Pentru Socialism, februarie 1971 (Anul 21, nr. 5291-5314)

1971-02-02 / nr. 5291

> i > pnöEETim tm f 'OTSfE TÄnmE vwri-vj& ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXI nr. 5291 Marți 2 februarie 1971 4 pagini — 30 de bani Realizarea planului economic pe anul în curs necesită o ORGANIZARE JUDICIOASA LA TOATE NIVELELE PRODUCTIEI Realizarea In bune condiții și a planului de stat pe 1971, ridicarea calității produselor ca și onorarea în termen a contractelor fața de beneficiarii interni și externi, presupune luarea unor eficiente măsuri în direcția mobilizării tuturor eforturilor, valorificării pe o scară superioară a experienței acumulate ca și a cuceririlor științei moderne. In acest sens ne-am adresat tovarășului GHEOR­­GHE CODIREA, secretar al Comitetului municipal de partid Sighetu Marmației, care ne-a răspuns la cîteva întrebări. — Am dori să împăr­tășim cititorilor in ce mod a fost început anul 1971 în economia muni­cipiului ? —­ Mi-aș permite, in­­tîi, să vorbesc despre bilanțul anului trecut, temeiul realizării planu­lui pe anul în curs. Ca urmare a eforturilor co­lectivelor de muncă, sub conducerea organe­lor și organizațiilor de partid, anul trecut, in­dustria municipiului raportat îndeplinirea și a depășirea sarcinilor de plan la principalii indi­catori. Planul producți­ei globale a fost reali­zat cu un spor de 14,7 milioane lei față de un angajament de 8,5 mi­lioane lei; la producția marfă vîndută și încasa­tă planul a fost realizat cu o depășire de 21 mi­lioane lei față de 3,4 milioane lei angaja­ment. Succese deosebite au fost obținute și pe linia creșterii producti­vității muncii unde in­dicele planificat a fost depășit cu 1,8 la sută. La îndeplinirea planului la export am obținut o depășire de 6,5 la sută echivalent cu peste 2 milioane lei valută față de angajamentul de 506 mii lei. încă din a doua ju­mătate a lui 1970 am pregătit producția pen­tru acest an. Așa se face că la ora actuală producția anului este acoperită cu în proporție de contracte peste 95 la sută, iar principa­lele noastre unități ex­portatoare au contracte ferme pe deja 90 la sută din produse. Lansarea planului pe acest an ca și asigura­rea bazei tehnico-mate­­riale s-au făcut în con­diții corespunzătoare. Acești factori au deter­minat ca pe două decade ale primele lunii Interviu realizat de VASILE OANȚA (Continuare în pag. a 2-a) . (DIN COMUNICATUL CU PRIVIRE LA ÎNDEPLINIREA PLANULUI DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALA A REPUBLICII SOCIA­LISTE ROMÂNIA IN ANUL 1970). C­unoscute fiind obi­ceiul și dorința oamenilor de a se întîlni, de a realiza, prin prezență și partici­pare, o atmosferă de co­muniune sufletească și spirituală, e firesc, in­trînd într-un sat, nu în­­tr-o zi oarecare, ci du­minica, prin excelență zi de odihnă și destindere, e firesc, așadar, să te întrebi care sunt punctele de atracție ce polarizează atenția și interesul cetă­țenilor, după cum la fel de firesc este să-ți răspunzi că între aceste puncte de atracție instituțiile­ cultu­rale sătești, spațiu orga­nifestări colective, iar pentru a ocaziona ceva trebuie definit așa un eveniment. La Dumbrăvi­­ța evenimentul zilei îl constituia programul ar­tistic susținut de forma­țiile căminului cultural din localitate, consemnat prin anunțul dispus ele­și­nant în afișierul din cen­trul comunei. Și-au dat concursul corul mixt, gru­pul vocal, soliști de mu­zică populară și recitato­ri. Ce știu sătenii despre formațiile vocale aminti­te ? Desigur multe, in­­trucît fie sînt componen­ți, fie le-au văzut evo­­luînd pe scenă. Instruire mumică oarecare, ci una marcată de semnificația zilei de 24 Ianuarie, co­rul a dat glas și „Horii Unirii". Cu acest profesorii Gabriela prilej, Ha­lasz, Ștefan Grigor și Io­sif Medicovschi au evocat in fața sătenilor aspecte ale evenimentului petre­cut la 1859 cit și însem­nătatea lui în istoria po­porului nostru. Elevii de școală au prezentat sce­neta „Moș Ion Roată și Unirea" și au dansat pe scenă tradiționala horă. Printre aceste elemente, programul duminical a căpătat și o coloratură specifică, adecvată zilei REZONANȚA unei zile de duminică vizat, ocupă și e necesar să ocupe un loc de prim plan. Motiv suficient, pen­tru noi, de a determina un sondaj menit a rele­va ipostaze ale acestui bănuit și solicitat dialog duminical. U­n prim popas facem la Dumbră­­vi vița. Ora 12. Cen­trul localității cu­noaște ambianța animată a unei zile de odihnă. In grupuri mai mari sau mai mici, oamenii stau și discută, schimbă cuvinte, împărtășesc gînduri și sentimente, fapte din viața comentează satului. Chiar în aceeași zi, la 20 dintre cetățeni le-a fost înmînată insigna de frun­tași în munca de gospo­dărire și înfrumusețare a satului. Dincolo insă de dimensiunea duală a momentului Indivi­se resimte nevoia unor mo­și dirijate de prof. Ioan Șiman, directorul școlii­, formațiile își cuceresc treptat popularitate prestigiu. Au dat specta­și cole în Cicîrlău, Hideaga, Mocira, Lăpușel, Cărbu­nari. Azi se reîntîlnesc cu publicul din localitate. Reluînd tradiția, corul a fost reînființat anul trecut și numără 80 de persoane, bărbați și femei, tineri și vîrstnici din comună. Pe scena căminului cultural, corul și grupul vocal își etalează deopotrivă fru­musețea costumației loca­le și a cîntecelor. In re­pertoriu figurează piese de factură diversă. Ră­sună acordurile solemne ale cîntecelor „Pămînt străbun românesc", „Imn partidului erou", „Tricolo­rul", cele săltărețe din prelucrările corale sau altele de autori clasici. Dar, întrucit nu e o du­și evenimentului aniversar. Incîntați de modul de organizare și desfășurare a manifestării, de dispoziție resimțită buna pe fețele participanților, am reținut pentru cîteva clipe pe tovarășul Vasile Libo­­tean, directorul căminului cultural al comunei Dum­­brăvița, spre a ne informa despre programul dumi­nical în satele aparțină­toare. — La Șindrești și Un­­guraș vor susține pro­grame artistice elevii, iar la Chechiș tineretul să­tesc, precedate peste tot de o expunere adecvată. La Rus ne deplasăm pen­tru după-amiază cu pro­gramul prezentat la Dum­­brăvița. A. C. IOAN I. PRIBOI (Continuare in pag. a 2-a) Cum faci, tinere, ca bobul de aur să nu alunece spre zona de steril ? Intr-o după-masă din vara lui­­ S8, maistrul de schimb Vasile Șooș de la U.M.M.U.M. nota cu profundă surprindere și tristețe în registrul de rapoarte: „V. G. n-a venit la servi­ciu, fiind reținut de procuratură". Tânărul abia primise carnetul de muncitor calificat. Toată lumea știa băiat liniștit și totuși... O cli­­i­pă de slab control al instanței supre­me — conștiința — tendința după „ciu­peală“ sau poate numai îndemnul pueril al unui vis necopt... Pentru că nu era în stilul lui de viață o astfel de pur­tare. A fost condamnat. Cînd ai 18 ani crezi că lumea în­cepe cu tine, fri­cit de scump se plă­tește uneori această iluzie! Pe cînd ai ajuns să te convingi de falsitatea ei n-o poți lua de la capăt. cu can­doarea și dezinteresul juvenil pot încercările unui destin comite în anumite împrejurări gre­șeli grave, care pun la încercare un întreg destin abia prefigurat. Pentru că viața — cum prea bine spunea un scriitor român — este uneori un roman tare prost scris. Prețul unei a­­venturi negîndite poate fi cîțiva ani de pocăință și uneori și mai mult. .. Dar după aceea? Abia după aceea pune greul, probele de foc ale integrării *pelate, Bird » instituție eorec­țională nu poate face minuni. Omul se reîntoarce între oameni ca să muncească, să trăiască și să uite. Cît timp ? Pentru totdeauna ? Poate ca îl cunoaște pe șeful de atelier sau a copilărit împreună cu foștii colegi de muncă. Ea poate chiar directorul îl cunoaște de pe cînd era elev­ ucenic. Nu se poate să nu aibă încredere . . A­ fost o greșeală ... De fapt cine își mai amintește i­. ..asemenea împrejurări după ce a ve­nit de acolo ? Cine o să-i mai întin­dă mina ? ba drept vorbind, pe ce temei să-i mai acorde încrederea ? Să-i mai ofere un prilej pentru a-i face de rușine ? Nu, asta nu se poa­te. Bine, dar și lui îi acordă legea dreptul la o șansă de reabilitare.­ Cînd are curajul, omul pedepsit re­vine în colectivul părăsit. Cînd s-a reîntors de acolo, V. &. a aflat cum­ prietena lui nu mai poate veni la intîlnire, fiindcă n‘o GHEORGHE SUSA I (Continuare ia gag-, a 1 TOTUL PENTRU OM, PENTRU NEVOILE SALE Alte cifre, fapte, imagini-!n pagina a 3-a É

Next