care leam primit la redacție care exprimau nemulțumișirea diverșilor crescători de animale față de modul cum au fost tratați moral și material în momentul predării animalelor. A fi nemulțumit pentru cutare sau cutare chestiune să zicem că este firesc, se poate întîmplă. Cînd este vorba însă de predarea și preluarea animalelor concesiile de orice natură trebuie la desăvîrșiri excluse. Mai ales acum cînd partidul și statul acordă , o deosebită atenție stimulării reare a crescătorilor marede animale, a sporirii fondului de carne-marfă valorificată către stat, diversele manipulațiuni neprincipiale dintre producători și cumpărători nu au ce căuta. Vineri 17 a.c. Suntem la septembrie baza de preluare a animalelor din Baia Mare. Pentru a întrepătrunde cit mai intens aspectele propriu-zise de preluare nu ne declarăm identitatea. Cei de la bază sesizează prezența noastră dar rămîn pasivi aflînd „că așteptăm o rudenie cu un vițel". Deveniți clienți, „trăim" așadar din plin atmosfera din incinta bazei. Pînă pe la ora 9.00 aici nu s-a intîmplat nimic deosebit. Tăurașul legat de stand își făcea liniștit siesta iar producătorii sosiți în bază își continuau discuția pe diverse teme. In sfîrșit la ora 9.30 se face cîntărire. Sînt aduse prima 26 ovine, oi adulte și berbeci, de la cooperativa agricolă din Șurdești. înainte de a fi cîntărite se procedează la stabilirea clasei de încadrare. Operația decurge repede, chiar neașteptat de repede. Tovarășul Karol Csatary, recepționerul bazei, palpează cîteva oi pe crupă și dispune: asta la a III-a, asta la a III- a și tot, așa pînă la 11. Alte 12 oi sînt trecute la a doua și poate pentru a nu deregla, „schema" și cei trei berbeci (proprietate de stat) deși foarte frumoși intră tot la doua. fu afară de această, a probabil vouă eroare în legătură cu încadrarea în clase a oilor de la ciești nu am avut nici Subobservație. Csatary a o apreciat în general logic calitatea animalelor, fapt, chiar dacă n-are fi procedat așa tot nu s-ar fi întîmplat nimic. Brigadierul zootehnic de la Șurdești, D. Pop, singurul reprezentant al tivei agricole n-a cooperanici o obiecție. Abia avut a așteptat să scape de ei, nu să emită vreo pretenție. — Bine d'le, cum vrei i-a replicat că la un moment dat acesta lui K. Csatary. Eu tot nu mă pricep ? !). Pentru a nu se afla de ce sîntem acolo nu l-am întrebat pe brigadier ce caută în bază dacă tot nu se pricepe la stabilirea grupelor de calitate. Oficiul de a-și oferi buletinul și a prelua niște acte l-ar fi putut face oricine din Șurdești. Fără a-l generaliza, cazul de mai sus neapărat reținut. El trebuie ne confirmă o dată în plus că de obicei la preluarea animalelor de la cooperativele agricole singurul care hotărăște este recent onerul bazei sau achizitorul. De prea puține ori cineva competent din partea unităților agricole îndrăznește să emită niște justificate pretenții. De fapt nu este singurul fenomen sesizabil în acțiunea, de predare și preluare a imnîmr'ra'nr NJu rare sînt cazurile, de exemplu, cînd animalele ajunse la scadență sunt ținute ore și zile la recepționerul rînd pînă cînd sau achizitorul binevoiește să se prezinte pentru a le prelua. In ziua de 16 septembrie, bunăoară, între 10 și 12 la baza volantă de preluare din Oarța de Sus s-au prezentat 9 producători cu 9 bovine, dar achizitorul n-a binevoit să sosească nici pînă la ora 16. De asemenea, o zi mai tîrziu, la baza de preluare din Sălsig deși producătorii se aflau la ora stabilită la bază, achizitorul D. Indrea a sosit abia pe la ora 12 și nici atunci n-a recepționat toate animalele. Ce-i determină de fapt pe achizitori să amine data preluării ? — Nu depinde de noi acest lucru ni s-a răspuns. Mergem cînd primim mașină. Adevărul Insă nu este acesta. Dumnealor, achizitorii, fac intenționat și nu întîmplător ceea ce fac, iar MIRCEA POP (Continuare în pag. a 2-a) De ce sunt Intr-una din nopțile lunii august a.c. mă aflam pe un care trece șoseaprin Strîmtura. Două snopuri de lumină norau apropierea semnnei mașini dinspre Bîrsana. Am făcut semn cu mîna și mașina s-a oprit. — încotro? — m-a întrebat amabil șoferul. — La Borșană. — Poftiți în cabini eu merg tot în părțile acelea. In doi, timpul va trece mai ușor. După cîțiva kilometri de drum, timp în care am observat că omul de la volan este nu numai o fire deschisă, dar și că stăpînește bine tainele șoferiei, am precizat că îmi place cum lucrează motorul mașinii. — Lucrați demult cu ea? l-am întrebat pe interlocutor. — Ded, ce să zic, lucrez de aproape șase ani, veni răspunsul. Adunîndu-și parcă amintirile, omul de la volan aftă adine și continuă. Cu mașina asta e o întreagă poveste. In curînd va trebui sa ne despărțim. Buna mea prietenă, „Ghinionista“ — cum i se spune la garaj — va fi trimisă în curînd la casare. Ce vreți? Acum, după a treia reparație capitală a parcurs peste 80.000 de kilometri. De ce i se spune acestei mașini Ghinionista? Cum am ajuns la volanul ei?. .. Eram prin anul 1965. Lucram tot ca șofer la Sectorul de explorări din Baia Borșa, pe un autocamion. Eram șofer tînăr și priveam viața cu alți ochi. Deh, tinerețe! Uneori, noaptea, luam mașina de la parcare și o porneam cu ca să mă distrez, în satele vecine. Zadarnic mă criticau și atenționau colegii. Vorbele lor îmi intrau pe o ureche și-mi ieșeau pe cealaltă. Așa stînd lucrurile, conducerea sectorului mi-a făcut contractul despe muncă. Și unde mai pui, cu litera „e", ca ț necorespunzător. Re- l cunosc, a fost o sancțiune dreaptă. A turtei insă n-am înțeles-o și mă simțeam nedreptățit. Două săp-i tămîni am umblat teleleu. Intr-o zi, m-am întîlnit pe stradă cu :* șeful tarafului de la ț E.M. Baia Borșa. Il 4 cunoșteam, îmi erai rușine de el și am vrut să-l ocolesc. M-a prins însă de mină și m-a oprit. 1. PETRIA ! — Cînd ai de gînd să termini cu 4 restaurantele și să te apuci de lucru? m-ai întrebat. ț — Păi eu și azi, i s-am răspuns. — Cunosc situația ta. Știu că ți-au deși făcut contractul de muncă pentru motive întemeiate. Cu băutu ț ra nu rezolvi însă nimic. Trebuie să te apuci de muncă. ■ să recîștigi încrederea oamenilor. Vino la noi. ț (Continuare în pag. a 2-a) J ) ■ actualitatea INTERNAȚIONALĂ • Adunarea Generală a O.N.U. — Proiectele privind Orientul Apropiat • Formarea noului guvern chilian • Telegrame • Tîrgul internațional de la Osaka • 20.000 de mineri britanici in grevă rezoluție Inițiativă, colaborare, înaltă conștiință civică In cursul lunii noiembrie au loc adunările populare sătești pentru votarea contribuției voluntare bănești și în muncă pe anul 1971. După cum se știe, contribuția voluntară constituie un mijloc eficient de ridicare edilitar-gospodărească a localităților rurale, care se îmbogă- --------------țese an de an cu noi edificii social-culturale, drumuri și poduri, parcuri și zone verzi bine întreținute. Toate acestea demonstrează hărnicia sătenilor, înaltul lor spirit de răspundere, priceperea și inițiativa gospodărească. Anual, în cadrul adunărilor populare, locuitorii satelor dezbat pe larg sarcinile gospodărești care le stau în față, fac propuneri prețioase, aprobă obiectivele ce vor fi realizate și modul cum trebuie să se acționeze pentru a se obține rezultate cu eficiență maximă. Numeroase comune și sate maramureșene se mîndresc azi cu școlile, dispensarele, căminele culturale și alte obiective înfăptuite prin munca unită și strădania cetățenilor. Desigur, consiliile populare comunale, ca organe locale ale puterii de stat, trebuie să sprijine permanent sătenii în activitatea edilitar-gospodărească, să conducă cu atenție toate acțiunile, să organizeze întreaga munca și să canalizeze eforturile cetățenilor spre obiectivele de primă urgență. încă din 1965 cetățenii din satele comunei Cernești practică un avantajos sistem de colaborare și întrajutorare la construcția unor obiective care impun cheltuirea unor sume importante intr-un termen Astfel, pentru alimentarea scurtă cu apă a satuluiMăgureni, unde s-a bazin construit un de captare și s-au instalat conducte, erau necesare sume ce depășeau posibilitățile locale. Așa se face că cetățenii din satul vecin, Brebeni, au votat contribuția voluntară pentru sprijinirea celor din Măgureni cu 12.000 lei. Apoi, firește, a fost rîndul locuitorilor din Măgureni să-i ajute pe cei din Brebeni. Acum ambele sate dispun de instalațiile necesare asigurării cetățenilor cu apă potabilă. Avantajele: banii nu se irosesc pe amenajări de ocazie, termenele de execuție a lucrărilor se scurtează, ceea ce duce la o eficiență imediată. Incepînd de anul trecut s-au acumulat sume pentru aducțiunea apei și în localitatea Cernești, centrul de comună, cu concursul satelor vecine, in așa fel ca lucrările să poată începe din primăvara lui 1971. Un exemplu bun îl oferă și locuitorii satelor comunei Copalnic Mănăștur. Bunăoară, cetățenii din Berința, Copalnic-sat I. NEGREANT (Continuare in pag. a 2-a) Adunările populare pentru votarea contribuției voluntare Dialog. Profesorul de muzică Todor Adalbert repetă cu Elena Pop, membră a grupului vocal al căminului cultural din Săpînța. I LA SIGHETU MARMAțIEI S-a constituit Consiliul comitetului municipal pentru cultură și artă Zilele acestea a avut loc ședința de constituire a Consiliului comitetului pentru cultură și artă al municipiului Sighetul Marmației. Participanții — învățători, profesori, juriști, medici, alți intelectuali din localitate, au dezbătut pe larg, la ședința de constituire a Consiliului, activitatea cultural-educativă desfășurată în cuprinsul municipiului și au adoptat un plan de măsuri pentru ridicarea acestei activități pe o Trina in noua treapta. Ca președinte al Consiliului a fost ales profesorul Dumitru Paraschiv. Plantație de căpșuni Cooperativa agricolă de producție Mireșu Mare a amenajat în toamna acestui an o plantație de căpșuni a cărei suprafață este de hectare. Potrivit calculelor plantația» 5 va aduce cooperativei un venit anual de peste 250.000 lei. Incepînd cu viitorul cincinal, întreprinderea „Maramureșeană“ din municipiul Sighetu Marmației va produce mobilier de uz casnic, pentru birouri și unitățile școlare. In vederea introducerii acestuia în fabricație, pe platforma industrială a întreprinderii a început construcția unor noi suprafețe de producție ce însumează 220 m.p. Ele sunt destinate amenajării atelierului de prestații pentru lucrări de tîmplărie, atelierul a intra în prevăproducție la începutul anului 1971, cheltuielile pentru amenajarea acestuia vor fi amortizate în numai doi ani. Atelier de tîmplarie Alimentare cu apă Pentru alimentarea cu apă a fermei pomicole din Șomcuta Mare a întreprinderii I.A.S. Satulung, constructorii execută lucrări ce au ca obiect amenajarea unui sistem de captare, aducțiune și distribuție a apei în livadă. Prevăzut cu două stații de pompare, bazine pentru acumularea apei și o rețea alcătuită din 6 km de conducte, sistemul, care va intra în exploatare în primăvara viitorului an, va asigura apa necesară pentru stropitul a 460 ha de livadă. Cooperativa de consum Ulmeni a înființat la Sălsig un nou atelier de frizerie. Ea dispune în prezent de 26 secții și ateliere prestatoare de servicii pentru populație, dintre care 6 înființate în acest an. Numai în ultimele zece luni din producția acestora, cooperativa a realizat venituri în valoare de peste 1.500.000 lei. Remorci U.M.T.F. Baia Mare produce două tipuri de remorci deosebit de apreciate în unitățile de exploatare și industrializare a lemnului din țară. Pe baza unei comenzi primite de C.E.I.L. Iași, de pildă, anul acesta, în atelierele unității au fost fabricate 21 remorci monoaxe tip Tg. Lăpuș. încă 25 asemenea remorci pentru transportat material lemnos se află în curs de fabricație. Totodată pentru autotrenuri forestiere, U.M.T.F. Baia Mare a realizat 20 remorci, iar pînă la sfîrșitul anului va livra 10 asemenea remorci altor unități din țară.