Pentru Socialism, martie 1971 (Anul 21, nr. 5315-5340)

1971-03-02 / nr. 5315

> 1 ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Patrimoniul forestier — valorificat la cote înalte ale eficienței economice La Sighetu Marmației a avut loc consfătuirea lucrătorilor din u­­nitățile de exploatare și industria­lizarea lemnului din județul Mara­mureș, consacrată perfecționării activității de conducere a produc­ției și organizării superioare muncii în scopul valorificării su­­­perioare a masei lemnoase și spo­ririi eficienței activității economi­ce. Au luat parte lucrători, cadre de conducere, specialiști, munci­tori fruntași din toate unitățile de profil ale județului, secretarii comitetelor de partid, președinții comitetelor sindicale din unități­le de exploatare și industrializarea lemnului și transporturi forestie­re. La lucrările consfătuirii a par­ticipat tovarășul Gheorghe Blaj, prim-secretar al Comitetului jude­țean Maramureș al P.C.R. Organizată la puțin timp după elaborarea de către conducerea partidului și statului a unor im­portante măsuri menite să ridice pe trepte superioare viața econo­mică și socială a țării, consfătui­rea a prilejuit o profundă analiză a felului cum s-a muncit, o dez­batere cu pronunțat caracter de lucru privitoare. la lichidarea de­ficiențelor, îndeplinirea sarcini­lor de plan ale anului curent și cincinalului, la materializarea in­dicațiilor reieșite din documente­le de partid, din cuvîntările rostite de tovarășul Nicolae Ceaușescu. Informarea prezentată de to­varășul ing. Gheorghe Griinștein, directorul general al C.E.I.S. Si­ghetu Marmației, intervențiile fă­cute de numeroșii vorbitori, au scos în evidență factorii care au favorizat depășirea planului în anul trecut cu 17,5 milioane lei, obținerea unor beneficii supli­mentare de 9,2 milioane lei, de­pășirea exportului cu 508.000 lei valută, îmbunătățirea calității pro­duselor etc. Dezbaterile consfătuirii s-au o­­rientat însă nu atît asupra rezul­tatelor obținute cît mai ales asu­pra descoperirii unor noi rezerve prin care să se materializeze In­dicațiile conducerii partidului în sectorul forestier și anume perfec­ționarea metodelor de conducere a producției in scopul obținerii unei eficiente sporite, valorifica­rea superioară a patrimoniului forestier, îmbunătățirea calității produselor și sporirea accentuată a producției destinate exportului. In anul 1971 forestierii mara­mureșeni au de realizat o produc­ție sporită în condițiile reducerii volumului total de masă lemnoa­să exploatată, ceea ce impune ri­dicarea pe primul plan a preocu­părilor pentru valorificarea supe­rioară, lichidarea risipei, obținerea unor produse calitativ superioare. Această problemă mult dezbătu­tă de o serie de tovarăși printre care gateristul Mihai Hidecuti, (U.E.I.L. Baia Mare), Șimon, (U.E.I.L. Vișeu ing. Vasile de Sus), Ioan Buda, președintele sindicatu­lui (U.E.I.L, Tg. Lăpuș) alții, ridică la ora actuală o mul­ti­titudine de aspecte. Prima din acestea este cea a măsurilor ur­gente ce se impun pentru recupe­ Oonsfătuirea lucrătorilor din cadrul C.E.I.L. Sighetu Marmației rarea și valorificarea a cca 200.000 m.c. masă lemnoasă dobo­­rită de vînt pe raza U.E.I.L Vișeu de Sus. Rezolvarea acestor proble­me necesită asigurarea unor noi căi de transport, ca și sporirea numărului de tractoare. O altă problemă, hotărîtoare în ce privește valorificarea superi­oară a masei lemnoase, este res­pectarea disciplinei tehnologice în parchetele forestiere. Tovară­șul Dumitru Lupșa, directorul și Inspectoratului silvic­­ județean, ca alți vorbitori, a semna­lat existența unor deficiențe în acest domeniu. Nerespectarea dis­ciplinei de exploatare la U.E.I.S. Baia Mare, Tg. Lăpuș și Vișeu de Sus a fost sancționată destul de sever în anul trecut. . Deși există suficiente mijloace de eliminare a unor pierderi în fabricile de cherestea, vorbitorii au subliniat întîrzierea cu care se iau măsurile necesare în acest scop. La S.I.L. Vișeu de Sus Baia Mare cca 20 la sută din bus­și­teni sunt degroșați prin așchiere cu toporul, deoarece nu gatere cu deschidere mare, există oare nu se pot procura și asemenea gatere ? — se întreba gateristul băimărean Mihai Hidecati, care sugerează rezolvarea problemei prin apelarea la colectivul de inovatori. Specificul funcționării C.E.I.L. oferă condiții colaborării și spe­cializării unităților, aspect subli­niat de tov. ing. Gheorghe Ian­cu, director tehnic al C.E.I.L., care menționa că în acest an creșterea cu 10 la sută a pro­ductivității la fabrica de mobilă corp poate fi atinsă numai în condițiile lărgirii colaborării cu fabricile de cherestea. De aseme­nea există în prezent mari canti­tăți de furnire neutilizate din cauza unor dimensiuni mai mici, dar care cu mici eforturi pot folosite cu cele mai bune rezulta­ta­te. O simplă trecere în revistă potențialului, tehnic dovedește că a el trebuie să-și spună în mod mai accentuat, cuvîntul, iar cifrele din documente și cele rela­tate de vorbitori, relevă existența unor imense rezerve insuficient valorificate pînă în prezent. Sec­torul de transport (U.M.T.F.) a înregistrat în anul trecut chel­tuieli suplimentare la prețul de cost de 400.000 lei. Cauzele aces­tor depășiri sunt mai multe, însă așa cum au arătat tov. ing. Vasi­le Pop (U.M.T.F.), ing Alexandru Ofrim (U.E.I.S. Sighetu Marmației) principala cauză este slaba folosi­re a capacității utilajelor datori­tă stării cu totul necorespunzătoa­re a drumurilor. S-a arătat de pildă, că există vreo zece dru­­ m. TOHATAN V.­OANȚA (Continuare în pag. a 2-a) Anul XXI nr. 5315 + Harți 2 martie 1971 ♦ 4 pagini — 30 bani Lucrări de întreținere pe linia de înaltă tensiune Baia Mare—Luduș. I PAgIna a 3-A BILANȚ MARAMUREȘEAN AL CINCINALULUI 1966-1970 TÎRGU LĂPUȘ g CULTURALE Seri literare. La Ulmeni și Asuaju' de Sus, cenaclul literar „Nord" din Baia Mare a or­ganizat, in cadrul manifestărilor ocaziona­te de „Luna cărții la sate", două seri lite­rare. Membrii cenaclului au citit din crea­țiile proprii în versuri și în proză, purtînd totodată discuții despre viața literară din județ și din țară. In același context, Biblio­teca municipală din Sighetu Marmației a i­­nițiat în colaborare cu bibliotecile comuna­le din Sarasău și Vadu Izei Instructive și atractive manifestări cu cartea: montaje de versuri închinate patriei și partidului, reci­taluri, expoziții de carte, cuplate cu pre­zentarea unor programe folclorice, jurnale cinematografice de actualitate și întîlniri cu ilegaliști Concursul de literatură al elevi­lor din liceele teoretice, de speci­alitate și din școlile profesionale, faza județeană, s-a desfășurat du­minică la Liceul nr. 3 din Baia Mare. Cei 105 concurenți au dez­voltat aceeași temă: „Ideea de li­bertate socială și națională în li­teratura studiată în școală“. Pentru elevii claselor IX—X ale școlilor generale, concursul de literatură și-a consumat fază pe școală. Clubul de lectură al tineretului, purtînd numele poetului G. Coșbuc, a luat ființă ieri pe lîngă Bibliote­ca orășenească din Tg. Lăpuș, cu participarea a peste 40 de tineri, majoritatea elevi. Din obiectivele și programul clubului desprindem: cicluri de expuneri privind istoria cărții, seri de poezie, de teatru, de muzică și cinematografice, concursuri de recitări, montaje literare, re­cenzii, procese literare, expuneri pe diverse teme, comentarii despre cărți și informare bibliografică. Membrii clu­bului vor activa pe­­ secții cu profil distinct. Avînd în dezbatere condițiile și în­semnătatea creării P.C.R., princi­piile politicii interne și externe partidului și statului nostru, reflec­a­tarea unor momente din istoria pa­triei în literatură, cît și probleme legate de prevenirea îmbolnăvirilor la animale, brigada științifică căminului cultural din Cernești s-a un­a­tonk cu locuitorii satului Izvoare. Răspunsuri la o serie de întrebări din diferite domenii ale științei, în­soțite de demonstrații practice, au propus cetățenilor din cartierul Lo­cul Tîrgului și membrii brigăzii științifice a Casei municipale de cultură din Sighetu Marmației. Faza județeană a concursului al X-lea al formațiilor muzicale coregrafice de amatori, centrul Si­Si­ghetu Marmației, s-a desfășurat du­minică, cu participarea căminelor culturale din Săpînța, Remeți, Bocicoi, Crăciunești, Valea Izei, Giulești, Căline­ști, Bude­ști, Hoteni, Glod, Strimtura, Berbești, Cîmpu­­lung la Tisa, Rona de Sus, a ca­selor de cultură din Sighetu Mar­mației și Borșa, a sindicatelor și cooperației meșteșugărești din mu­nicipiul Sighetu Marmației. Centrul școlar pentru personal tehnic în construții din Baia Mare a prezentat ieri in fața părinților și elevilor o serbare literară de amploare „George Coșbuc". De relevat marele număr de elevi antrenați în realizarea spectacolului și ingenioasa concepție regizorală. O notă distinctă pen­tru decorurile semnate de elevi ai clasei de arhitectură. IN FOTOGRAFIE: scenă din spectacolul dedicat semicentenarului parti­dului. Serbarea omagială a Liceului „Gh. Șin­­cai", din Baia Mare a ocazionat duminică dezvelirea unei plăci comemorative, deschi­derea unei expoziții de artă plastică a ele­vilor, constituirea Societății științifice și li­terare „Gh. Șincai", avînd drept organ de presă revista școlară „Speranțe", susținerea unui program cultural-artistic in sala de spectacole a Casei de cultură a sindicate­lor. Serbarea, dedicată semicentenarului partidului, omagiază numele liceului și tot­odată instituie ziua de 28 februarie ca zi a liceului. S-A HOTĂRIT, DAR NU S­A FACUT Raportate la posibilități, pregătirile în vederea declan­șării campaniei însămînțărilor de primăvară sînt în general avansate, se desfășoară normal. In foarte multe cooperative agricole (Oarța de Jos, Ariniș, Fînațe, Satulung, Seini, Jilia), îngrășămintele organice au ajuns de mult și în totalitatea lor pe cîmp. La Borcut, Săbi­­șa, „Iza“ Sighet, Sarasău și în multe alte părți semințele sînt gata pentru a fi incorporate în sol. De asemenea, în aproape toate unitățile agricole, ca și la secțiile de mecanizare, uti­lajul agricol este reparat, apt pentru a intra oricînd în braz­dă. In acest context apare cu atît mai contrastant faptul că treieratul trifolienelor nici măcar acum nu este ter­minat. La Iadăra, Berchez, Șomcuta Mare, Groși , Baia Mare, ca și in numeroase alte părți, treieratul trifolienelor abia a început. Față de asemenea situații anormale ziarul nostru a luat nu o dată poziție atenționînd pe factorii de răspundere din unități, pe tovarășii specialiști de la organele agricole jude­țene asupra necesității luării unor măsuri urgente de reme­diere. Cu citva timp în urmă, bună­oară, se semnala lipsa agrega­tului de treier la Groși — Baia Mare. La Iadăra era agregat dar nu erau oameni pentru de­servire, iar la Lăpuș exista și agregat și oameni, dar se vine cu arhicunoscuta teorie că e „moale“ timpul. Iată de ce s-a ajuns ca în 26 februarie să mai fie de treierat trifoiul de pe 146 hectare. Pentru că factorii de răspundere din unități, to­varășii specialiști de la organe­le agricole județene, n-au a­­cordat atenția cuvenită acestei lucrări. „La începutul lunii februa­rie, ne spunea tov. ing. Merișor Gocoșilă, director general ad­junct la Direcția generală ju­dețeană a agriculturii, indus­triei alimentare, silviculturii și apelor, am făcut un nou gra­fic cu mișcarea agregatelor de treier și am dispus S.M.A.-uri­­lor și unităților­ agricole să urgenteze treieratul trifoliene­lor. Cu doi oameni de fapt pe care îl avem la „vegetal“ nu putem face mai mult. Și apoi să-și facă și mecanizatorii da­toria“ ... Ținem însă să reamintim că prin hotărîrea Biroului Comi­­tetului județean de partid s-a precizat foarte clar : „Condu­cerile de unități și specialiștii, mecanizatorii și organele agri­cole județene au datoria să ia asemenea măsuri nicit pînă la 20 februarie treieratul trifolie­nelor să fie terminat“. Acum sîntem în 2 martie și acțiunea nu este încă încheia­tă. Ce se mai poate spune? MIRCEA POP RESTANTE LA TREIERATUL TRIFOLIENELOR Instantaneu rea­lizat la Baia Bor­­șa, cota 1.400, a­­proape de Gura Băii. PREȘEDINTELE REPUBLICII FEDERALE A GERMANIEI VA FACE O VIZITĂ OFICIALĂ IN ROMÂNIA La invitația președintelui Con­siliului de Stat al Republicii So­cialiste România, Nicolae Ceaușescu, și a soției sale, Elena Ceaușescu, președintele Republi­cii Federale a Germaniei, Gustav, Heinemann și doamna Heinemann vor face o vizită oficială în Re­publica Socialistă România, în pe­rioada 17-19 mai 1971. Azi începe la Brașov a patra vînatoare a „Cerbului de aur Pregătirile sînt în­cheiate iar cerbii au coborît din munți. Trofeele lor de aur, argint și bronz stră­lucesc începînd de astă seară în holul Teatrului din Brașov, dramatic Timp de șase zile, acolo sub Tîmpa, vînătoa­­rea cerbului nu va cunoaște opreliști. Și au venit la vînătoa­­rea asta 31 de ti­neri din 27 de țări. Și au venit aducind cu ei cele mai fru­moase triluri de pri­vighetori fiindcă de patru ani încoace, în prima săptămînă de martie, cerbii aceștia brașoveni se lasă vî­­nați numai cu cîntece. Tocmai de aceea, din seara asta, Brașovul devine o capitală a cîntecului european, devine pentru a pa­tra oară locul de în­trecere a celor mai tinere și înzestrate speranțe ale muzicii ușoare de pe acest continent, trei ediții ale Primele Con­cursului și Festivalu­lui internațional „Cerbul de aur“ or­ganizat sub egida Radioteleviziunii ro­mâne au subliniat cu prisosință caracterul ei de mare sărbătoa­re muzicală. Iată numai două păreri in acest sens expri­mate anul trecut: „Unele competiții vor dispare probabil, deoarece sunt prea multe, dar altele, printre curios, care și cel de la Brașov are perspective gi. Pe undeva lar­ar trebui să se organizatorii de teamă la San Remo". (Mario Luiggi, directorul re­vistei „Musica disch”); „Cerbul de­­ aur este tot ce poate fi mai bun și mai atractiv în domeniul festivalurilor de mu­zică ușoară din Eu­ropa“ (Dick van Bommel, membru al juriului din Olandei). De partea astă dată, emoțiile și spe­ranțele celor vor umple pînă care la refuz sala teatrului brașovean sau ale noastre, ale milioa­nelor de telespecta­tori vor fi alături de trei fete care ne reprezintă țara: Go­rina Chiriac, Ruxan­­dra Gheață și Că­tălina Marinescu. Prestigiul Festiva­lului sporește în fie­care an prin pre­zența în cadrul re­citalurilor hors-con­­^ cours a unor nume de mare prestigiu pe firmamentul cîntecu­lui mondial. El ni­ f vom putea uita nici­odată, pentru satis­facția artistică ce ne-au produs-o, pe Juliette Greco sau Barbara, pe Marie Laforet și Connie Francis, pe Memphis Slim, Josephine Ba­le­ker, Cliff Richard, Matuska, Raphael, Tereza Kesovja și mulți alții. In acest an, ni se oferă feri­cita ocazie să ne în­­tîlnim cu alte 12 vedete ale muzicii u­­șoare. Iată-le în or­dinea apariției pe scenă: Doina Badea, Alain Barriere, Lola Iavanovici, Trenet, Enrico Charles Ma­rias, Massiel, Sergio Endrigo, Angela­­ Si­­milea, Doina Spăta­­ru, Thérèse Stein­metz, O. Q. Smith, Dalida. La această ora, cinci „numărătoarea inversă“ pentru des­chiderea celei de-a patra ediții a Con­cursului și Festiva­lului se apropie de cifra zero, marchind prima ridicare de cortină, ne facem plăcuta datorie de a ura mult succes tu­turor concurenților, iar fetelor noastre ca „Cerbul de aur“ să pice în. .. bătaia glasurilor lor. GH. MOLDOVAN ii

Next