Pentru Socialism, martie 1971 (Anul 21, nr. 5315-5340)
1971-03-02 / nr. 5315
> 1 ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Patrimoniul forestier — valorificat la cote înalte ale eficienței economice La Sighetu Marmației a avut loc consfătuirea lucrătorilor din unitățile de exploatare și industrializarea lemnului din județul Maramureș, consacrată perfecționării activității de conducere a producției și organizării superioare muncii în scopul valorificării superioare a masei lemnoase și sporirii eficienței activității economice. Au luat parte lucrători, cadre de conducere, specialiști, muncitori fruntași din toate unitățile de profil ale județului, secretarii comitetelor de partid, președinții comitetelor sindicale din unitățile de exploatare și industrializarea lemnului și transporturi forestiere. La lucrările consfătuirii a participat tovarășul Gheorghe Blaj, prim-secretar al Comitetului județean Maramureș al P.C.R. Organizată la puțin timp după elaborarea de către conducerea partidului și statului a unor importante măsuri menite să ridice pe trepte superioare viața economică și socială a țării, consfătuirea a prilejuit o profundă analiză a felului cum s-a muncit, o dezbatere cu pronunțat caracter de lucru privitoare. la lichidarea deficiențelor, îndeplinirea sarcinilor de plan ale anului curent și cincinalului, la materializarea indicațiilor reieșite din documentele de partid, din cuvîntările rostite de tovarășul Nicolae Ceaușescu. Informarea prezentată de tovarășul ing. Gheorghe Griinștein, directorul general al C.E.I.S. Sighetu Marmației, intervențiile făcute de numeroșii vorbitori, au scos în evidență factorii care au favorizat depășirea planului în anul trecut cu 17,5 milioane lei, obținerea unor beneficii suplimentare de 9,2 milioane lei, depășirea exportului cu 508.000 lei valută, îmbunătățirea calității produselor etc. Dezbaterile consfătuirii s-au orientat însă nu atît asupra rezultatelor obținute cît mai ales asupra descoperirii unor noi rezerve prin care să se materializeze Indicațiile conducerii partidului în sectorul forestier și anume perfecționarea metodelor de conducere a producției in scopul obținerii unei eficiente sporite, valorificarea superioară a patrimoniului forestier, îmbunătățirea calității produselor și sporirea accentuată a producției destinate exportului. In anul 1971 forestierii maramureșeni au de realizat o producție sporită în condițiile reducerii volumului total de masă lemnoasă exploatată, ceea ce impune ridicarea pe primul plan a preocupărilor pentru valorificarea superioară, lichidarea risipei, obținerea unor produse calitativ superioare. Această problemă mult dezbătută de o serie de tovarăși printre care gateristul Mihai Hidecuti, (U.E.I.L. Baia Mare), Șimon, (U.E.I.L. Vișeu ing. Vasile de Sus), Ioan Buda, președintele sindicatului (U.E.I.L, Tg. Lăpuș) alții, ridică la ora actuală o multititudine de aspecte. Prima din acestea este cea a măsurilor urgente ce se impun pentru recupe Oonsfătuirea lucrătorilor din cadrul C.E.I.L. Sighetu Marmației rarea și valorificarea a cca 200.000 m.c. masă lemnoasă doborită de vînt pe raza U.E.I.L Vișeu de Sus. Rezolvarea acestor probleme necesită asigurarea unor noi căi de transport, ca și sporirea numărului de tractoare. O altă problemă, hotărîtoare în ce privește valorificarea superioară a masei lemnoase, este respectarea disciplinei tehnologice în parchetele forestiere. Tovarășul Dumitru Lupșa, directorul și Inspectoratului silvic județean, ca alți vorbitori, a semnalat existența unor deficiențe în acest domeniu. Nerespectarea disciplinei de exploatare la U.E.I.S. Baia Mare, Tg. Lăpuș și Vișeu de Sus a fost sancționată destul de sever în anul trecut. . Deși există suficiente mijloace de eliminare a unor pierderi în fabricile de cherestea, vorbitorii au subliniat întîrzierea cu care se iau măsurile necesare în acest scop. La S.I.L. Vișeu de Sus Baia Mare cca 20 la sută din busșiteni sunt degroșați prin așchiere cu toporul, deoarece nu gatere cu deschidere mare, există oare nu se pot procura și asemenea gatere ? — se întreba gateristul băimărean Mihai Hidecati, care sugerează rezolvarea problemei prin apelarea la colectivul de inovatori. Specificul funcționării C.E.I.L. oferă condiții colaborării și specializării unităților, aspect subliniat de tov. ing. Gheorghe Iancu, director tehnic al C.E.I.L., care menționa că în acest an creșterea cu 10 la sută a productivității la fabrica de mobilă corp poate fi atinsă numai în condițiile lărgirii colaborării cu fabricile de cherestea. De asemenea există în prezent mari cantități de furnire neutilizate din cauza unor dimensiuni mai mici, dar care cu mici eforturi pot folosite cu cele mai bune rezultatate. O simplă trecere în revistă potențialului, tehnic dovedește că a el trebuie să-și spună în mod mai accentuat, cuvîntul, iar cifrele din documente și cele relatate de vorbitori, relevă existența unor imense rezerve insuficient valorificate pînă în prezent. Sectorul de transport (U.M.T.F.) a înregistrat în anul trecut cheltuieli suplimentare la prețul de cost de 400.000 lei. Cauzele acestor depășiri sunt mai multe, însă așa cum au arătat tov. ing. Vasile Pop (U.M.T.F.), ing Alexandru Ofrim (U.E.I.S. Sighetu Marmației) principala cauză este slaba folosire a capacității utilajelor datorită stării cu totul necorespunzătoare a drumurilor. S-a arătat de pildă, că există vreo zece dru m. TOHATAN V.OANȚA (Continuare în pag. a 2-a) Anul XXI nr. 5315 + Harți 2 martie 1971 ♦ 4 pagini — 30 bani Lucrări de întreținere pe linia de înaltă tensiune Baia Mare—Luduș. I PAgIna a 3-A BILANȚ MARAMUREȘEAN AL CINCINALULUI 1966-1970 TÎRGU LĂPUȘ g CULTURALE Seri literare. La Ulmeni și Asuaju' de Sus, cenaclul literar „Nord" din Baia Mare a organizat, in cadrul manifestărilor ocazionate de „Luna cărții la sate", două seri literare. Membrii cenaclului au citit din creațiile proprii în versuri și în proză, purtînd totodată discuții despre viața literară din județ și din țară. In același context, Biblioteca municipală din Sighetu Marmației a inițiat în colaborare cu bibliotecile comunale din Sarasău și Vadu Izei Instructive și atractive manifestări cu cartea: montaje de versuri închinate patriei și partidului, recitaluri, expoziții de carte, cuplate cu prezentarea unor programe folclorice, jurnale cinematografice de actualitate și întîlniri cu ilegaliști Concursul de literatură al elevilor din liceele teoretice, de specialitate și din școlile profesionale, faza județeană, s-a desfășurat duminică la Liceul nr. 3 din Baia Mare. Cei 105 concurenți au dezvoltat aceeași temă: „Ideea de libertate socială și națională în literatura studiată în școală“. Pentru elevii claselor IX—X ale școlilor generale, concursul de literatură și-a consumat fază pe școală. Clubul de lectură al tineretului, purtînd numele poetului G. Coșbuc, a luat ființă ieri pe lîngă Biblioteca orășenească din Tg. Lăpuș, cu participarea a peste 40 de tineri, majoritatea elevi. Din obiectivele și programul clubului desprindem: cicluri de expuneri privind istoria cărții, seri de poezie, de teatru, de muzică și cinematografice, concursuri de recitări, montaje literare, recenzii, procese literare, expuneri pe diverse teme, comentarii despre cărți și informare bibliografică. Membrii clubului vor activa pe secții cu profil distinct. Avînd în dezbatere condițiile și însemnătatea creării P.C.R., principiile politicii interne și externe partidului și statului nostru, reflecatarea unor momente din istoria patriei în literatură, cît și probleme legate de prevenirea îmbolnăvirilor la animale, brigada științifică căminului cultural din Cernești s-a unatonk cu locuitorii satului Izvoare. Răspunsuri la o serie de întrebări din diferite domenii ale științei, însoțite de demonstrații practice, au propus cetățenilor din cartierul Locul Tîrgului și membrii brigăzii științifice a Casei municipale de cultură din Sighetu Marmației. Faza județeană a concursului al X-lea al formațiilor muzicale coregrafice de amatori, centrul SiSighetu Marmației, s-a desfășurat duminică, cu participarea căminelor culturale din Săpînța, Remeți, Bocicoi, Crăciunești, Valea Izei, Giulești, Călinești, Budești, Hoteni, Glod, Strimtura, Berbești, Cîmpulung la Tisa, Rona de Sus, a caselor de cultură din Sighetu Marmației și Borșa, a sindicatelor și cooperației meșteșugărești din municipiul Sighetu Marmației. Centrul școlar pentru personal tehnic în construții din Baia Mare a prezentat ieri in fața părinților și elevilor o serbare literară de amploare „George Coșbuc". De relevat marele număr de elevi antrenați în realizarea spectacolului și ingenioasa concepție regizorală. O notă distinctă pentru decorurile semnate de elevi ai clasei de arhitectură. IN FOTOGRAFIE: scenă din spectacolul dedicat semicentenarului partidului. Serbarea omagială a Liceului „Gh. Șincai", din Baia Mare a ocazionat duminică dezvelirea unei plăci comemorative, deschiderea unei expoziții de artă plastică a elevilor, constituirea Societății științifice și literare „Gh. Șincai", avînd drept organ de presă revista școlară „Speranțe", susținerea unui program cultural-artistic in sala de spectacole a Casei de cultură a sindicatelor. Serbarea, dedicată semicentenarului partidului, omagiază numele liceului și totodată instituie ziua de 28 februarie ca zi a liceului. S-A HOTĂRIT, DAR NU SA FACUT Raportate la posibilități, pregătirile în vederea declanșării campaniei însămînțărilor de primăvară sînt în general avansate, se desfășoară normal. In foarte multe cooperative agricole (Oarța de Jos, Ariniș, Fînațe, Satulung, Seini, Jilia), îngrășămintele organice au ajuns de mult și în totalitatea lor pe cîmp. La Borcut, Săbișa, „Iza“ Sighet, Sarasău și în multe alte părți semințele sînt gata pentru a fi incorporate în sol. De asemenea, în aproape toate unitățile agricole, ca și la secțiile de mecanizare, utilajul agricol este reparat, apt pentru a intra oricînd în brazdă. In acest context apare cu atît mai contrastant faptul că treieratul trifolienelor nici măcar acum nu este terminat. La Iadăra, Berchez, Șomcuta Mare, Groși , Baia Mare, ca și in numeroase alte părți, treieratul trifolienelor abia a început. Față de asemenea situații anormale ziarul nostru a luat nu o dată poziție atenționînd pe factorii de răspundere din unități, pe tovarășii specialiști de la organele agricole județene asupra necesității luării unor măsuri urgente de remediere. Cu citva timp în urmă, bunăoară, se semnala lipsa agregatului de treier la Groși — Baia Mare. La Iadăra era agregat dar nu erau oameni pentru deservire, iar la Lăpuș exista și agregat și oameni, dar se vine cu arhicunoscuta teorie că e „moale“ timpul. Iată de ce s-a ajuns ca în 26 februarie să mai fie de treierat trifoiul de pe 146 hectare. Pentru că factorii de răspundere din unități, tovarășii specialiști de la organele agricole județene, n-au acordat atenția cuvenită acestei lucrări. „La începutul lunii februarie, ne spunea tov. ing. Merișor Gocoșilă, director general adjunct la Direcția generală județeană a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor, am făcut un nou grafic cu mișcarea agregatelor de treier și am dispus S.M.A.-urilor și unităților agricole să urgenteze treieratul trifolienelor. Cu doi oameni de fapt pe care îl avem la „vegetal“ nu putem face mai mult. Și apoi să-și facă și mecanizatorii datoria“ ... Ținem însă să reamintim că prin hotărîrea Biroului Comitetului județean de partid s-a precizat foarte clar : „Conducerile de unități și specialiștii, mecanizatorii și organele agricole județene au datoria să ia asemenea măsuri nicit pînă la 20 februarie treieratul trifolienelor să fie terminat“. Acum sîntem în 2 martie și acțiunea nu este încă încheiată. Ce se mai poate spune? MIRCEA POP RESTANTE LA TREIERATUL TRIFOLIENELOR Instantaneu realizat la Baia Borșa, cota 1.400, aproape de Gura Băii. PREȘEDINTELE REPUBLICII FEDERALE A GERMANIEI VA FACE O VIZITĂ OFICIALĂ IN ROMÂNIA La invitația președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și a soției sale, Elena Ceaușescu, președintele Republicii Federale a Germaniei, Gustav, Heinemann și doamna Heinemann vor face o vizită oficială în Republica Socialistă România, în perioada 17-19 mai 1971. Azi începe la Brașov a patra vînatoare a „Cerbului de aur Pregătirile sînt încheiate iar cerbii au coborît din munți. Trofeele lor de aur, argint și bronz strălucesc începînd de astă seară în holul Teatrului din Brașov, dramatic Timp de șase zile, acolo sub Tîmpa, vînătoarea cerbului nu va cunoaște opreliști. Și au venit la vînătoarea asta 31 de tineri din 27 de țări. Și au venit aducind cu ei cele mai frumoase triluri de privighetori fiindcă de patru ani încoace, în prima săptămînă de martie, cerbii aceștia brașoveni se lasă vînați numai cu cîntece. Tocmai de aceea, din seara asta, Brașovul devine o capitală a cîntecului european, devine pentru a patra oară locul de întrecere a celor mai tinere și înzestrate speranțe ale muzicii ușoare de pe acest continent, trei ediții ale Primele Concursului și Festivalului internațional „Cerbul de aur“ organizat sub egida Radioteleviziunii române au subliniat cu prisosință caracterul ei de mare sărbătoare muzicală. Iată numai două păreri in acest sens exprimate anul trecut: „Unele competiții vor dispare probabil, deoarece sunt prea multe, dar altele, printre curios, care și cel de la Brașov are perspective gi. Pe undeva larar trebui să se organizatorii de teamă la San Remo". (Mario Luiggi, directorul revistei „Musica disch”); „Cerbul de aur este tot ce poate fi mai bun și mai atractiv în domeniul festivalurilor de muzică ușoară din Europa“ (Dick van Bommel, membru al juriului din Olandei). De partea astă dată, emoțiile și speranțele celor vor umple pînă care la refuz sala teatrului brașovean sau ale noastre, ale milioanelor de telespectatori vor fi alături de trei fete care ne reprezintă țara: Gorina Chiriac, Ruxandra Gheață și Cătălina Marinescu. Prestigiul Festivalului sporește în fiecare an prin prezența în cadrul recitalurilor hors-con^ cours a unor nume de mare prestigiu pe firmamentul cîntecului mondial. El ni f vom putea uita niciodată, pentru satisfacția artistică ce ne-au produs-o, pe Juliette Greco sau Barbara, pe Marie Laforet și Connie Francis, pe Memphis Slim, Josephine Baleker, Cliff Richard, Matuska, Raphael, Tereza Kesovja și mulți alții. In acest an, ni se oferă fericita ocazie să ne întîlnim cu alte 12 vedete ale muzicii ușoare. Iată-le în ordinea apariției pe scenă: Doina Badea, Alain Barriere, Lola Iavanovici, Trenet, Enrico Charles Marias, Massiel, Sergio Endrigo, Angela Similea, Doina Spătaru, Thérèse Steinmetz, O. Q. Smith, Dalida. La această ora, cinci „numărătoarea inversă“ pentru deschiderea celei de-a patra ediții a Concursului și Festivalului se apropie de cifra zero, marchind prima ridicare de cortină, ne facem plăcuta datorie de a ura mult succes tuturor concurenților, iar fetelor noastre ca „Cerbul de aur“ să pice în. .. bătaia glasurilor lor. GH. MOLDOVAN ii